Chişinău: Avem buget. În prima lectură
Dacă în 2011, la 10 februarie, bugetul municipiului Chişinău fusese aprobat în lectură finală, în acest an, la 21 februarie, bugetul municipal a fost votat abia în prima lectură, cu toate că Legea nr. 48-XIX din 26.03.2011 privind Finanţele Publice Locale prevede că “Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi aprobă bugetele respective pe anul bugetar următor cel târziu la data de 10 decembrie…”.
Valeriu Didenco, secretarul Consiliului Municipal Chişinău (CMC), spune că bugetul municipal pentru 2012 a fost aprobat în prima lectură atât de târziu, deoarece consilierii PCRM lipseau de la şedinţe, iar din lipsă de cvorum, acestea nu aveau loc. “Aprobarea bugetului pe 2012 în prima lectură a fost posibilă cu votul fracţiunilor liberală, liberal-democrată, al grupului socialist şi al consilierului PD, fracţiunea PCRM abţinându-se de la vot”, conchide secretarul CMC.
Bugetul pentru 2012: cheltuieli mai mari decât în 2011
Potrivit proiectului bugetului municipiului Chişinău, şi în 2012, cheltuielile prognozate depăşesc veniturile. Astfel că, pentru 2012, bugetul Chişinăului va înregistra venituri de 2, 39 miliarde lei şi cheltuieli de 2,61 miliarde lei, deficitul bugetar constituind 212 milioane lei. Acesta urmează a fi acoperit din vânzarea şi privatizarea bunurilor municipale, dar şi din finanţări externe.
Veronica Herţa, şefa Direcţiei Finanţe a Primăriei Chişinău, spune că cheltuielile bugetului municipal Chişinău pe anul 2012 ar putea fi mai mari cu 13% faţă de 2011. “Dacă în 2011 suma totală a cheltuielilor constituia 2 610 450,7 lei, pentru 2012 cheltuielile vor creşte cu 13%”, specifică Herţa. Şefa Direcţiei Finanţe afirmă că, în procesul de elaborare a bugetului municipal Chişinău pentru 2012, au fost incluse şi cheltuieli specifice, neluate în calcul la stabilirea relaţiilor dintre bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Acestea sunt: întreţinerea a 52,5 unităţi de personal ale autorităţilor executive şi ale organelor administrative municipale; întreţinerea Casei specializate a copilului; cheltuieli ce ţin de realizarea programelor municipale în domeniul sănătăţii etc.
Veronica Herţa afirmă că, şi în 2012, ponderea majoră o deţin cheltuielile de ordin social, acestea constituind 54,2%, cu 18,6% mai mult în raport cu 2011, domeniile principale de cheltuieli fiind în învăţământ, cultură, ocrotirea sănătăţii, asigurarea socială.
Galina Colun, şefa Direcţiei Generale Finanţe din Orhei, consultantă în cadrul proiectului “Monitorizarea şi controlul utilizării banilor publici la Chişinău şi Bălţi”, implementat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, afirmă că menirea bugetului unei localităţi este de a acoperi financiar costul serviciilor publice. “Ţinând cont de ponderea esenţială a serviciilor din învăţământ, cultură, asistenţă socială, costul lor semnifică cuantumul preponderent din bugetul municipiului”, explică Galina Colun.
Vitalie Secar, consilier PCRM din cadrul CMC, afirmă că aceste sume nu reflectă realitatea, iar sfera socială ar necesita fonduri şi mai mari. Consilierii comunişti nu au votat în prima lectură proiectul de buget, argumentând că acest proiect a fost realizat în grabă.
Şefa Direcţiei Finanţe a Primăriei Chişinău susţine că bugetul pentru 2012 va acoperi 80% din bugetele suburbiilor municipiului Chişinău. “Transferurile de la bugetul municipal Chişinău în bugetele suburbiilor pentru nivelarea posibilităţilor financiare vor constitui, în 2012, peste 90 milioane lei”. Cei mai mulţi bani vor fi transferaţi la Sângera – peste 11 mil. lei, la Băcioi vor fi alocaţi 10 mil. lei, iar la Ciorescu – 9 mil. lei.
Galina Colun explică faptul că municipiul Chişinău e o autoritate a APL de nivelul doi, ce stabileşte relaţii între bugetul municipal şi bugetele localităţilor din subordine. “În acest scop, se calculează cheltuielile medii pentru un locuitor, determinând prognoza cheltuielilor şi a veniturilor (cu excepţia taxelor locale). Dacă în bugetul localităţilor din subordine nu sunt suficienţi bani, atunci APL de nivelul doi alocă aceste sume, achitând diferenţa dintre venituri şi cheltuieli”, explică Galina Colun.
De cele mai mici transferuri pentru nivelarea posibilităţilor financiare vor beneficia oraşul Cricova – 5 mil. lei, comuna Cruzeşti – 2 mil. lei şi satul Condriţa – aproape 1 mil. de lei. Veronica Herţa argumentează că la determinarea raporturilor bugetului municipal cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa municipiului sunt utilizate informaţiile privind cota veniturilor şi cheltuielile bugetare medii ce revin unui locuitor, datele Biroului Naţional de Statistică privind numărul populaţiei stabile şi datele privind structura demografică a acesteia către 1 ianuarie 2011.
Venituri mai mari, obţinute din impozite şi taxe
La capitolul venituri, estimate pentru municipiul Chişinău în 2012, se presupune o majorare a impozitelor pe proprietate cu 4,3% faţă de 2011. În proiectul bugetului pentru 2012 e specificat că această majorare “se datorează faptului că la estimarea impozitului pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă s-a ţinut cont de obiectivul politicii bugetar-fiscale pe anul 2012, care prevede majorarea limitelor cotelor impozitului pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă din municipii şi oraşe de la 0,02% (cota minimă) şi 0,25% (cota maximă), în anul 2011, până la 0,05% şi 0,3%”.
Potrivit aceluiaşi proiect de buget, pentru 2012 se prevede o majorare cu 3,1%, faţă de prevederile aprobate pe 2011, a taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM. “Se propune rebalansarea mărimilor cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în R. Moldova şi stabilirea acestora în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, masa totală şi sarcina masică pe osie.”
Ca urmare, se estimează că cei cu maşini mai scumpe vor plăti taxe mai mari pentru folosirea drumurilor din municipiul Chişinău.
Primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, argumentează că o astfel de majorare a taxei pentru folosirea drumurilor pentru autovehiculele înmatriculate în R. Moldova era necesară, atâta timp cât se doreşte ca drumurile din capitală să fie reparate. “Pentru repararea unui metru pătrat de drum este necesară suma de 500 lei. Vă imaginaţi de câţi bani avem nevoie ca să reparăm toate drumurile?”, conchide primarul.
Dorin Chirtoacă crede că, până la mijlocul lunii martie, bugetul municipiului Chişinău va fi aprobat şi în a doua lectură, astfel încât cetăţenii să ştie ce impozite vor plăti anul acesta şi cum vor fi gestionaţi banii publici.
Lilia ZAHARIA-CRAVCENCO
