Băncile dispar, problemele rămân
Instituţiile statului au luat cea mai simplă şi, totodată, cea mai firească decizie în cazul celor trei bănci-problemă din sistem – lichidarea. Ce urmează însă după aceasta? Autorităţile se eschivează de la discuţii la subiect, evitând răspunsurile la zeci de întrebări. În acelaşi timp, experţii ne avertizează că lichidarea băncilor, deşi este soluţia optimă, va avea repercusiuni greu de imaginat pentru economie şi că procesul ar putea dura zeci de ani, la fel ca şi restabilirea încrederii în sistemul bancar din R. Moldova. Totodată, în timp ce politicul s-a spălat practic pe mâini prin închiderea celor trei bănci, justiţia nu se grăbeşte să-i pedepsească pe cei care le-au adus în această situaţie. Ilan Şor, primarul de Orhei, principalul figurant în dosarul fraudelor din sistemul bancar, a fost audiat de procurori ultima dată acum patru săptămâni, iar de atunci, se ocupă mai mult de promisiuni pentru orheieni, decât de problemele din justiţie, care par să fi dispărut odată cu mesajul ameninţător adresat politicienilor în perioada în care se afla în arest la domiciliu.
Decizia de a lichida Banca de Economii (BE), Banca Socială (BS) şi Unibank a fost luată la Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară de miercuri, 5 august 2015, atunci când a fost acceptată propunerea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Procesul a demarat chiar peste două zile, când pe site-urile celor trei bănci a fost postat un comunicat informativ, prin care se anunţa că acestea, pentru executarea Hotărârii Consiliului de Administraţie al BNM din 6 august 2015, nu mai acceptă, de vineri, 7 august, bani pentru deschiderea unor depozite, prelungirea depozitelor existente şi, în general, încheierea unor contracte noi cu clienţii.
Administratorii speciali refuză discuţiile
Acum câteva zile, premierul Valeriu Streleţ a anunţat că cele trei bănci vor activa până la data de 16 octombrie 2015, când le va fi retrasă licenţa de către BNM. Până atunci, instituţiile financiare activează în regim aproape normal, iar oamenii care mai deţin economii în conturile lor, şi le pot ridica. Doar că, au apărut deja şi primele probleme. La bancomatele şi ghişeele BEM se formează cozi, iar pentru a ridica banii, trebuie mai întâi să te prezinţi la unul din oficiile băncii pentru a te programa. Banii, mulţi îi vor primi etapizat, în decursul unei anumite perioade de timp, susţin reprezentanţii băncii, solicitaţi de ZdG.
„Totul se face în conformitate cu prevederile depozitelor pe care oamenii le-au deschis. Acum nu sunt abateri de la aceste condiţii. Dacă aveţi o sumă mai mare, puteţi merge şi la altă bancă şi tot o să vă spună că, pentru a ridica banii, trebuie să faceţi comanda şi pe urmă să-i extrageţi”, ne-a spus un reprezentant al BEM. Deşi am încercat să discutăm în repetate rânduri cu administratorii speciali ai celor trei bănci, Grigore Olaru, de la BEM, Sergiu Berghie, de la BS, şi Ruslan Grate, de la Unibank, nu am reuşit, pentru că aceştia au refuzat să discute sau, prin intermediul secretarelor, au spus că ar fi prea ocupaţi. Ba mai mult, din anticamera Unibank ni s-a spus că „dl Grate în general nu discută şi nu ia legătura cu nimeni, nici cu clienţii, nici cu media”. La acest subiect, nu am reuşit să discutăm nici cu vreun reprezentant al BNM, care să ne explice clar planul pe care instituţia îl are în privinţa celor trei bănci. Serviciul de Presă al instituţiei ne-a anunţat că detalii nu vor fi oferite atâta timp cât nu va fi selectată compania care să efectueze a doua parte a investigaţiei iniţiate de experţii Kroll, în privinţa furtului din sistemul bancar.
Explicaţiile guvernatorului
Anterior, Dorin Drăguţanu, tot mai criticatul şef al BNM, anunţa că, pentru lichidarea celor trei bănci, e nevoie de o perioadă de pregătire de aproximativ două luni, timp în care, transferul plăţilor pensiilor să fie direcţionat către Poşta Moldovei, iar conturile instituţiilor publice şi cele ale persoanelor fizice şi juridice – către alte bănci. „Am iniţiat discuţii cu preşedinţii de bănci. Vom elabora cu ei o modalitate echitabilă de distribuire a depozitelor către băncile care vor fi interesate. Important e să nu se distorsioneze concurenţa de pe piaţă”, a punctat Drăguţanu, precizând că cetăţenii, inclusiv cei care deţin bani în aceste bănci, nu ar trebui să fie îngrijoraţi. „Depozitele persoanelor fizice sunt asigurate, pentru că garanţiile emise de Guvern, în sumă totală de 14,8 miliarde de lei, acoperă cu vârf şi îndesat depozitele persoanelor fizice şi juridice”.
Ce se va întâmpla cu cei peste 3 mii de angajaţi ai acestor bănci? Nimeni nu are un răspuns cert la această întrebare. Premierul susţine că specialiştii buni nu vor rămâne fără serviciu, iar statul se va gândi la mecanisme care să-i ajute. Drăguţanu punctează, însă, că nu există o obligativitate pentru stat de a le găsi acestor oameni locuri de muncă. „Suntem în economie de piaţă. Nicăieri nu e scris că o întreprindere privată trebuie să vă asigure un loc de muncă. Dar, ţinând cont de faptul că vorbim de peste 2 milioane de conturi în aceste bănci, instituţiile care le vor prelua vor avea nevoie de resurse umane suplimentare. Sunt sigur că persoanele cu capacităţi îşi vor găsi de lucru”. Guvernatorul susţine că, pentru lichidarea celor trei bănci, o altă garanţie a Guvernului nu va mai fi emisă, iar costurile se vor încadra în garanţiile de 14,8 miliarde, oferite anterior. „În mod cert, costul pentru lichidarea băncilor va fi mult mai mic decât costul pentru menţinerea lor. Iar dacă vom avea succes în recuperarea activelor, atunci costul va fi şi mai mic. Acest lucru, însă, se va face în timp”, a precizat guvernatorul, fără a estima o perioadă anumită.
„Lichidarea acestor bănci a fost prevăzută de bandiţi”
Perioada va fi însă una lungă. Sau foarte lungă, dacă ţinem cont de exemplele din trecut. Astfel, de la independenţă până în prezent, în R. Moldova au falimentat 17 bănci comerciale, inclusiv 5 filiale ale băncilor străine. Dintre acestea, 10 se mai află în proces de lichidare, având o sumă totală a depozitelor de circa 1 miliard de lei. Ultima bancă închisă a fost Investprivatbank, falită în iunie 2009. De atunci, procesul de lichidare a acesteia nu a fost finalizat, iar statul, în persoana BEM-ului, care a preluat-o, cu tot cu datorii de peste 500 de milioane, nu şi-a recuperat banii nici astăzi. Singurii despăgubiţi au fost persoanele fizice, tot din banii statului aflaţi în BEM. „Decizia de lichidare a celor trei bănci s-a luat sub presiunea societăţii civile şi a instituţiilor financiare internaţionale. Dacă nu se lua această decizie, R. Moldova risca să nu primească niciun fel de ajutor de la Banca Mondială (BM) sau Fondul Moneter Internaţional (FMI). Decizia de lichidare e corectă, dar contextul ales face parte dintr-un scenariu, fiindcă lichidarea acestor bănci a fost prevăzută de bandiţi, acum 1-2 ani. Anume printr-un astfel de scenariu, atunci când banii au fost furaţi”, crede expertul economic Gheorghe Constandachi.
„Ce va urma? În primul rând, pierderea a 6—7 miliarde de lei a agenţilor economici şi a persoanelor fizice… O altă urmare va fi saltul cursului de schimb al leului moldovenesc. Se merge spre un curs de 40 de lei pentru un dolar. Cred că asta este ţinta psihologică, iar asta tot e prevăzut în planul de afaceri al unor persoane care conduc acest scenariu din umbră. Sigur că asta va atrage după sine sărăcirea extrem de gravă a populaţiei. Ar putea urma revolte sociale cu caracter violent. Vor creşte şi preţurile, inclusiv cu până la 200% la energie electrică în următoarele luni. Vom asista la majorări de preţuri substanţiale şi la produsele alimentare. De fapt, cred că se apropie momentul în care R. Moldova va fi recunoscută în incapacitate de plată. Cred că e o soluţie, care ar rezolva multe probleme, primind mai multe facilităţi. Cu cât întârziem acest proces, cu atât va fi mai rău”, crede Constandachi. Referitor la termenele privind lichidarea celor trei bănci, expertul consideră că „aceste bănci nici în următorii 50 de ani nu vor fi lichidate. Va fi un proces extrem de greoi, în special în cazul BEM”.
„Ce s-a întâmplat e cu bătaie pe zeci de ani înainte”
Şi Dumitru Ursu, preşedintele Ligii Bancherilor din R. Moldova, susţine că decizia autorităţilor în cazul celor trei instituţii finaciare, deşi pare oportună, nu va aduce îmbunătăţiri în sistemul bancar în viitorul apropiat. „Îmi pare rău că am ajuns într-o astfel de situaţie, că avem un sistem bancar de care nu am avut niciodată după independenţă. Dar, dacă s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu cele trei bănci, probabil că lichidarea e singura soluţie. Dar, depinde pe ce variante vom merge. E o soluţie când o bancă preia alta, cum a mai fost şi la noi, şi în România, de exemplu. Sau se recurge la lichidarea activelor. Asta ar fi destul de complicat şi de lungă durată. Cu părere de rău, asta nu ar însemna că degrabă vom restabili încrederea în sistemul bancar. Ce s-a întâmplat e cu bătaie pe zeci de ani înainte”, crede Ursu.
Acesta susţine că una din puţinele şanse ca statul să-şi recupereze banii băgaţi în aceste trei bănci o reprezintă patrimoniul. „Rămâne patrimoniul acestor bănci, în special cel al BEM. În procesul de înstrăinare a lor e nevoie de transparenţă mai mult ca oricând. Doar aşa am putea recupera cel puţin parţial din acel miliard furat. Urmele acestor hoţii nu se vor şterge prin lichidarea băncilor, decât dacă, cineva, intenţionat nu va dori să facă acest lucru… Dacă ne gândim că au fost 14 bănci şi acum vor rămâne 11, atunci putem crede că, printr-o cantitate mai mică, poate, cândva, va fi mai bine. Dar nu în timpul apropiat. Pentru asta e nevoie de mulţi ani înainte”, prognozează preşedintele Ligii Bancherilor.
Dosarul stagnează. Procurorii aşteaptă răspunsuri din străinătate
În această perioadă, în care politicul pare să fi găsit soluţia pentru cele trei bănci, organele de drept nu par să avanseze în ancheta care ar urma să stabilească cine sunt vinovaţii pentru hoţia din sistemul bancar. Raportul Kroll, făcut public la începutul lunii mai, încă nu are o continuare logică, deşi de atunci au trecut mai bine de patru luni. BNM promite că în această săptămână ar urma să fie organizat concursul pentru selectarea companiei care să efectueze a doua etapă a investigaţiei. Investigaţie care nu se ştie cât va dura, şi nici dacă va reuşi să ducă la recuperarea banilor, dar pentru care BNM, adică statul, ar urma să plătească câteva milioane de lei.
Procurorii care anchetează pe intern fraudele din sistemul bancar par şi mai inerţi. Adriana Beţişor, procurorul Procuraturii Anticorupţie care gestionează acest dosar, nu a dorit să discute cu noi, redirecţionându-ne către serviciul de presă al Procuraturii Generale. Aceasta a evitat să ne răspundă dacă Ilan Şor, primarul de Orhei şi principala figură din acest dosar, a mai fost audiat după data de 21 iulie 2015, când a fost invitat la Procuratura Anticorupţie, cu mult tam-tam, pentru ultima dată. Interesant este faptul că problemele lui Şor par să fi dispărut, sau cel puţin par să se fi dispersat după ameninţările din luna mai, când, fiind în arest la domiciliu, a precizat că „va veni momentul când adevărul se va afla, când eu voi putea face declaraţii, care, nu exclud, vor zgudui lumea politică şi vor duce la reconfigurarea ei”. Imediat, Şor a fost eliberat din arest la domiciliu, iar ulterior, a fost ales primar de Orhei şi chemat tot mai rar pentru audieri.
„Desigur că se fac audieri şi acţiuni de urmărire penală. Cred că până la finele săptămânii noi vom mediatiza printr-un comunicat acţiunile recente. Da, Şor cred că a fost audiat ultima dată atunci când a fost anunţat public. O finalitate în dosar este îngreunată de faptul că au fost expediate cereri de asistenţă juridică internaţională destul de voluminoase, iar până acum noi nu avem, din păcate, rezultatele. Aceste interpelări vizează companiile of-shore, beneficiarii acestora, fondatori şi alte aspecte importante. Fără răspunsurile la aceste întrebări, nu putem merge înainte”, a precizat Adrian Popenco, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie.
Lucinschi: „Oricum băncile astea sunt compromise”
Până astăzi, acţionarii din acte ai celor trei bănci care urmează a fi lichidate nu au ieşit în public pentru a-şi expune punctul de vedere. Singurul care a vorbit a fost Petru Lucinschi, fostul preşedinte al R. Moldova, care deţine un pachet de aproape 5% din acţiunile Unibank. Acesta a menţionat, solicitat de ZdG că „specialiştii trebuie să ne spună dacă e o măsură bună sau nu, dar eu cu cine am mai vorbit, cu cine m-am mai întâlnit în străinătate, toţi consideră că asta e unica ieşire din situaţie. Trebuie să te pricepi cât de cât în problemele astea bancare ca să afirmi ceva. Dacă ăsta-i interesul statului şi al societăţii, atunci înseamnă că trebuie de făcut. Oricum băncile astea sunt compromise, fiindcă în fiecare zi se vorbeşte la televizor, în ziare. Cum poate să mai aibă încredere un om care are bani acolo?”, a remarcat ex-preşedintele.
Alţi acţionari ai Unibank – Reghina Apostolova, o fostă consilieră municipală pe listele PCRM, Aurel Marinescu, şeful pazei omului de afaceri Gabriel Stati, Viorel Melnic, fost şef la Vamă, Marina Tauber, preşedinta Federaţiei de Tenis. Totuşi, aproape 40% din acţiuni sunt deţinute de cetăţeni străini din mai multe ţări: Australia, Marea Britanie sau Cipru.
BEM încă nu a revenit în posesia statului
La BS sunt mulţi acţionari, toţi având câte maximum 5% din acţiuni. Conform informaţiilor băncii, printre acţionarii, se numără omul de afaceri Vladimir Jardan, proprietarul brandului JLC, Arina Corşicova, de la „Diafan” SRL, Ala Cazac, de la SRL „Tonimar”, sau Veaceslav Jardan, de la „Ancor Lux” SRL. 2,4% aparţin statului, prin Calea Ferată din Moldova. Peste 30% din acţiuni sunt deţinute de cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Cea mai interesantă situaţie se atestă la BEM. Or, cel puţin pe hârtie, banca a revenit, printr-o hotărâre a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) din 27 noiembrie 2014, statului, care anterior cedase pachetul majoritar unor firme ruseşti, afiliate lui Ilan Şor. Doar că, nici până astăzi, acea hotărâre nu a fost pusă în aplicare. În februarie, autorităţile, prin Comisia Naţională a Pieţei Financiare, au cerut CSJ să explice cum poate fi executată acea decizie din noiembrie. Judecătorii s-au opus însă, considerând că în document totul ar fi clar. Şi din aceste motive, reprezentanţii BNM susţin că procedura de întoarcere a băncii în posesia statului încă nu este finalizată şi că procesul nu a fost încă finalizat. Experţii susţin însă că acest proces, din moment ce banca va fi lichidată, nici nu va mai fi dus la capăt, pentru că astfel statul ar putea fi obligat, de acţionarii care se vor simţi păgubiţi, să achite despăgubiri de milioane de lei.
„Acţionarii celor trei bănci? Conform legii, după achitarea cu toţi creditorii, îşi recuperează banii şi acţionarii. În cazul dat însă, acţionarii au şanse aproape nule de a-şi recupera banii. Nu va fi niciun proces de judecată la mijloc, pentru că ce s-a întâmplat este un proces natural al economiei de piaţă. E un proces firesc. Acţionarii îşi vor cere orice pretenţie de la lichidator, care e numit de BNM, iar legea e clară. Acţionarii sunt pe ultimul loc în lista de recuperare a datoriilor. Primul în listă va fi Ministerul Finanţelor”, promite Drăguţanu, completat de Streleţ, care susţine că statul, fiind principalul creditor al celor trei bănci, va fi primul care va beneficia de banii obţinuţi din cele trei bănci. „Activele care urmează a fi recuperate, să dea Domnul să fie suficiente pentru a se achita cu statul”, a punctat premierul. Precizăm, în context, că în raportul Kroll se menţionează că în anii 2012-2014 a existat un efort coordonat şi ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci care urmează a fi lichidate, lansându-se ideea că ele ar fi avut un singur proprietar.
