Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Ce au găsit revizorii la…

Ce au găsit revizorii la PCCOCS și Procuratura Anticorupție

Foto: presedinte.md

Mai mulți procurori de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Procuratura Anticorupție ar urma să fie cercetați disciplinar sau penal. Grupul de procurori, delegat de noul procuror general, care a verificat activitatea celor două procuraturi specializate, a ajuns la concluzia că, în activitatea acestora din ultimii patru ani, au fost comise mai multe încălcări ale legislației.

ZdG a analizat rezultatele controalelor la cele două procuraturi specializate, Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), și vă prezintă cele mai importante concluzii. Rezultatele verificărilor au fost făcute publice luni, 20 ianuarie 2020, de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo, într-o conferință de presă. Revizorii susțin că în unele dosare instrumentate de cele două procuraturi s-a dispus interceptarea ilegală a unor persoane, în alte dosare a fost aplicat nejustificat arestul. Există, de asemenea, cazuri în care persoanele neîntemeiat au fost puse sub învinuire.

Interceptări și arestări ilegale

În lipsă de temeiuri, deși persoana nu era implicată în comiterea faptei și cercetările se efectuau în privința altor persoane, PA a efectuat, vădit ilegal, interceptarea convorbirilor unui conducător de subdiviziune din cadrul CNA, sub pretextul că identitatea sa nu este cunoscută ca utilizator al numărului respectiv de telefon, pe care acesta îl utiliza de fapt în activitatea sa la serviciu, fiind ultra-cunoscut de către procurorii și ofițerii CNA. În mai multe dosare, a fost încălcat dreptul persoanelor la informare privind măsurile speciale efectuate în privința lor. Astfel, după ce erau interceptați, iar procurorii emiteau în acel dosar ordonanțe de clasare a procesului penal, persoanele supuse interceptărilor nu erau informate despre efectuarea acestor măsurilor speciale de investigații. Asemenea încălcări au fost admise în zeci de cauze din ambele procuraturi specializate, constată revizorii.

În mai multe cazuri investigate de PCCOCS privind infracțiuni economice – evaziune fiscală, practicarea ilegală a activității de întreprinzător sau contrabandă, au fost reținute și arestate neîntemeiat mai multe persoane care au fost ținute în arest preventiv diferite perioade de timp, chiar și cinci luni, ca ulterior, din lipsă de probe, să fie scoase de sub urmărire penală. Situații similare au fost constatate și în activitatea procurorilor PA, a punctat Stoianoglo.

Persoane puse sub învinuire, iar ulterior, dosarele erau clasate

În mai multe dosare privind infracțiuni de corupere, trafic de influență, gestionate de PA, după efectuarea a zeci de măsuri speciale de investigații, care au fost calificate de procuror ca irelevante, un șir de persoane au fost puse sub învinuire, deși nu erau administrate probe concludente și suficiente care să întemeieze, într-un anumit mod, punerea lor sub învinuire pentru infracțiunile cercetate. Pe aceste cazuri, timp de 6-10 luni de zile de la înaintarea ultimei acuzări și în lipsa unor acțiuni de urmărire penală, mai mulți procurori au emis soluții de scoatere de sub urmărire penală și clasare a procesului penal, din motivul lipsei elementelor infracțiunii.

S-au constatat cazuri în care materialele privind dispunerea efectuării investigațiilor în vederea căutării învinuiților au fost expediate subdiviziunii de căutare cu întârziere de la câteva luni până la câțiva ani. Într-un caz de dobândire a creditului prin înșelăciune, materialele au fost remise abia la 19 noiembrie 2019, peste 9 ani după inițierea căutării. În cadrul unei cauze privind sustragerea în proporții deosebit de mari, bunăoară, materialele au fost remise la 25 noiembrie 2019, cu o întârziere de peste 5 ani.

Tergiversarea urmăririi penale

În multe dosare penale urmărirea penală a fost tergiversată. Pe un dosar penal pornit privind traficul de copii, PCCOCS a stagnat urmărirea penală astfel că, din mai 2017 și până în ianuarie 2020, nu a fost efectuată nici o acțiune de urmărire penală. Într-un caz investigat de CNA pentru fapta de determinare la depunerea de declarații mincinoase, s-a constatat efectuarea, de facto, doar a două acțiuni de urmărire penală timp de 5 ani și 8 luni.

Pornirea neîntemeiată a urmăririi penale

Analizele efectuate au identificat cazuri în care pornirea dosarelor s-a făcut în lipsa bănuielii rezonabile, doar în baza unor rapoarte fără suport factologic și fără confirmare documentară și probatorie. În mai multe cazuri similare – doar în scopul efectuării interceptărilor sau a altor măsuri speciale de investigații.

O altă concluzie a revizorilor arată că, în ultimii ani, cele mai multe dosare instrumentate de PA au vizat infracțiuni minore. În suportul acestei afirmații, revizorii menționează că, din numărul total de sentințe pronunțate de instanțele de fond, aproximativ 33% le reprezintă cauzele privind corupția minoră, în care obiectul mitei îl reprezintă sume ce nu depășesc 5 mii de lei. „Potențialul procuraturii specializate este utilizat pentru documentarea unor cazuri minore, doar în vederea creării unor indicatori statistici favorabili, contrar așteptărilor societății și a partenerilor de dezvoltare. În acest context, generăm o scădere artificială a potențialului de care dispun aceste procuraturi autonome, iar drept consecință, corupția mare și dosarele de rezonanță rămân în umbră sau se prăfuiesc în safeuri, neavând cu anii finalitate”, a precizat Alexandr Stoianoglo.

Procurorii-șefi sunt obligați să asigure prin registre unice o evidență permanentă a cauzelor/proceselor penale. În aceste procuraturi s-a constatat lipsa totală a unor registre de acest fel, cu excepția Registrului cauzelor pornite de procuror de la PA. În asemenea situație, nu a fost posibilă verificarea totală a numărului de cauze penale în care s-a exercitat și condus, de facto, urmărirea penală, numărul persoanelor reținute și al celor arestate, numărul persoanelor care, ulterior, au fost scoase de sub urmărire penală. De asemenea, nu s-a dus nici într-un mod evidența măsurilor speciale de investigații dispuse și autorizate.

Dosarele de rezonanță

Frauda bancară. Auditul procesual al materialelor cauzelor penale vizate a scos la iveală multiple carențe din care reiese că direcția pe care, până în prezent, s-au axat colegii nu a permis să aibă loc o investigație complexă și obiectivă privind potențialii beneficiari ai „furtului miliardului”, a precizat Alexandr Stoianoglo. „Concluziile date sunt determinate inclusiv de ignorarea totală a poziției și declarațiilor unora dintre persoanele direct implicate în procesele investigate și protejarea altora, utilizând instrumentarul procesual penal, favorizând în mod evident și unilateral doar anumite grupuri de interese economice și politice. Aceluiași tratament ignorant au fost supuse și alte cauze penale, în care subiectul investigațiilor venea în contradicție cu versiunea de bază acceptată la acel moment de către PA.

Finanțarea PSRM. Timp de peste trei ani, din iunie 2016, activitățile procesuale au purtat un caracter neplanificat și inconsecvent (o acțiune de urmărire penală în 2016, altă acțiune în 2017, iar în 2018 și 2019 – nici o acțiune), trezind interes doar în lumina unor anumite evenimente social-politice utilizate de diferite grupuri de interese, inclusiv de către unii procurori care au fost responsabili, în ultimă instanță, de ineficiența anchetei până în prezent. Doar în noiembrie 2019, pe marginea unui dosar a intervenit conducătorul PA și a dispus exercitarea urmăririi penale de către un grup din 28 de procurori și 38 de ofițeri de urmărire penală și de investigații. Un episod distinct ce vizează anumiți membri ai PSRM a fost examinat de PA cu dispunerea neînceperii urmăririi penale, soluția respectivă fiind anulată, iar procesul penal reluat de conducerea PA doar sub presiuni politice majore și a unor acțiuni mediatizate în noiembrie-decembrie 2019. În consecință, procesul penal a fost reluat. Deși reprezenta un caz distinct, contrar prevederilor CPP, la 02 decembrie 2019, a fost conexat la materialele cauzei penale menționate. PG nu s-a implicat în acest dosar penal decât pentru verificarea lui în legătură cu examinarea adresării oficiale a președintelui PSRM, Zinaida Greceanâi, fiind constate încălcările procesuale enumerate supra.

Mai multe dosare penale „de rezonanță” nu au avut finalitate. Unele s-au soldat cu condamnări simbolice, deși inițial, în fazele incipiente ale anchetei, erau intens mediatizate.

Vasile Foltea, avocatul lui Viorel Morari a declarat pentru ZdG că multe dintre acuzațiile care i se aduc clientului său sunt false. Potrivit avocatului, Morari a menționat că declarația lui Stoianoglo cu privire la „lipsta totală a registrelor de evidență” este un fals și ar fi putut demonstra acest lucru dacă nu era înlăturat de la șefia PA. „Clientul meu susține că afirmația procurorului general nu este adevărată. Evidența se ținea în format electronic și erau desemnate persoane responsabile de ținerea acestor registre. Pentru că a fost înlăturat de la verificări, nu a putut să le comunice acest lucru”, precizează avocatul Vasile Foltea.

Cu privire la tergiversările invocate de procurorul general, Viorel Morari menționează că acest lucru ține de procurorii responsabili pe caz. Morari a mai transmis că va comenta și celelalte acuzații ce i se aduc, însă după ce i se va prezenta un raport al verificărilor.

Nicolae Chitoroagă, fostul șef al PCCOCS din ultimii patru ani, a avut telefonul mobil deconectat în ultimele zile și nu a putut fi contactat.