Curtea de Apel: Mita de 200 USD pentru un judecător, o provocare din partea organelor de drept

Curtea de Apel: Mita de 200 USD  pentru un judecător, o provocare din  partea organelor de drept
9 vizualizări
27 ianuarie 2017 | 07:11

Curtea de Apel Chişinău a decis achitarea şi reabilitarea totală a judecătorului Gheorghe Popa de la Judecătoria Teleneşti, reţinut de ofiţerii şi procurorii anticorupţie cu 200 USD în octombrie 2013, după ce a constatat că organele de drept au pus la cale o provocare la adresa acestuia. Motivarea deciziei scoate la iveală mai multe detalii inedite despre cum s-a ajuns ca Popa să fie primul judecător reţinut în flagrant cu mită în ultimul deceniu.

Gheorghe Popa este judecător suspendat din funcţie la Judecătoria Teleneşti. El a fost reţinut pe 11 octombrie 2013, pe motiv că ar fi primit de la avocatul Andrei Durnea, care îl reprezenta în instanţă pe Roman Buşovschi, 200 USD, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul său a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii, care scria că acesta ar fi un semn că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului. Pe 8 aprilie 2014, într-o sală plină de jurnalişti, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Gheorghe Popa la 7 ani de închisoare cu executare.

Cererea în judecată depusă de un fost angajat CCCEC

Esenţa cazului pare simplă. Gheorghe Popa a fost învinuit că, fiind judecător, a scos de pe rol o cerere de încasare a unei datorii, depusă de Veaceslav Bufteac la adresa lui Roman Buşovschi, reprezentat de avocatul Andrei Durnea. Pentru acest serviciu, procurorii l-au acuzat pe judecător că ar fi cerut un „mohorici” de la Buşovschi, în sumă de 200 USD, pe care, la 11 octombrie 2013, avocatul Durnea i-ar fi plasat într-un Cod de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. Pe parcursul examinării dosarului, însă, au fost dezvăluite mai multe detalii curioase. ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele din dosarul Popa, desfăşurate în decembrie 2013-aprilie 2014. Atunci am relatat mai multe aspecte din dosarul în care şi judecătorul Popa, dar şi avocatul acestuia de atunci, Vasile Nicoară, au reclamat că, în realitate, ar fi fost o provocare, pusă la cale de organele de drept. După trei ani şi jumătate, provocarea este recunoscută nu doar de partea apărării, ci şi de instanţa de apel.

La Curtea de Apel (CA) Chişinău a fost audiat Veaceslav Bufteac, care a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Roman Buşovschi. El a declarat că, în anii 2002-2013, a activat în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), acum CNA. A fost primul element care ducea spre confirmarea ipotezei apărării, potrivit căreia ar fi fost vorba de o provocare. Au urmat noi argumente. Din analiza cumulată a probelor, instanţa de apel a constatat că Buşovschi şi-a schimbat intenţionat viza de reşedinţă în satul Ciulucani, Teleneşti, chiar înaintea sesizării instanţei de judecată, astfel încât acţiunea civilă intentată de Veaceslav Bufteac împotriva sa privind încasarea datoriei să fie de competenţa Judecătoriei Teleneşti. Până atunci, Buşovschi locuia şi avea domiciliul la Făleşti. „Conform informaţiilor martorului Olimpiu Beţ, acesta l-a înregistrat pe Roman Buşovschi cu viza de reşedinţă la domiciliul său din Ciuciuleni, Teleneşti, la rugămintea superiorului său, care activa atunci la Inspectoratul Naţional de Investigaţii, fără a cunoaşte motivele schimbării vizei de reşedinţă”, se precizează în decizia motivată a CA Chişinău.

„A decis să dea banii la iniţiativa şi insistenţa colaboratorilor de la PA”

Judecătorii Ion Pleşca, Oxana Robu şi Stelian Teleucă au constatat că „instanţa de fond (care l-a condamnat pe Popa, n.r.) a analizat unilateral cumulul de probe şi eronat a adoptat o sentinţă de condamnare. Colegiul Penal ajunge la concluzia că Popa urmează a fi achitat deoarece comiterea infracţiunii nu ar fi fost posibilă decât în urma provocării întreprinse de Andrei Durnea, astfel încât, fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii încriminate. Instanţa a reţinut că avocatul Andrei Durnea singur a decis asupra sumei de 200 USD, or, inculpatul nu a concretizat despre ce sumă e vorba şi când urmează a fi achitată, iar Durnea a decis să dea banii la iniţiativa şi insistenţa colaboratorilor Procuraturii Anticorupţie (PA) (!). Fără implicarea organului de urmărire penală, care a organizat provocarea comiterii infracţiunii de corupere pasivă, atât Roman Buşovschi cât şi Andrei Durnea nu aveau intenţia de a transmite sume băneşti sau bunuri inculpatului Gheorghe Popa. Acesta niciodată nu a pretins şi nu ar fi acceptat sume de bani sau bunuri de la Buşovschi şi Durnea”, susţin judecătorii de la Apel.

Instanţa de apel precizează că, la cercetarea cauzei, a ţinut cont şi de prevederile Legii privind activitatea specială de investigaţii, potrivit căreia, investigatorului sub acoperire i se interzice să provoace comiterea de infracţiuni. „Reieşind din jurisprudenţa CtEDO, se va reţine o provocare ori de câte ori organele de urmărire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracţională, ci exercită o asemenea influenţă asupra persoanei vizate încât să determine comiterea infracţiunii care fără această intervenţie nu ar fi fost săvârşită”, amintesc magistraţii Pleşca, Robu şi Teleucă.

Martor: Buşovschi „este de-al nostru”

„Nu poate fi imputată inculpatului fapta de pretindere de la Roman Buşovschi prin intermediul lui Andrei Durnea a sumei de 200 USD pentru scoaterea cererii de pe rol a reclamantului Veaceslav Bufteac. Or, Buşovschi a aflat de la Durnea despre faptul că judecătorul pretinde suma de 200 USD pentru scoaterea cererii de pe rol în ziua de 10 octombrie 2013, după şedinţa de judecată în care instanţa decisese deja scoaterea cererii de pe rol. Suma de 200 USD a fost solicitată şi estimată de avocatul Durnea, nu de inculpat, fapt confirmat prin declaraţiile martorilor Buşovschi şi Durnea”, se spune în decizia motivată a CA Chişinău. „Se constată că Andrei Durnea a avut un rol activ/determinant în contactarea judecătorului. El a avut iniţiativa de a comunica cu judecătorul în afara şedinţelor de judecată sub diferite pretexte, aparent legale”, remarcă judecătorii.

În instanţă a fost audiat un martor, avocatul Grigore Pralea, care a spus că Buşovschi colaborase anterior cu cineva pe nume Serghei, din Direcţia Nord a CCCEC, care i-a şi comunicat că Buşovschi „este de-al nostru”. „Aceste declaraţii combat declaraţiile martorului Buşovschi, care a comunicat instanţei că nu a colaborat şi nu a comunicat niciodată cu persoane din CCCEC”, susţin magistraţii de la CA Chişinău. „Instanţa atrage atenţia asupra personalităţii lui Roman Buşovschi, care, la fel, ar putea avea un rol activ în vederea provocării inculpatului Popa. Or, organul de urmărire penală a avut obligaţia să verifice nu doar veridicitatea plângerii depuse de Buşovschi, ci şi personalitatea acestuia”, se precizează în decizia de achitare a lui Popa.

Neconcordanţe în ordonanţa semnată de ex-procurorul general Gurin

Completul de la CA Chişinău a făcut referire şi la unele neconcordanţe din ordonanţa de punere sub urmărire penală a lui Gheorghe Popa, semnată de procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, în temeiul denunţului lui Roman Buşovschi. Acesta, în plângerea depusă, nu a indicat direct spre vinovăţia judecătorului Popa, ci a depus plângerea în vederea depistării persoanei care pretinde suma de 200 USD: judecătorul sau avocatul. „Cu toate acestea, în lipsa probelor pertinente, concludente şi suficiente, Popa a căpătat statut de acuzat… Organul de urmărire penală nu a verificat sub toate aspectele plângerea lui Buşovschi, ci s-a grăbit să-l audieze ca martor pe avocatul Durnea”, susţin magistraţii de la Apel.

„Reieşind din jurisprudenţa CtEDO, se impune concluzia că în baza unui simplu denunţ de genul celui depus de Buşovschi la PA, nu putea fi emisă ordonanţa de pornire a urmăririi penale în privinţa unui cetăţean, cu atât mai mult în privinţa unui judecător. Mai mult, în ordonanţa din 10 octombrie 2013 au fost indicate elemente precum „acceptarea” şi „primirea”, care denotă faptul că acţiunile autorităţilor au fost îndreptate intenţionat la provocarea anumitor circumstanţe pentru a le putea încadra la baza art. 324, Cod Penal. Or, la 10 octombrie 2013, nu au existat indici care ar permite să se reţină în ordonanţa de pornire a urmăririi penale a elementelor „acceptarea” şi „primirea”. Acestea puteau apărea, în mod legal, doar după 11 octombrie 2013 şi doar dacă evenimentele derulau fără rolul activ al organelor de drept”, mai remarcă judecătorii de la Apel.

„Prezenta hotărâre de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului Popa”, conchide CA Chişinău. Decizia instanţei de Apel este executorie, dar cu drept de recurs la CSJ. ZdG va monitoriza acest dosar şi va reveni cu informaţii după decizia definitivă şi irevocabilă a CSJ.

Pe site-ul Curții de Apel Chișinău, decizia motivată nu a fost publicată, reprezentanții instanței, dar și cei ai Centrului de Telecomunicații Speciale ne-au anunțat că din 15 ianuarie 2017, pentru o perioadă nedeterminată, în urma reorganizării  instanțelor, deciziile nu se vor publica.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

Fiind abonat la Ziarul de Gardă, vei fi mereu informat de cele mai recente evenimente și noutăți! Abonează-te

Cum poți vota la alegerile parlamentare în orice secție de votare din țară

Persoanele care în ziua alegerilor nu se vor afla în localitatea în care au domiciliu sau reşedinţă valabilă pot solicita de la biroul electoral al secţiei de votare un certificat pentru drept de vot. Acesta se…
Cum poți vota la alegerile parlamentare în orice secție de votare din țară

Cum comentează Ministerul Transporturilor reținerea ministrului: „Doamna procuror m-a intimidat amenințându-mă că mă ia și pe mine dacă mai insist, iar ordinul de desemnare a fost rupt de către doamna procuror”

Vitalie Rapcea, viceministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor vine cu o reacție critică după perchezițiile și reținerea șefului său, Iurie Chirinciuc.
Cum comentează Ministerul Transporturilor reținerea ministrului: „Doamna procuror m-a intimidat amenințându-mă că mă ia și pe mine dacă mai insist, iar ordinul de desemnare a fost rupt de către doamna procuror”

OFICIAL: Banca Transilvania a devenit acționar al Victoriabank

Banca Transilvania (BT) a devenit acționar al Victoriabank, având o participație de peste 66% împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD). Astfel, BT şi BERD devin acționari majoritari…
OFICIAL: Banca Transilvania a devenit acționar al Victoriabank

Flori la monumentul necunoscut al lui Ștefan cel Mare

Astăzi se împlinesc 512 ani de la moartea marelui Ştefan cel Mare, a cărei domnie în fruntea Moldovei s-a întins pe aproape o jumătate de veac, în anii 1457-1504. Cu acest prilej, astăzi, politicieni de diferit…
Flori la monumentul necunoscut al lui Ștefan cel Mare

Nicolae Timofti participă la summit-ul SEECP la Tirana

Nicolae Timofti, președintele R. Moldova, participă la summit-ul șefilor de stat și de guvern al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), care are loc în capitala Albaniei, Tirana, în perioada 25-2…
Nicolae Timofti participă la summit-ul SEECP la Tirana

(doc) Cine pasează responsabilitatea? Un proiect de lege ar putea anula termenul-limită de prezentare a rezultatelor Recensământului

Rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor 2014 ar putea fi făcute publice atunci când va decide Comisia Națională pentru RPL 2014, cea care a și organizat exercițiul statistic, iar prevederea legală…
(doc) Cine pasează responsabilitatea? Un proiect de lege ar putea anula termenul-limită de prezentare a rezultatelor Recensământului