Heroină, 7 aprilie, averi, miliard furat, mitropolit de milioane, premier fără BAC și cerșetori falși
Sinteza celor mai importante dosare și subiecte despre care ZdG a scris în cei 15 ani de activitate:
Dosarul Heroina
Pe 20 martie 2008, în centrul Chişinăului, doi inspectori ai Poliţiei Rutiere au depistat un automobil încărcat cu saci de fasole, în care erau ascunse brichete de heroină în cantitate de 200 kg. La volanul maşinii era cetăţeanul turc Karalar Murat, iar drogurile, evaluate la aproximativ 10 milioane de lei, urmau să ajungă într-un depozit din or. Vatra, în scopul ambalării şi exportării lor ulterioare.
Ziarul de Gardă a fost singura instituție de presă care a monitorizat acest dosar pe parcursul ultimilor 10 ani, timp în care au fost reținuți, judecați, condamnați sau eliberați doi cetăţeni turci, dar şi patru poliţişti, acuzaţi de procurori că ar fi protejat „afacerea”.
În iunie 2018, Curtea Supremă de Justiţie a pus punct în dosarul „Heroina” după ce justiția l-a cercetat timp de 10 ani.
În toată această perioadă, dosarul a fost examinat în şapte instanţe, care au reuşit performanţa să pronunţe nu mai puţin de şase hotărâri diferite, prin care inculpaţii ba au fost achitaţi, ba condamnaţi.
Într-un final, patru din cei şase au fost condamnaţi definitiv şi irevocabil, doar că niciunul dintre ei nu se află după gratii, părăsind anterior teritoriul R. Moldova.
7 aprilie 2009
Evenimentele petrecute la 7 aprilie 2009 nu au fost elucidate complet nici până astăzi, deși s-au scurs deja 10 ani. În acest deceniu ZdG a publicat nenumărate articole, interviuri și istorii ale celor care au participat la protest, iar apoi au devenit victimele regimului comunist căruia i se supuneau polițiști, procurori, judecători, deveniți complici la atrocitățile care au avut loc.
O lungă serie de articole despre „judecătorii din iad” au ocupat paginile ziarului în anii de după 2009.
În 2017, la 8 ani de la acele evenimente, ZdG scria că zeci de funcţionari importanţi la 7 aprilie 2009 continuau să conducă R. Moldova, fiind în funcţii-cheie din administraţie. Unii şefi ai comisariatelor de poliţie în care au fost torturaţi tinerii în aprilie 2009 au revenit la şefia acelor subdiviziuni, iar unii judecători și procurori implicați au reușit chiar să avanseze în funcții. Unii dintre politicienii care erau atunci la guvernare au ajuns ulterior să lucreze cot la cot cu cei care erau atunci în opoziţie şi strigau „Jos Comuniştii!”. Unii comuniști au devenit socialiști, iar alții s-au transformat în democrați continuând să conducă R. Moldova.
O singură persoană cu funcție de răspundere în aprilie 2009, polițistul Ion Perju, a fost condamnat la închisoare, însă nici acesta nu a ajuns după gratii fugind din țară înainte de pronunțarea sentinței.
Averea și vacanțele mitropolitului
În septembrie 2014 ZdG a dezvăluit în premieră informații despre averea Mitropolitului Vladimir (cu numele de mirean Nicolae Cantarean).
Acesta deţinea, în arendă, prin intermediul unei firme în care figura în calitate de fondator, alături de un alt slujitor al Domnului, un hectar de pădure în apropierea s. Ruseştii Noi, r. Ialoveni, pe care are construită o casă de vacanţă, îngrădită şi ferită de ochii muritorilor de rând.
De asemenea, Mitropolitul se bucura de luxul unui automobil de teren Toyota Land Cruiser, cu numere guvernamentale. Tot atunci, am scris că Mitropolitul Moldovei deține un apartament de 175 m.p. în centrul capitalei, cu o valoare estimată la peste trei milioane de lei și că era co-fondatorul a două firme.
Ulterior ZdG a publicat poze și informații despre casa de milioane, din coasta Chișinăului, în care locuia Mitropolitul Vladimir. Imobilul era înscris pe numele Nellei Tcaciuc, o femeie care apărea în mai multe fotografii împreună cu Mitropolitul în timp ce se aflau la mare, în Turcia. Mitropolitul Vladimir a fost deseori criticat în societate, în special pentru implicarea bisericii în politică.
În octombrie 2016, în plină campanie electorală pentru prezidențiale, ÎPS Vladimir și-a declarat deschis susținerea pentru liderul socialiștilor, Igor Dodon. În aceeași perioadă ZdG a publicat un set nou de fotografii din vacanțele de lux ale Mitropolitul petrecute împreună cu Nelli Tcaciuc.
Dosarul miliardului
Unul dintre cele mai mediatizate subiecte de presă, în ultimii 4 ani, a fost „Dosarul Miliardului”. ZdG a scris despre mișcările suspecte de la Banca de Economii (BEM) începând cu anul 2013.
Ulterior, după ce a devenit publică informația că din cele trei bănci (BEM, Banca Socială și Unibank) a fost sustras aproximativ un miliard de dolari americani, ZdG a abordat în permanență acest subiect. Am scris zeci de știri și articole despre principalul figurant în rapoartele companiei Kroll asupra „jafului secolului” – Ilan Șor. Am mers la ședințele de judecată ale lui Șor, am asistat la amânarea ședințelor și tărăgănarea emiterii unei decizii finale pentru ca, într-un final, să facem știri despre faptul că Ilan Șor a părăsit ilegal R. Moldova, fără a ispăși vreo pedeapsă.
La ultima ședință de judecată programată la Curtea de Apel Cahul, din 19 iulie, Șor nu s-a prezentat, următoarea ședință fiind programată pentru astăzi, 25 iulie. Ilan Șor a fost condamnat de prima instanță la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani însă a fost lăsat în libertate până la o decizie a instanței de apel. La 24 februarie Ilan Șor a devenit deputat fiind ales pe circumscripția Orhei.
Dosarul Miliardului este departe de a avea o finalitate. În cel de-al doilea raport Kroll, făcut recent public, apar nume și firme noi, care nu se regăseau în primul raport. În același timp, noua majoritate parlamentară a format o Comisie parlamentară de anchetă privind furtul miliardului. ZdG va monitoriza în continuare „jaful secolului”, pentru a-i informa pe cititori.
CV-ul necensurat al lui Chiril Gaburici
În martie 2015, la scurt timp după instalarea lui Chiril Gaburici în fotoliul de prim-ministru, Ziarul de Gardă a dezvăluit mai multe detalii necunoscute din trecutul acestuia în articolul „CV-ul necenzurat al premierului”: faptul că a învăţat la Colegiul de Microelectronică şi Tehnică de Calcul din Chişinău (CMTCC), instituţie unde a încercat, dar nu a susţinut Bacalaureatul și a plecat fără să obţină o diplomă de studii medii, că a fost înmatriculat, iar ulterior exmatriculat de la Academia de Studii Economice sau că a ajuns la Universitatea Slavonă, care pe atunci nu avea acreditare, și cel mai important, că nu este clar în baza cărui act a fost înmatriculat la studii superioare.
Scandalul studiilor s-a transformat la scurt timp într-un dosar penal, deschis pentru bănuiala rezonabilă că Gaburici ar deține o diplomă falsă de 11 clase. Pe 12 iunie 2015, la o zi după ce a fost audiat de procurori în dosarul penal privind studiile sale şi la trei luni şi jumătate de la apariţia în ZdG a articolului privind CV-ul „necenzurat”, Gaburici și-a dat demisia.
În 2018, când Gaburici a revenit în Guvern, de această dată în fotoliul de ministru al Economiei, ZdG a reluat subiectul. Gaburici a evitat și de această dată să facă claritate asupra studiilor sale, refuzând să ofere răspunsuri la întrebările ZdG. În același timp, Procuratura a refuzat să ne ofere acces la dosarul care a fost clasat în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere la răspundere penală.
Averile funcționarilor, judecătorilor și procurorilor
În ultimii 8 ani, aproape în fiecare număr de ziar, am publicat câte un articol despre averile nejustificat de mari ale deputaților, miniștrilor, judecătorilor, procurorilor sau altor funcționari de stat.
Cu salarii oficiale de câteva mii de lei, acești bugetari reușeau să-și construiască vile care valorau milioane, să conducă mașini de lux și să meargă în vacanțe scumpe.
Sub lupa reporterilor ZdG au ajuns magistrați de toate rangurile, de la instanțele de fond din raioane până la cei de la Curțile de Apel și instanța supremă.
În iunie 2016 am arătat casele impunătoare ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție. Printre magistrații cu imobile scumpe se număra și Mariana Pitic, judecătoarea care a indicat în declarația de avere și interese personale că automobilul de lux pe care îl conducea, un Porsche Cayenne, ar fi fost cumpărat cu doar 11 mii de lei, în timp ce prețul de piață al unei astfel de mașini la mâna a doua ajungea la un milion de lei.
În noiembrie 2017 am dezvăluit cum mai mulți angajați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) trăiesc în lux înregistrându-și, oficial, averile pe numele rudelor. Mihail Cojocaru, de exemplu, la acel moment șef adjunct de Direcție în cadrul CNA, conducea un BMW de 1,5 milioane de lei și locuia într-un apartament de peste 150 m.p.
Cerșetorii fără mască
În aprilie curent am pătruns în lumea „cerșetorilor fără mască”. Timp de câteva luni am documentat pe teren modul „de lucru” a zeci de cerșetori grav bolnavi la prima vedere, sănătoși în realitate. Unii se deplasau anevoios, în cârje sau folosind scaune cu rotile. Alții își afișau „protezele”, ca să impresioneze.
Ca să fie și mai convingători, cerșetorii invocau numele lui Dumnezeu și utilizau icoane. Când am încercat să discutăm cu ei, majoritatea deveneau violenți și utilizau un limbaj vulgar.
După ce ZdG a dezvăluit șiretlicurile la care apelează unii cerșetori, o parte dintre aceștia au dispărut de pe străzile Chișinăului, locul lor fiind luat de alții, care, la fel, se dau drept bolnavi pentru a face bani. Unul dintre eroii investigației însă a continuat să practice cerșetoria, doar că și-a mutat „activitatea” la București.
