Robii albi ai cerului african
Mafia comsomolului sovietic stapaneste businessul african cu piloti, avioane, diamante si armament
Unul dintre avioanele companiei moldovenesti “Renan” cu 6 piloti la bord a disparut sub cerul african la 22 decembrie 1997. De atunci, familiile aviatorilor disparuti bat pragurile autoritatilor R. Moldova, care le spun, cum le–au spus de la bun inceput, ca Moldova nu are relatii diplomatice cu Africa si ca baietii nu pot fi cautati. Tot ce au dobandit in acest rastimp sotiile si copiii ramasi fara intretinatori sunt certificatele de deces pe care scrie "mort in baza deciziei judecatii".
Si conducerea companiei "Renan" a repetat mereu, pe parcursul acestor ani, ca nu poate afla nimic despre avionul si echipajul disparut fara urma, chiar daca si–a continuat afacerile pe continentul negru. Or, in timp ce compania mentionata beneficia de profiturile afacerii cu piloti si avioane, alte accidente au completat cu noi nume lista patimitilor acestei companii. Unii piloti au murit de malarie, altii au fost traumatizati in diferite accidente. De fapt, compania "Renan" face parte dintr–o retea mai extinsa in spatiul CSI, in care avioane si piloti se pierd pe intinsul continentului african. Recent ziarul rus "Izvestia" a publicat un articol prin care se sustine ca, in total, din 1997 pana in prezent, au disparut pe continentul african circa 30 de piloti din Rusia, Ucraina, Moldova si Belarus. Este adevarat ca Rusia a reusit sa gaseasca cativa dintre pilotii sai, ceilalti fiind cautati in continuare de o comisie guvernamentala activa, in timp ce familiile pilotilor rusi disparuti au creat fundatia "Pentru reintoarcerea acasa", condusa chiar de un pilot care a lucrat in Africa.
In Moldova situatia e alta. O parte dintre parintii celor sase s–au stins de asteptare, membrii familiilor acestora ramanand tot mai putin numeroase. In acelasi timp, comisia guvernamentala de cautare s–a desfiintat dupa primele remanieri de guvern, iar compania "Renan" si–a confirmat nedorinta de a continua cautarile printr–un apel in instanta in care cere ca aeronava AN–24, cu insemnele de stat ER–ACF, sa fie declarata disparuta fara veste. Anume acesta a fost verdictul Judecatoriei Botanica la 25 decembrie 2000. Rudele lui Pavel Gorcinschi, Mihail Sofronovici, Petru Cristev, Anatol Lemeschin si Alexandru Colesnicov nu au putut decat sa ceara judecatoriei clarificarea statutului celor sase piloti. Legislatia R. Moldova admite declararea decesului unei persoane daca se constata disparitia acesteia in imprejurari primejdioase, de aceea, la sfarsitul lui 2001, Judecatoria Botanica i–a declarat pe cei sase piloti “morti in urma unui accident de munca”. In acest caz, sotiile si copiii acestora urmau sa primeasca de la angajator, adica de la "Renan", o indemnizatie unica pentru pierderea intretinatorului si o compensatie lunara pentru intretinere.
Administratia "Renan" a contestat vehement aceasta decizie. Procesele judiciare nu au mai contenit timp de cativa ani. "Sedintele erau in permanenta amanate, aveam impresia ca cineva are placerea sa ne vada umiliti in acest proces ingrozitor. Desi nici pana azi nu am pierdut speranta ca tatal copiilor mei este viu, ajunsesem sa cer prin judecata aceste indemnizatii, caci copiii au crescut, au devenit studenti si nu mai am ce vinde din casa ca sa–i intretin", ne–a declarat Liusea Gorcinschi, sotia capitanului de bord al navei disparute.
"Tergiversarea proceselor judiciare nu a fost intamplatoare. In anii care s–au scurs pana la adoptarea deciziei finale, "Renan" a reusit sa–si restranga afacerea, declarand ca nu mai dispune de bani pe cont si ca nu mai are din ce plati", ne–a declarat sotia unui alt pilot. De la ea am mai aflat ca valoarea compensatiei lunare e doar o suma rusinoasa de 177 lei, insa deocamdata executorul judiciar nu a obtinut nici acesti bani.
Procesele judiciare au fost de–a dreptul umilitoare si stranii. In final, Curtea Suprema de Justitie (CSJ), ca ultima instanta, le–a dat dreptate familiilor, doar ca hotararea acesteia contine o eroare imposibila. In decizia CSJ scrie ca "Renan" i–a trimis in Africa pe… Liusea Gorcinschi, Natalia Lemeschin, Tatiana Colesnicov — sotii ale pilotilor, precum si pe Maria Cristev — mama si Eugen Sofronovici — fiul unuia dintre aviatori. "Ni s–a spus ca daca vrem sa fie corectata aceasta eroare, trebuie sa mai asteptam cateva luni, dar nu mai avem ce astepta. Faptele sunt ca si adevarate, caci atitudinea pe care au avut–o autoritatile fata de noi in acest rastimp ne–a facut sa ne simtim ca si cum am fi fost deportate in Africa: nici o atentie, nici o solutie pentru noi", ne–a spus Natalia Lemeschin.
De fapt, "Renan" nu pare sa fie o firma in declin financiar. Potrivit zecilor de articole publicate de cele mai mari ziare ale lumii, compania "Renan” este una din cele circa 30 companii de aviatie legate de numele renumitului agent KGB si vanzator de arme, Victor But. Avioanele si armele vandute de Victor But (actualmente stabilit la Moscova) au fost gasite in toate zonele de lupta din ultimul deceniu, presa relatand despre relatiile lui cu Al–Qaeda, luptatorii talibani si fortele de opozitie angoleze Unita. Preluam aici schema publicata de unul din ziarele italiene, in care regasim Moldova si Transnistria ocupand un loc "potrivit" in lantul vanzarilor de arme. Daca privim atent si lista fondatorilor intreprinderii mixte “Renan”, ii gasim acolo pe renumitii frati Mutaliev, cei care au desfasurat afaceri aviatice in multe tari CSI. De fapt, si fratii Mutaliev, si conducatorii moldoveni ai firmei „Renan” isi trag „radacinile” capitalului din comitetele centrale ale comsomolului din fosta URSS. Pacat ca nu se gaseste in acest business un loc pentru donatii studentilor care nu au cu ce–si plati studiile, dupa ce tatii lor au disparut in Africa.