“Când Armata Roşie a pus piciorul pe pâmântul românesc”

Îndată ce a pus piciorul pe pământul românesc, Armata Roşie s-a comportat în teritoriul invadat de ea ca pe un teatru de acţiuni militare inamic. Încă din 29/30 iunie 1940 sovieticii au deschis focul asupra militarilor români, i-au dezarmat şi i-au luat prizonieri, capturând armamentul (unii ofiţeri nu au suportat umilinţele la care au fost supuşi şi s-au sinucis înainte de a se preda), scrie Revista Art-Emis.

În înaintarea lor, sovieticii au ocupat şi Ţinutul Herţa (care nu făcea parte din Basarabia sau Bucovina). În prezent, după atâta timp, s-au emis fel de fel de ipoteze care să justifice, de parcă ar fi posibil aşa ceva, comportamentul pe care l-au avut alături de Armata Roşie, unii locuitori din Basarabia (în special evreii), în momentul retragerii autorităţilor şi a Armatei române. S-a mers până la a se afirma, că agresiunea evreiască din timpul retragerii nu ar fi existat, că ea ar fi doar o invenţie a Serviciului Secret de Informaţii şi a propagandei antisemite româneşti. Arhivele însă, atât cele româneşti cât şi cele din Rusia, prezintă o altă realitate. Atrocităţile au existat, şi nu au fost absolut deloc inventate. O demonstrează numărul mare de victime din rândul populaţiei româneşti, documentele vremii, precum şi unele mărturii ale martorilor oculari. Un astfel de exemplu este cartea lui Ştefan Ciubotaru, intitulată „Caleidoscop botoşănean”, care a participat direct la acele evenimente. Acesta a emis ipoteza că „primul ofiţer român căzut la datorie chiar în preliminariile participării armatei române în al doilea război mondial, ar fi căpitanul Ioan Boroş din Regimentul 16 artilerie.”[1] Autorul cărţii mai menţionează, că în aceeaşi zi, au mai căzut la datorie: sublocotenentul (r) Alexandru Dragomir, căpitanul Georgescu (comandantul Cercului de recrutare Soroca) şi un ofiţer de grăniceri (arestat de ruşi la Ştefăneşti şi torturat până la deces pentru a divulga secrete militare). Din Bucovina de Nord informaţiile nu sunt la fel de complete, dar nu avem de ce să credem că lucrurile ar fi stat altfel. Potrivit situaţiei întocmite la 8 iulie 1940 de către Secţia I a Marelui Stat Major şi a statisticilor existente în Arhivele ruseşti, în perioada iunie – iulie 1940, s-ar fi înregistrat pe timpul retragerii următoarele pierderi umane:

– Armata a 3 – a română (2 ofiţeri morţi, 51 ofiţeri şi 43 de subofiţeri dispăruţi, la care se adaugă 12.708 trupă).

– Armata a 4 – a română (4 ofiţeri morţi, 1 subofiţer şi 2 soldaţi morţi, 5 soldaţi răniţi şi dispăruţi 242 ofiţeri, 227 subofiţeri, 29.262 trupă ).[2]

„Jalea şi amărăciunea era mare.”[3] Deoarece în Basarabia nu au rămas doar familiile, bunurile şi eroii căzuţi la datorie. „Urmele trecutului românesc de veacuri, aşezăminte creştine de sute de ani şi bogăţia sufletului poporului şi a pământului au rămas acolo.

Au rămas cetăţile de-a lungul Nistrului, etatea Albă, Tighina, Soroca şi Hotinul ca să mărturisească Cerului că până acolo s-a întins stăpânirea moldovenească încă din veacuri de întemeiere. […]

A rămas doina noastră melancolică şi plină de jale a codrenilor şi plugarilor, ca să fie mângâierea în ceasul cel greu. […]

A rămas limba, dulcea grăire a cântecului, a vorbirii şi a rugăciunii săteanului.

A rămas pământul plin de holde, de grădini, de pomi, de podgorii, de stupi şi păduri.

A rămas Dumnezeu…”[4]

Textul comlet al Gabrielei Vasilescu  AICI


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

9 comentarii

  1. costel

    MI-A POVESTIT BUNICI MEI ACELE VREMURI ,CIND AU AJUNS PORCII PE PAMINTUL ROMANESC SI AU RAMAS SI ASTAZI DIN PACATE ,MI-A POVESTIT UMILINTA SI SUFERINTA PRIN CARE AU TRECUT ROMANII SI CARE NICI ASTAZI NU A INCETAT ,DESTEPTATI-VA FRATILOR CE-I CARE MAI SIMTIT ROMANESTE SI UNITIVA LA PATRIA MAMA ROMANIA ,TRAIASCA NEAMUL ROMANESC LIBER SI UNIT SI PATRIA MAMA ROMANIA MARE

  2. Siberiacul

    – De ce şi dupa 20 de ani de independenţă a RM PCRM+PLDM+PD dur au criticat Decretul Preşedintelui Interimar Dlui M.Ghimpu cu privire la ocupaţie sovietică şi au fost împotriva Decretului cu privire la retragerea Armatei Ruse de pe teritoriul RM!?
    – De ce şi în zilile de astăzi, cînd Rusia a ocupat o parte din teritoriul RM, Smirnov cu cazacii ruşi sunt nimiţi “separatişti” şi Rusia “Aliat strategic”, dat nu OCUPANŢI!?
    – Dupa ce Germania fascistă ocupase o parte din teritoriul URSS conducerea URSS din Moscova teritoriului ocupat era să-i spună “separatist” şi Germania fasciste s-o numească “Aliat strategic”?
    – În republicile baltice şi pe vremea URSS, chiar şi în a.60-70 viacului trecut cînd se părea că URSS este foarte puternic şi veşnic spuneau deschis “русский оккупант” şi “русский с…я” (mie şi acum mii cam incomod să spun, comparînd pe ruşi care susţin politica Rusiei de ocupaţie, (nu e vorba de ruşii care sunt împotriva politicii Rusiei de ocupaţie), cu animalul domestic care iubeşte glodul şi rîmă peste tot)
    -Republicile baltice nu au “republici separatiste” – de fapt teritoriu ocupate de Rusia, chiar dacă sunt la graniţă cu Rusia. Chiar dacă situaţia demografică acolo este mai rea – procentual populaţia autohtonă acolo este mai puţină comparativ cu procentul(78%) populaţiei autohtone (români-moldoveni) din RM.

  3. AVRAAM

    Aşa,la o adică: Un moldovean adevărat in opinci şi şapcă de cârlan strigă peste Prut in adresa Romaniei: Uăi,saracilor!Mizerabilior!Păcătoşilor!Vai de pielea voastră!!!Sunteţi săraci lipiţi pământului!!!La care un român il intreabă de ce săraci bre?Moldovanul îi răspunde;-Sunteţi săraci pentru că Uniunea Europeană v-a cumpărat pe voi,iar voi românii n-aţi avut nişte bănuţi să cumpăraţi şi voi Republica Moldova! 🙂

  4. dacul

    Moldova nu se vinde si nu se cumpara.Moldovenii sunt romani urmasii dacilor si romanilor si se vor uni cu patria mama Romania cand vor vrea ei.
    Populaţiile indo-europene ocupau iniţial, în urmă cu şase milenii, regiunea Caucazului , a Mării Negre si suprafata Daciei si Traciei. O parte a acestor populaţii s-a îndreptat spre, teritoriului european.Din aceasta ramura fac parte popoarele Europei inclusiv DACII.in timp ce alta s-a întins spre nordul Indiei (din această ramură fac parte populaţiile ce vorbesc limbile indice şi iranice)
    Ce limba vorbeau dacii,cine sunt urmasii lor……. Cateva cuvinte dacice:
    1.BOUR–EB–ISTA Format din cuvantul BOUR== in romana tot BOUR si ISTA==in romana verbul “a fi”-ESTE
    ,in dialect moldovenesc ISTA. cel care avea turme de bouri .
    2.MARI–ISHIA (MARISSIA), raul Mures Format din cuvantul MARE ==in limba romana MARE ,si verbul ISHIE, ESHIE provenit tot din verbul (a fi) ESTE Deci inseamna raul mare .
    3.TISSIA ( TISS–IA),raul TISA Format din cuvantul(verb) TISA care inseamna in-tinsa, si verbul IA
    4.HERASSU ,raul SIRIU.si SIRET . Pentru ca Grecii antici nu aveau sunetul SH folseau X=Ch ,deci citim SHERASU==SIR,SIROI=SIRUIRE DE APE si in Sanscrita ===SRAS ,SRU , proto gali (celti)=srutos > *srutos ‘stream’ Dacii spuneau SHIR ,SHIRUE
    5.Cetatea GENUCLA inainte de venirea Romanilor Dacii spuneau GENUC==GENUNCHI ca si in limba sanscrita =JENUC, latina dar si gala franceza. Era o cetate unde Dacii INGENUCHEAU la statuia unui zeu.
    6.Cetatea KAPI-DAVA cuvant format din cuvantul KAP==in romana tot CAP,si
    verbul a avea= D–AVA , D–AUA Inainte de venirea Romanilor exista cetatea
    CAPI-DAVA probabil unde stau capii care conduceau poporul sau unde era capul unui zeu dacic.
    Grecii spuneau ca pe conducatorii Dacilor ii chemau in limba Daca CAPILA–TI. In Limba Sanscrita CAP-ALA ,In latina == caput : capitis
    7.Cuvantul SHARPE din limba sanscrita SARPA , SARP care este si in latina SERPE . DACII SPUNEAU SHARPE
    8.Cuvantul SOARE ,SORE care straluceste pe cer,il gasim in limba Sanscrita== SUR, SURIA,si nu SOL ca in Latina Germanic Sol, Greek Helios, Lithuanian Saulė. Dacii spuneau SORE. .
    9.Cuvantul A CARA il gasim in limba Sanscrita== A CAR, A CARATI in latina==CURO Dacii spuneau CAR,
    10.Cuvantul APA il gasim in limba Sanscrita===APA ,in latina AQUA ,Letona =UPA, proto gal= ABU ,ABA . Dacii spuneau APA
    11.Cuvantul A SE INVARTI il gasim in limba Sanscrita===A-VARTA, ,VARTITA si in Latina VERTO,VERTARE Dacii spuneau VARTA ,VARTELNITZA
    12.Cuvantul UGER il gasim in limba Sanscrita===UDARA ,in latina =UTERUS ,Dacii spuneau UDZER, din cuvantul UD care se gaseste si in sanscrita=UDA ,si Latina =UDUS
    13 Cuvantul NAS il gasim in limba Sanscrita==NASA ,latina=NASUS, ca in mai multe limbi ….. Dacii spuneau NAS
    14.Cuvantul A TOPI ,a se topi de caldura sau balta unde se topea inul sau canepa (TOPILA) ,il gasim in limba Sanscrita==TAPITA, proto -iranian=TAPAIA.. ca in mai multe limbi
    15.Cuvantul TALPA piciorului,TALPICA il gasim in limba Sanscrita==TALPA care inseamna patul.
    Dacii spuneau TALPA
    16.Cuvantul A TRESARI il gasim in limba Sanscrita== TRASA ,TRASTA in latina==TREMO,proto-iranian=TRAS.
    Dacii spuneau TRESAR
    17.Cuvintul DINTE il gasim in limba Sanscrita==DANTA ca in mai multe limbi …..latina ==DENTIS proto-gali=dnt , dant – ‘tooth’ .Dacii spuneau ,DANT .DAMB
    18.Cuvantul A PLUTI, PLUTA il gasim in limba Sanscrita==PLUTA Dacii spuneau PLUTA
    19 Cuvantul MORT ,MOARTE il gasim in limba Sanscrita==MARTUA , MRTA ,proto-gali =mrwos, marwos ‘dead’ .Dacii spuneau MOR, MORT.
    20Cuvantul a RAMANE il gasim in limba Sanscrita==RAMATI ,,RAMANIA —un lucru foarte interesant despre originea cuvantului ROMAN.
    21Cuvantul SAT il gasim in limba Sanscrita== SAT , SAD, care inseamna loc de asezare ,a sede ,adica SAT in romaneste.
    In latina ==sedeo sedi sessum :engleza == to sit. Avem denumiri de cetati DACICE ===SATI-DAVA
    22.Cuvantul SAMA ,DE-O SEAMA il gasim in limba Sanscrita== SAMA ,ca si in latina=similis si engleza= same,
    Raul SOMES in latina =SAMUS=gemenul Muresului care erea fratele mai mare Marisus ,Marissia sau denumirea vine de la cele doua rauri gemene care formeaza SOMESUL. Ele se numesc intr-o atestare din anul 1900 SAMESUL RECE siSAMESUL CALD ,deci observati SAM-US==SAM-ES lucru care arata pastrarea radacinii adevarate a cuvantului de catre localnici.
    23,Raul CRISSIA atestat in timpul Romanilor INSEAMNA ==CRUCEA in limba Latina CRUX, CRUCIS ,dialect lituania=SKRISIS Dacii spuneau CRUSHIE, CRISHIE.
    24.Cuvantul JAR il gasim in limba Sanscrita GHAR. Numele cetatii SARMIZE GETUZA provine de la acesta .
    Atestari ale numelui : -Zermice—getusae ( inscriptie romana gasita pe teritoriul Romaniei) –Zarmi -gethusa, Sarmise-gethusa (Ptolemy, Geography, 2nd century AD) –Zermize-gethusa (Dio Cassius 2nd-3rd century) La prima vedere numele ar fi format din doua cuvinte :1.ZERMICE si 2. GETUZA 1.Cuvantul: ZERMICE ar putea fi JARMICE ,(JERMICE) ==JAR ,JER ,in limba romana JAR=jarul focului ,Derivat din Sanscrita =gharma , engleza=warm si tot din Sanscrita =harmia (garmia) =vatra focului
    Tracian=GERME, JERME ,Persian=GAERM, old prusian=GORME,albanez=ZJARM, ZJERM.,slavon =POJAR, Atestat si in numele zeitei DIANA (ziana)= from Diana Germetitha(“Diana of the warm bosom”),lituania=GARAVINGAS (ardent ), burn ,(Inf.)= GARIT
    ,2.Cuvantul GETHUSA ar putea fi in limba romana ===GETILOR (GETUSHA) Deci presupun ca numele cetatii erea “JERMITZA GETUSHA” (JARMITZA GETUSHA) si insemna : JARUL— GETILOR adica VATRA / FOCUL-GETILOR ;probabil un loc unde ardea focul continu pentru scopuri religioase sau metalurgice unde se topea fierul sau aurul,unde se faceau sabii si se potcoveau caii
    25. Cuvantul romanesc DEGET (DESHT) /Sanscrita=DISHTI ,dacii spuneau tot DESHT.
    Concluzie
    verbele Dacice :1. A FI ==ISTA,ESHIE,E,I 2. A AVEA==AVA,AUA
    Limba Daca si Latina provin din vechea limba proto-europeana care s-a format in jurul Marii Negre si este limba romanilor de azi care au fost latinizati in timpul IMPERIULUI ROMAN.

  5. Eminescu ROMÂNUL

    Masacrul de la FÂNTÂNA ALBĂ
    -1 Aprilie 1941

    “Unul din ofiterii RUŞI a zis, desigur ironic, “idite, idite!” (mergeti-mergeti) ceea ce multimea a interpretat ca un semn de aprobare si a izbucnit in urale. Multimea a ingenunchiat si a spus o rugaciune, apoi a cantat cantece patriotice romanesti, indreptandu-se spre granita de la Fantana Alba. ”
    “Ucigaşii ruşi au aşteptat cu degetul pe trăgaci până când mulţimea a ieşit la luminiş. Era o acalmie prevestitoare de rele. Paşii greoi îi purtau pe oameni spre un sfârşit fatal.
    Tricolorul din faţa coloanei flutura mândru, demonstrând dragostea de neam şi ţară a românilor bucovineni.
    Deodată liniştea a fost spartă de groaznicul glas al armelor. Zgomotul morţii s-a răspândit hăt departe peste codri. Cineva din mulţime a strigat:
    „La pământ!”
    Şuvoiul neîntrerupt de foc ne ţinea culcaţi, cu respiraţia curmată.
    În acea stare de încremenire un bărbat din primele rânduri a strigat peste puterile sale:
    „Înainte, fraţilor, ei nu vor cuteza să ne omoare!”.
    Dar chiar atunci a început măcelul. Tragedia de acum jumătate de secol mă nelinişteşte până astăzi, deoarece nu sunt convins că-i imposibilă repetarea unor asemenea nenorociri. E greu de redat în cuvinte tot ce am văzut la Varniţa. Era un adevărat iad de la pământ până la cer.
    În ochii mei, un flăcău voinic, cu tricolorul în mână, s-a prăbuşit într-o baltă de sânge.
    Aud şi acum strigătele lui cu groaza morţii pe buze:
    „Fugiţi, oameni buni, eu rămân aici să mor pentru libertate!”.

    În învălmăşeală m-am pierdut de fratele meu. Întregul câmp era o spaimă, oamenii cădeau ca frunzele de brumă. Până la pădure îmi rămăseseră vreo douăzeci de paşi, o întreagă veşnici. La dreapta mea un bărbat uscăţiv, care ne-a îmbărbătat tot drumul, se dădea de-a rostogolul până a ajuns la marginea pădurii. I-am urmat exemplu. L-am văzut o clipă cum s-a ridicat în picioare, căutând cu privirea pe cineva. Când am ajuns lângă el, bietul om se trudea să moară, căutându-şi adăpost la rădăcina unui stejar. Se trăgea grămadă ca un arici atacat de duşmani, repetând un nume drag:
    „Floriţă, Floriţă!”
    “Într-un desiş de brazi câteva femei se tânguiau deasupra unei neveste care-şi dă-dea sufletul.
    Muribunda strângea la pieptul sângerând un băieţel de vreo doi anişori. Parcă o văd şi acum cu nişte ochi mari şi tulburi, în care străluceau lacrimile pierzaniei. Părul bogat îi acoperea umerii.
    O şuviţă de sânge curgea domol peste bundiţa împodobită cu blăniţă de dihor.
    O femeie a smuls copilul din braţele mamei, care şi-a dat sufletul.
    Apoi toate au dispărut fără urmă.”

  6. Eminescu ROMÂNUL

    Nu s-a făcut o listă a celor morţi la Fântâna Albă sau a celor care au suferit în urma evenimentelor de aici. Mai jos sunt doar câteva nume de persoane care au murit în timpul masacrului.

    Din comuna Carapciu: Vasile, Gheorghe şi Cosma Opaiţ, Gheorghe, Vasile şi Cosma Tovarniţchi, Nicolae Corduban.
    Din Cupca: Ioan Belmega, Ioan Gaza, Mihai Ţugui, Arcadie Plevan.
    Din Dimca (Trestiana): Petre Jianu a lui Ion, Vasile şi Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc.
    Din Suceveni: Dragoş Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lipăştean, Gheorghe Sidoreac.
    Din Iordăneşti: Nicolae Halac a lui Simion, Ion Halac a lui Dumitru, Dumitru Halac a lui Grigore, Dumitru Opaiţ a lui Mihai, Constantin Molnar.
    Din Pătrăuţii de Jos: Zaharia Boiciu, Ana Feodoran a lui Simion, Gheorghe Feodoran a lui Gheorghe, Teodor Feodoran a lui Gheorghe, Maftei Gavriliuc, Ion Pătrăuceanu a lui Ilie, Ştefan Pavel a lui Petru, Rafila Pojoga.
    Din Pătrăuţii de Sus: Constantin Ciucureanu, Arcadie Ursuleanu, Gheorghe Moţoc.
    Numele celor condamnaţi oficial pentru 1 aprilie, alţii decât cei care au fost omorâţi în zilele următoare sau au murit în anchetă:
    Vasile Grijincu, condamnat la moarte, + 4 iulie 1942. Soţia, Veronica, cu 8 copii deportaţi în Kazastan.
    Ilie Vasca – întors din lagăr în 1961
    Vasile Grijincu, 10 ani muncă silnică, a murit în lagăr.
    Nicolae Pogoja, 10 ani, mort în lagăr.
    Vasile Onifriciuc, 10 ani, mort în lagăr.
    Ilie Dâca, 10 ani, mort în lagăr.
    Nicolae Motrescu, 10 ani, mort în lagăr.
    Teodor Dâca, 10 ani, întors în 1961.
    Simion Pojaga, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Ioan Boiciuc, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Teodor Comariţă, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Gheorghe Pojaga, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Ilie Ciucureanu, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Gheorghe Popescu, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Constantin Coroamă, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Ioan Popescu, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Orest Dugan, condamnat la 8 ani, întors în 1961.
    Petru Schipor, 8 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Petru Pojaga, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Vasile Zmoşu, 8 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Teodor Clingher, 8 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Cosma Crăsneanu, 8 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
    Ca represalii, pe 13 iunie 1941 au fost deportate 13.000 de familii, doar circa 10 % întorcându-se înapoi. Pe 22 iunie 1941 a intrat România în război împotriva URSS.
    Ilie Vasca din Pătrăuţi a spus odată, în româneşte, în lagăr:
    „Românul n-a stat în genunchi niciodată decât în faţa lui Dumnezeu”.

  7. Eminescu ROMÂNUL

    Călăii Ocupanţi Ruşi în acţiune
    TRAGEDIA ROMÂNILOR BUCOVINENI

    In 1940, Romania a fost fortata sa cedeze catre Uniunea Sovietica un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori, in urma ultimatumului primit in luna iunie a aceluiasi an.

    Imediat ce administratia si armata romana au fost evacuate, trupele din Armata Rosie si NKVD au ocupat teritoriul.

    Listele Deportarilor

    NKVD-ul a intocmit primele liste ale „tradatorilor de tara”, cei cu rude in Romania sau banuiti ca vor sa fuga in Romania, care au fost deportati la munca fortata:

    7 Decembrie 1940 – 1.294 persoane
    1 Ianuarie 1941 – 1.085 persoane

    Reprimarea Incercarilor de Refugiere

    19 Noiembrie 1940

    105 persoane (40 familii) au incercat sa treaca in Romania – din Suceveni

    Ucisi: 3
    Raniti: 2 raniti (capturati)
    Refugiati in Romania: 100 (5 raniti)
    Deportari: toate rudele celor 105 persoane

    6 Februarie 1941

    500 persoane au incercat sa treaca in Romania – din Mahala, Cotul-Ostritei, Buda, Sirauti, Horecea-Urbana, Ostrita

    Ucisi: cca. 400 ( N. Merticar, N. Nica, N. Isac – organizatori)
    Arestati: 44
    Condamnati la moarte: 12
    Condamnati la 10 ani munca silnica: 32
    Refugiati in Romania: 57
    Deportari in Siberia: toate rudele celor 500 persoane

    Masacrul de la Fantana Alba – 1 Aprilie 1941

    2.000- 3.000 persoane din Patrautii de Sus, Patrautii de Jos, Cupca, Corcesti, Suceveni in coloana pasnica purtand in fata un steag alb si insemne religioase s-au indreptat spre granita cu Romania.
    In poiana Varnita, la 3 km de granita, au fost mitraliati de sovieticii ascunsi in padure.
    Supravietuitorii au fost urmariti de cavalerie si spintecati cu sabiile.
    Ranitii au fost legati de cozile cailor si tarati in in 5 gropi comune sapate dinainte unde au fost ingropati de vii: batrani, femei, copii, sugari.
    Altii au fost arestati de NKVD-ul din Hliboca (Adancata), torturati si aruncati de vii intr-o groapa comuna din cimitirul evreesc peste care s-a turnat var nestins.

    12-13 Iunie 1941

    Peste 13.000 de romani au fost deportati in Siberia si Kazahstan

  8. Eminescu ROMÂNUL

    Călăii Ocupanţi Ruşi în acţiune
    TRAGEDIA ROMÂNILOR BASARABENI

    A. PIERDERI UMANE ALE BASARABIEI SUB OCUPATIA SOVIETICA

    I. PRIMA OCUPATIE SOVIETICA 28 Iunie 1940 – 22 Iunie 1941
    In mai putin de un an, peste 300.000 de persoane au fost arestate, deportate, ucise, aceasta reprezentand 12.23% din populatia Basarabiei interbelice.

    1. Arestari: – 48.000 persoane:
    · Oameni politici care militasera pentru Unire, invinuiti de tradare, dintre care:
    · 5 fosti deputati din Sfatul Tarii (Ion Codreanu, Leanca, Secara, Catelli)
    · 1 fost senator
    · Functionari civili si militari – transferati la Tiraspol pentru siguranta
    · 40 elevi ai Institutului Pedagogic Orhei –

    2. Deportari – aproape 300.000 (in Nordul inghetat)
    · 135.000 persoane pana in Septembrie 1940
    · 19.200 persoane intre Octombrie-Noiembrie 1940
    · 27.000 persoane in Decembrie 1940
    · 100.000 persoane incepand cu 13-14 Iunie 1941

    3. Ucisi – 30.000 prin impuscare sau tortura
    · Orchestra Simfonica a Basarabiei este ridicata pe 3 Iulie 1940 din gara Chisinau la intoarcerea din turneu, dusa langa Orhei si impuscata in Valea Morii.
    · 1.000 persoane (copii, femei, adulti) – langa Odesa impuscate prin peretii de lemn ai unui tren de marfa cu 22 vagoane care-I transporta in Siberia.
    · 450 persoane – gasite (multe mutilate) in gropile de la Consulatul Italian, Palatul Metropolitan, Facultatea de Teologie din Chisinau. Printre ei studenti, elevi, preoti, ceferisti.
    · 87 persoane –Sediul NKVD, Chisinau (15 cu mainile legate in groapa comuna)
    · 19 persoane – gasite la Sediul NKVD-Cetatea Alba
    · 6 persoane – Sediul NKVD, Ismail (5 barbati si o femeie cu mainile legate)

    4. TOTAL pierderi umane in prima ocupatie sovietica
    · Deportari: 300.000
    · Ucisi: 30.000
    · TOTAL: 330.000

    II. A DOUA OCUPATIE SOVIETICA – 23 August 1944

    1. Deportari
    · 250.000 persoane intre 1944-1948
    · 11.324 familii 6 Iulie 1949
    · 300.000 persoane intre 1954 – 1964 (in Rusia si Kazahstan)

    2. Morti prin infometare provocata de Stalin
    · 300.000 persoane

    3. TOTAL pierderi umane in a doua ocupatie sovietica
    · Deportati: 875.000
    · Morti: 300.000
    · TOTAL: 1.175.000

    III. TOTAL PIERDERI UMANE IN CELE DOUA OCUPATII SOVIETICE
    · 330.00 – Prima ocupatie sovietica
    · 1.175.000 – A doua ocupatie sovietica
    · 1.505.000 – TOTAL PIERDERI ROMANESTI

    B. PIERDERILE TERITORIALE ALE PROVINCIEI BASARABIA

    Judetele Hotin (Nord), Ismail si Cetatea Alba (Sud) sunt incorporate Ucrainei la 2 August 1940.

    C. PIERDERILE ARMATEI REGALE ROMANE IN BASARABIA DUPA CAPITULARE

    1. Deportari
    · 180.000 soldati si ofiteri (doar cateva mii s-au intors)

    2. Executati prin impuscare in lagar (Katin romanesc)
    · 50.000 soldati si ofiteri (schelete descoperite in mlastinile de la Balti).

  9. Marcel

    Citesc si cu greu i-mi stapinesc emotiile, mama a reusit sa scape cu viata dar familia ei nu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *