Principală  —  Interviuri   —   „Miza adevărată a PDM este…

„Miza adevărată a PDM este ca, prin intermediul justiţiei, să elimine candidaţii incomozi şi să îşi asigure o majoritate nouă”

Interviu cu Valeriu Paşa, activist civic

— Cum credeţi, de ce a apărut această poveste cu votul uninominal?

— Este foarte simplu, în R. Moldova experienţa modificărilor cu impact mare asupra rezultatelor alegerilor arată că acestea se fac, din păcate, întotdeauna din oportunitate. De fiecare dată, aşa au fost ridicate şi coborâte pragurile de calificare a partidelor în Parlament, exact asta a fost şi ideea implementată temporar în 2013, pentru a favoriza anumite partide, exact asta este motivaţia şi acum, pentru că cei care sunt la guvernare au încercat pe parcursul anilor, în special după ianuarie 2016, să comunice mai intens, să se promoveze, să convingă cetăţenii că totul este bine, dar vedem ce arată sondajele. Eforturile lor de autopromovare nu i-au ajutat. Şi, în acest caz, asta se vede clar în proiect, au decis să schimbe regulile de joc, astfel încât să încerce să evite bagajul de imagine negativă şi de respingere pe care o provoacă cetăţenilor.

VALERIU PAȘA
Data nașterii: 4 martie 1986
Studii
2005—2008: Licență în științe socio-umane, specialitatea arheologie, USM
2008—2010: Masterat în arheologie, USM
Activitate profesională
2007—2010: cercetător științific în cadrul AȘM și USM
2010—2014: director general, Rezervația ”Orheiul Vechi”
2014—2017: consultant în comunicare, antreprenor, activist civic

— Este pregătit statul R. Moldova pentru trecerea la acest sistem de vot?

— Dacă dăm la o parte prevederile concrete care sunt în acest proiect, constatăm că, în condiţiile actuale de funcţionare a sistemului public în R. Moldova, ţara, pur şi simplu, nu este pregătită pentru introducerea acestui sistem, fie mixt, fie uninominal, adică, din mai multe considerente, sub nicio formă nu suntem pregătiţi pentru alegerea deputaţilor pe circumscripţii uninominale.

— Ce riscuri implică trecerea la acest sistem?

— În primul rând, este vorba că deputaţii din Parlament aprobă bugetele, inclusiv cele ale Administraţiilor Publice Locale (APL), or asta înseamnă că acei deputaţi care vor forma o majoritate vor direcţiona toate finanţele publice spre regiunile din care provin, spre acele circumscripţii. Lucrurile însă nu se limitează la asta. În condiţiile în care în anumite localităţi din circumscripţii aceştia vor avea o susţinere mult mai mare, clar lucru că absoluta majoritate a finanţărilor le vor direcţiona într-acolo. Nu se va mai ţine cont de niciun fel de strategii şi politici în privinţa cheltuirii banului public şi se va forma un dezechilibru între regiuni şi chiar între localităţile uneia şi aceleiaşi regiuni, lucru care cu siguranţă este negativ. Putem să vorbim de trecerea la orice tip de alegeri pe sistem uninominal doar după încheierea procesului de descentralizare, atunci când primăriile vor avea banii lor, indiferent de cine se află la guvernare. Asta e unu. Doi: situaţia actuală privind evidenţa populaţiei în R. Moldova (ne-au demonstrat-o şi ultimele alegeri – probleme cu listele electorale – , plus acest recensământ care este o ruşine naţională, care nu a putut să fie realizat) ne vorbeşte despre faptul că noi nu cunoaştem câţi cetăţeni realmente locuiesc şi unde. Noi, fiind un stat unitar, avem obligaţia, în cazul în care se creează aceste circumscripţii, fie ele uninominale sau cu mai mulţi deputaţi din partea unei singure circumscripţii, să ne asigurăm că numărul cetăţenilor pe care îi reprezintă deputaţii din fiecare circumscripţie este egal, iar devierile – cât de mici posibile.

— Acest lucru este posibil în condiţiile actuale?

— Acum, acest lucru este imposibil, pentru că avem foarte mulţi cetăţeni plecaţi peste hotare. Aceştia alcătuiesc mult peste o treime din numărul celor înscrişi pe listele electorale. Mai avem şi foarte mulţi cetăţeni care locuiesc în R. Moldova, dar nu în localităţile în care îşi au domiciliul. În special, vorbim despre Chişinău, unde sunt cel puţin 100.000 de cetăţeni, vorbim despre problema a aproape 200.000 de cetăţeni care nu deţin domiciliu nicăieri, dar locuiesc mai ales în Chişinău şi în apropierea acestuia. Ce facem cu toţi aceşti oameni? Trebuie găsită o soluţie şi acest lucru este posibil.

— Cât sunt de aplicabile mecanismele propuse de către autorii proiectului de lege ce vizează sistemul de vot uninominal, legat de secţiile de votare ce ar urma să fie deschise peste hotare?

— Mecanismele propuse de ei sunt, pur şi simplu, nefuncţionale, pentru că toţi acei cetăţeni care locuiesc peste hotare şi care vor fi şi ei contabilizaţi, în special după criteriul câţi au participat la vot şi unde, sunt înscrişi în liste şi în R. Moldova. Sistemul pe care îl propun şi socialiştii, şi democraţii presupune următoarele: să luăm toţi alegătorii înscrişi pe liste, adică 2.800.000, să împărţim la 101, după sistemul democraţilor, sau la 50, după sistemul PSRM, şi vedem că obţinem o cifră medie în baza căreia vom calcula câte circumscripţii trebuie să aibă fiecare regiune. Adică, dacă într-o regiune locuiesc 28.000 de cetăţeni, având în vedere 101 circumscripţii, trebuie să avem o circumscripţie acolo. Dar, în Constituţia noastră scrie clar că trebuie să avem 101 deputaţi şi nu mai mulţi, însă dacă e să luăm ce scrie pe liste, o să avem 101 circumscripţii în interiorul R. Moldova, iar dacă o să avem şi numărul de cetăţeni care au participat la alegeri peste hotare, va trebui să deschidem câteva circumscripţii şi acolo. Ajungem într-un conflict absolut şi este ceva ieşit din comun. Asemenea lucruri s-au întâmplat şi în alte state. Bunăoară în România, când au introdus acest sistem uninominal, au fost nevoiţi să mărească numărul de deputaţi în Parlament, pentru că aşa era legislaţia. Cam acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în sistemul de calculare a circumscripţiilor propus de către socialişti şi democraţi, numai că în situaţia R. Moldova vorbim de cel puţin un milion de cetăţeni plecaţi peste hotare permanent, adică acolo trebuie să fie multe circumscripţii. Dincolo de toate, numărul de cetăţeni care participă la alegeri este singura cifră de referinţă în care putem să credem. Una verificabilă. Adică mai puţini de atât, cu siguranţă, nu sunt. Pe când datele acestui recensământ sunt luate din pod, nu putem avea încredere în ele. Astea sunt doar o parte din probleme.

— Ce incoerenţe aţi observat în proiectul de lege privind votul uninominal?

— Autorii ambelor proiecte, în special cei de la PD, nu deţin legitimitatea să propună aşa ceva, cei de la PD conduc o majoritate parlamentară care este reflecţia a nici 15-17% dintre alegători. Vorbim de alegerile din 2014, ceea ce a fost, în primul rând, de mult, iar în al doilea rând – acestea au fost nişte alegeri în care informaţii extrem de grave au fost tăinuite. Legitimitatea actualului Parlament este foarte mică şi, în aşa condiţii, să te bagi la lucruri esenţiale, cum este sistemul electoral, nu e o practică corectă. Pe lângă aceasta, mai e şi problema calificării. Or, în ambele proiecte vom găsi prevederi care se omit reciproc, sunt numeroase prevederi pe care ei le propun şi care contravin altor prevederi în vigoare ale Constituţiei, ale Codului Electoral, ale altor legi ale R. Moldova. Pe autorii acestui proiect de lege, ca să spunem mai popular, nu îi duce capul să vină cu o reformă a sistemului electoral care să fie funcţională. În graba aceasta de a încerca să-şi creeze un colac de salvare pentru următoarele alegeri, au mers în fugă şi nici nu are cine în aceste două partide să elaboreze nişte proiecte care să fie cel puţin funcţionale. Ceea ce propune PD nu are analogie în lume – să existe un stat parlamentar, dar cu preşedinte ales de către popor, să fie şi cu un parlament unicameral, care să aleagă deputaţii pe circumscripţii uninominale, după sistemul cine ia mai multe voturi, acela trece.

— De ce PD promovează atât de intens trecerea la acest sistem electoral?

— Adevărul e că, până la urmă, nici acest sistem electoral nu ar fi cumva un colac de salvare garantat pentru cei de la PD. Candidaţii care vor fi cumva, măcar la nivel de zvonuri, asociaţi cu PD vor fi taxaţi foarte dur de către alegători, iar speranţa lor este, probabil, că vor reuşi să convingă post-factum mai mulţi candidaţi independenţi sau să convingă unele persoane să meargă ca independenţi, având înţelegerea că după alegeri vor adera la PD sau vor susţine PD şi ceea ce au ei nevoie. Vedem un exemplu în Găgăuzia, unde, după ultimele alegeri, PD a avut un singur membru reprezentant în Adunarea Populară a Găgăuziei şi anume acest membru a fost ales preşedinte al acestei Adunări. Probabil ei cred că vor putea merge pe acelaşi model. Este greu să spunem dacă va fi aşa sau altfel, dar miza adevărată a PD nu este schimbarea sistemului electoral, ci distorsionarea deplină a procesului electoral în sine. Or, în proiectul de lege scris de ei există o serie de pericole de derapaje antidemocratice foarte puternice.

— Care sunt acestea?

— În primul rând, este creşterea enormă a rolului instanţelor judecătoreşti în procesul de alegere a deputaţilor. Şi nici nu e vorba de instanţe de nivel central, cum era până acum, când Curtea de Apel era cea care examina legalitatea unor decizii ale CEC, inclusiv legate de contestaţii, de excluderea unor concurenţi din campania electorală. Acum, toate aceste lucruri se vor face la nivel de judecătorie de circumscripţie, iar calitatea acestor judecătorii o cunoaştem cu toţii – judecătoria legendară Căuşeni, Comrat, Teleneşti, care acum e parte a Judecătoriei Orhei, şi multe altele. Putem să ne imaginăm ce fel de decizii pot să ia oamenii ăştia, mai ales că în aceste circumscripţii campania electorală va fi dusă departe de ochii presei. Presa cu acoperire naţională nu va mai fi obligată să ofere timp de antenă concurenţilor electorali pentru a-şi prezenta platforma şi publicitate gratuită, şi nici măcar să organizeze dezbateri, adică cei care au acces, prin finanţe sau alte modalităţi la presa centrală, vor fi prezenţi, în special la televiziuni, cei care nu au bani, nu vor ajunge acolo, pur şi simplu. Până acum, se oferea totuşi un minim de timp pentru aceasta. Presa locală este unica care e obligată să desfăşoare dezbateri între candidaţi, şi iar apare o neclaritate – cum se va comporta în aşa context o instituţie media cu o acoperire pe un singur raion, care este acum împărţit în două circumscripţii: una care cuprinde majoritatea teritoriului acelui raion, iar a doua – a treia, a patra parte din teritoriu şi face parte dintr-o circumscripţie împreună cu raionul vecin? Aceste probleme legate de delimitarea pe raioane au apărut nu întâmplător, nicăieri în lume nu există circumscripţii uninominale care să cuprindă unităţi teritorial-administrative diferite. Deci, pot fi mai multe secţii de vot, mai multe localităţi, pot fi mai multe circumscripţii într-o singură localitate, dar nu veţi găsi nicăieri circumscripţii care să cuprindă localităţi din diferite regiuni. În primul rând, o circumscripţie trebuie să se înscrie în limitele unei unităţi teritorial-administrative, asigurând şi acest echilibru ca număr de alegători.

— Există sau nu excepţii?

— Se pot întâmpla şi devieri, însă doar în statele federale, de exemplu în Federaţia Rusă, Germania sau SUA. R. Moldova este stat unitar şi e necesar ca fiecare circumscripţie să fie maxim echilibrată ca număr de alegători. În mod firesc, nu putem vorbi de niciun fel de circumscripţii uninominale până nu se produce o reformă teritorial-administrativă, astfel încât fiecare regiune să fie cu un număr de populaţie echilibrat, e un lucru absolut normal, sau ar trebui să existe o cifră de referinţă. Până la această reformă, nu poate fi vorba de niciun fel de circumscripţii uninominale. Or, toate aceste lucruri se pare că nu-i interesează pe cei de la PD, şi asta se vede şi din campania de promovare, care, după cum se ştie, nu e clar de către cine este finanţată, de unde vin banii.

— Cât de credibile sunt afirmaţiile promovate de oamenii din PD în această campanie de informare privind sistemul uninominal?

— Ei utilizează, efectiv, minciuni în această campanie de promovare, ei încearcă să convingă cetăţenii că deputaţii vor fi aleşi ca primarii, adică fac legătură cu o procedură pe care cetăţenii o ştiu şi o înţeleg foarte bine. Asta e o minciună absolută, pentru că primarii se aleg în două tururi, cei care ocupă primele locuri în primul tur acced în turul doi şi atunci se votează. Adică, un câştigător al acestui scrutin are susţinerea a peste 50% dintre cei care participă la alegeri, respectiv, are un grad de legitimitate destul de înalt. Or, cei de la PD, ca şi cei de la PSRM, propun ca alegerile să fie într-un singur tur, şi cine ia cele mai multe voturi în primul tur acela câştigă, ceea ce înseamnă că se deschide, de fapt, portiţa ca să câştige alegerile nişte candidaţi care au o anumită susţinere, dar a căror antirating ar putea fi destul de mare, pentru că, în asemenea condiţii, sunt suficiente şi 20-25% din voturi, mai ales dacă sunt mulţi candidaţi, ca să te clasezi pe primul loc şi să mergi mai departe. Mai mult ca atât, se deschide calea spre o fragmentare geografică în interiorul acestor circumscripţii, adică s-au înţeles două-trei sate între ele, fie primarii, liderii economici, aşa-numiţii lideri agricoli, şi susţin un singur candidat. Deci, circumscripţia are 28000 de oameni, jumătate sunt peste hotare, mai mult de 14000 nu participă, 20% înseamnă cam 3000 de voturi. Două sate mari pot asigura aceste voturi, şi ai câştigat. Asta înseamnă că, dacă acolo sunt 20 de sate, dar a câştigat candidatul susţinut masiv de două sate, atunci toţi banii atraşi în acea circumscripţie vor merge în acele două sate. Efectele sunt absolut clare. Acest proces de schimbare se construieşte de jos în sus. La noi se încearcă să se facă invers şi efectele vor fi dezastruoase, partidele politice vor dispărea, vom avea situaţia actuală din Găgăuzia, unde absoluta majoritate sunt aşa-zişi independenţi, unde rolul organizaţiilor politice a scăzut mult, nu există coeziune şi asta afectează eficienţa. Dacă acelaşi lucru se întâmplă la nivel naţional, va fi un dezastru. Mai există şi un pericol mare de corupţie. Miza adevărată a celor de la PD este ca prin intermediul justiţiei să elimine candidaţii care le sunt incomozi şi aşa să îşi asigure o majoritate nouă.

— În opinia dvs., de ce a fost votat în primă lectură proiectul de lege privind votul uninominal într-un asemenea context?

— Nu înţeleg de ce a fost nevoie de această grabă şi introducerea abuzivă a proiectului de lege pe ordinea de zi. Cert este că s-a developat întregul scenariu, iar Igor Dodon şi socialiştii şi-au dat arama pe faţă. A devenit clar că toată povestea cu mixtul era un joc al democraţilor dus cu mâinile socialiştilor. Spectacolul cu avizările în fugă, votarea în primă lectură a ambelor proiecte şi comasarea lor pe loc denotă doar cât de ieftin a fost totul. Graba ar putea să fie dictată şi de vizita experţilor Comisiei de la Veneţia, calitatea deplorabilă a ambelor proiecte a devenit evidentă probabil chiar şi autorilor, iar ei au ajuns la acest tertip cu comasarea pentru a scrie un proiect nou care, speră ei, va fi acceptabil pentru un aviz pozitiv al Comisiei. Dar nu cred că ambele partide au capacităţile şi cunoştinţele necesare, nivelul şi l-au arătat prin calitatea primelor două proiecte, care e unul de fapt – cel al PD, cel al PSRM fiind scris de „aceeaşi mână”. Vor urma proteste, care sper să ducă la intervenţia comunităţii internaţionale, pentru a stopa această tentativă grosolană de a manipula legislaţia electorală în scopul salvării de la dispariţia binemeritată a unui partid.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă