Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   CORUPŢIE FĂRĂ CORUPŢI: De ce…

CORUPŢIE FĂRĂ CORUPŢI: De ce nu avem flagranturi cu judecători?

428-csj-justitieÎn toate sondajele de opinie din ultimii ani, justiţia se menţine în topul celor mai corupte instituţii. Totuşi, până acum, niciun procuror sau judecător nu a ajuns după gratii pentru acte de corupţie. De ce? „Din 2001, noi nu am avut judecători condamnaţi pentru corupţie. Această statistică confirmă un singur lucru: nu s-a dorit niciodată să se lupte cu adevărat cu corupţia”, opinează Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

De ce nu avem corupţie demonstrată în justiţie?

„Eu nu cred că avem un corp de ofiţeri de urmărire penală şi procurori foarte bine pregătiţi în domeniul investigării crimelor de corupţie”, mai spune expertul. „Organele statului care au funcţia de a descoperi aceste fapte, în opinia mea, nu dau dovadă de străduinţă şi profesionalism”, crede şi Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar (CD) din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Totodată, judecătorii şi alte persoane din sistem ştiu foarte bine cum să camufleze acţiunile, ca să nu poată fi descoperiţi”, mai spune Roşca.

„Problemele rămân în continuare, probabil, pentru că nu sunt cazuri care să fie soluţionate, iar persoanele vinovate – condamnate pentru fapte de corupţie”, crede Oleg Efrim, ministrul Justiţiei. „Anterior, era o problemă invocată de autorităţile abilitate prin lege să lupte cu corupţia, imunitatea judecătorilor. Acum, de aproape un an de zile, imunitatea le-a fost redusă, iar societatea este în aşteptarea cazurilor de corupţie. Ei trebuie să iasă şi să afirme: fie nu avem corupţie, fapt cu care nu cred că cineva poate fi de acord, fie urmează de arătat exemple concrete în acest domeniu”, menţionează ministrul, arătând cu degetul la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Procuratura Generală (PG).

„Probabil că nu este suficient de retras imunitatea judecătorilor doar atunci când e vorba de acte de corupţie. Pentru că, nu doar infracţiunile de corupţie, ci adesea infracţiunile conexe sunt cele care contează şi cele care trebuie să fie în vizor”, parează Corneliu Gurin, Procurorul General. „În plus, trebuie să ştim că vorbim de persoane cu o pregătire foarte bună, care au cunoştinţe bune despre cum funcţionează sistemele, inclusiv schemele de corupţie. Totuşi, scopul legiuitorului, atunci când a promovat această lege, a fost şi unul de prevenţie. Putem spune cu certitudine că acest mecanism, această forţă de prevenţie a avut un anumit efect. De aceea nu avem flagrante. Legea i-a speriat, i-a atenţionat pe judecători, de aceea şi nu avem flagrante”, crede Gurin.

Avocaţii, „cei mai corupţi”

În ultima perioadă, lupta cu corupţia din justiţie se pare că se rezumă pentru instituţiile statului la reţinerea în flagrant a avocaţilor care iau mită. Deşi în toate comunicatele de presă ale CNA se menţionează că mita are ca destinaţie finală 428-sedinta-judecatajudecători sau procurori, până la urmă, doar avocaţii sunt anchetaţi. În primele şase luni ale acestui an, şase avocaţi au fost prinşi de ofiţerii CNA luând mită.

„În toată lumea, astfel de cazuri se urmăresc mai multe luni, poate chiar ani. I se înmânează avocatului banii, apoi se urmăreşte acel avocat şi se vede ce face el cu acea sumă. Ajunge la judecător, la procuror sau pur şi simplu avocatul este un escroc. La noi de ce nu se urmăresc mai departe aceste cazuri? La noi, cine se ocupă de urmărirea penală? Procuratura! Dacă avocatul spune că-i dă procurorului, cum să lupte procurorul cu colegul lui?”, se întreabă Gheorghe Amihalachioaie, preşedintele Uniunii Avocaţilor (UA).

„Sistemul nu funcţionează corect în R. Moldova. O mână spală pe alta. Tot timpul se caută un ţap ispăşitor şi cel mai simplu în cauza dată este să-l găseşti pe avocat. El nu este apărat de legislaţie, el nu este apărat împotriva provocărilor, abuzurilor. Practic, avocatul este cea mai slabă verigă a acestui sistem”, opinează şi avocatul Roman Zadoinov.

„Nu există nicio garanţie că persoana respectivă va ajunge la procuror şi va da banii. Avocaţii, cei care pretind această mită, nu cooperează cu organele de drept care-i documentează. Dacă ei, în momentul în care sunt reţinuţi în flagrant, ar spune că vreau să duc suma unui procuror sau judecător, evident că s-ar merge mai departe. Dar ei în momentul respectiv refuză să colaboreze sau spun că au minţit. De fapt, e vorba de escrocherii la care se dedau avocaţii, spunând că au influenţa respectivă. Dacă nu s-ar acţiona imediat, există pericolul că aceşti bani vor fi cheltuiţi în altă parte şi atunci nici pe avocat nu-l poţi trage la răspundere”, afirmă Procurorul General.

Soluţii pentru o justiţie fără corupţie

Cum putem avea o justiţie cu mai puţină corupţie? „Este nevoie de crearea unor precedente prin condamnarea unor persoane. Aceste precedente vor da nişte învăţăminte la restul”, crede Lilia Caraşciuc, directoarea Transparency Moldova.

428-lex-caricatura-alex-dimitrov„Oamenii hotărăsc totul. Oamenii formează sistemul. Până nu schimbăm oamenii din sistemul actual, până nu vor veni persoane cinstite şi oneste în sistem, nu vom putea avea o justiţie echitabilă”, crede Roman Zadoinov.

„Creşterea salariilor, asta e prima condiţie. A doua – înăsprirea sancţiunilor. A treia – transparentizarea sistemului şi limitarea discreţiei judecătorilor în luarea deciziilor. A patra – uniformizarea practicii judecătoreşti”, este de părere Vlad Gribincea.

„În primul rând, responsabilitate sporită. În al doilea rând, trebuie de schimbat toate componentele din organele de drept. Îi ştim pe cei care sunt mituiţi de ani de zile, care au castele, care au maşini de sute de mii de euro. Ei trebuie eliberaţi din serviciu, aşa cum a făcut Georgia”, spune Gheorghe Amihalachioaie.

„Unica variantă care poate duce la schimbarea lucrurilor este schimbarea generaţiilor de judecători. Dar, pentru a atrage în sistem oameni cu un profesionalism înalt, e nevoie de majorat salariile. Pentru viitorul sistemului trebuie majorate salariile, nu pentru ăştia. Pentru cei de acum, dacă majorezi salariul, oricum lucrurile nu se schimbă”, crede şi Nicolae Roşca, preşedintele CD.

„Avem oameni pregătiţi şi în procuratură, şi în judecătorii. Nu rămâne decât să-şi unească forţele pentru a combate acest fenomen. Atunci vom avea şi rezultate”, este părerea lui Oleg Efrim.

Corneliu Gurin crede că trebuie de pus accent în primul rând pe prevenirea corupţiei. „Pornind de la evaluarea cazurilor care au generat lipsa condamnărilor, asigurarea materială, că se vorbeşte de atâta timp de salarii şi alte garanţii, aplicarea tehnologiilor informaţionale, pentru că maşinile electronice nu iau mită, gestionarea electronică a unui dosar, şi sisteme de integritate internă, pornind de la declararea averilor, testarea integrităţii sau obligarea raportării actelor de corupţie. Totodată, trebuie aplicate pedepse mai mari pentru actele de corupţie”, crede Procurorul General.