Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Procurorul cu trecut controversat, activitate…

Procurorul cu trecut controversat, activitate și calificare „excelentă” în 2018

Niciun procuror din R. Moldova evaluat în 2018 nu a primit calificativele „insuficient” şi „eşuat” în cadrul evaluărilor ordinare la care au fost supuși de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Procurorilor. Și 2019 a început „cu dreptul” pentru acuzatorii de stat: Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție a fost evaluat cu calificativul „excelent”, cel mai înalt grad de calificare pe care-l poate obține un procuror din R. Moldova, conform regulamentului cu privire la organizarea şi funcționarea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Procurorilor şi modul de evaluare a performanțelor procurorilor.

Raportul anual de activitate al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Procurorilor care activează pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor arată că, în perioada ianuarie – decembrie 2018, Colegiul s-a convocat în 14 ședințe și a evaluat, în mod ordinar și extraordinar, 159 de procurori, adoptând 161 de hotărâri. În rezultatul desfășurării procedurii de evaluare, Colegiul de evaluare a atribuit următoarele calificative: 1 procuror a obținut calificativul „excelent”, 155 procurori – calificativul „foarte bine”, 3 procurori – calificativul „bine”. Calificativele „insuficient” şi „eșuat” nu au fost acordate. Cu alte cuvinte, conform hotărârilor Colegiului, toți procurorii din R. Moldova evaluați pe parcursul anului trecut au avut o activitate corectă și merită să activeze în continuare în organele de drept.

Cine este procurorul care a obținut calificativul „excelent” în 2018

Deși în raportul anual al Colegiului de Evaluare a Performanţelor Procurorilor nu sunt publicate numele procurorilor care au fost evaluați în 2018, conform hotărârilor publicate pe site-ul Procuraturii Generale (PG) singurul acuzator de stat evaluat în 2018 care s-a ales cu calificativul „excelent” a fost Igor Popa, adjunctul procurorului general. Popa este procuror general adjunct din martie 2017. Anterior a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Procuraturii: a fost șeful secției exercitare a urmării penale pe cauze excepționale, procuror-șef al Procuraturii sect. Râșcani sau procuror-șef al Procuraturii mun. Chișinău.

Igor Popa s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise pe numele persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin. Astfel, Serafim Urechean, Nicolae Andronic, Valeriu Pasat sau Constantin Becciev au fost urmăriți penal, iar ulterior, declarați nevinovați, în mai multe dosare cu iz politic. Igor Popa este şi procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. Anterior, pentru ZdG, Igor Popa spunea că nu are „niciun regret” în privința dosarelor instrumentate de-a lungul carierei. „Toate acţiunile au fost perfect legale. Dacă ar fi fost altfel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Procuratură. Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproșez. Toate acțiunile au fost legale”, ne-a replicat Igor Popa.

Explicațiile calificativelor pozitive obținute de procurori

Rata majoră a calificativului „foarte bine” acordat procurorilor evaluaţi se datorează mai multor factori, menționează membrii Colegiului. Aceștia fac referire la „marja foarte „generoasă” a punctajului corespunzător calificativului „foarte Bine”, care este de la 76 la 90 puncte, înscrierea în procedura de evaluare extraordinară a procurorilor care, în parte covârşitoare, au experiență substanțială în serviciu şi intenționau să se înscrie în concursuri pentru promovare în serviciu. În ceea ce priveşte procurorii care au obținut calificativul „Bine”, în activitatea acestora, Colegiul a identificat situaţii care au determinat reducerea punctajului oferit. În orice caz, s-a constatat că prevederile Regulamentului sunt favorabile pentru obținerea de către procurori a calificativelor „bine” şi „foarte bine” care permit să se înscrie în Registrul candidaților pentru ocuparea funcțiilor de procurori şi să participe la concursuri. E de notat, că în anul 2018, nicio hotărâre a Colegiului nu a fost contestată”, se menționează în raportul Colegiului.

În urma concluziilor, membrii Colegiului au venit cu mai multe propuneri pentru modificarea Regulamentului de evaluare a procurorilor. Astfel, aceștia consideră că se impune „excluderea unor indicatori de performanță din Regulamentul respectiv, în baza cărora se apreciază performanțele procurorilor și completarea cu alți indicatori de performanță, inclusiv, fiind necesar de a modifica punctajul care se acordă pentru unii indicatori de performanță”. Totodată, în raportul Colegiului se menționează că „a fost recomandat introducerea evaluării anuale a performanțelor procurorilor. Acest lucru ar putea fi realizat pe baza obiectivelor instituției cât și ale persoanei (obiective personale), convenite în fiecare an de către procuror și procurorul-șef, pentru a sprijini dezvoltarea continuă a procurorului și pentru a-i oferi Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) o informație fiabilă referitor la numirea în funcție, a procurorul care participă la concurs”.

Primul procuror cu calificativul „excelent” în 2019

Și anul 2019 a început „cu dreptul” pentru acuzatorii de stat. În ședința Colegiului din 22 martie 2019 au fost evaluați 3 acuzatori de stat. Unul dintre ei, Viorel Morari, șefului Procuraturii Anticorupție (PA) a primit, la fel ca Igor Popa, calificativul „excelent”. Morari este șeful PA din aprilie 2016. Anterior a fost şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. Înainte de asta, Morari a con­dus PA, din pos­tura de inte­ri­mar, timp de jumă­tate de an, fiind demis în ianu­a­rie 2013, după ple­ca­rea lui Vale­riu Zubco şi insta­la­rea în frun­tea PG a lui Andrei Pân­tea. Ex-procurorul gene­ral inte­ri­mar l-a învi­nuit atunci pe Morari de nere­guli în acti­vi­tate, soli­ci­tând CSP inițierea unei pro­ce­duri dis­ci­pli­nare pe numele aces­tuia.

În aceeași peri­oadă, şi Vio­rel Morari a depus la CSP o plân­gere pe numele lui Pân­tea. Ambele sesi­zări, însă, au rămas fără rezul­tate. Totuși, cel care a ple­cat, într-un final, din PG a fost Pân­tea, în urma unor acuzații repetate ce i-au fost aduse. În schimb, după ple­ca­rea din PA, cariera lui Morari a fost în ascen­siune, fiind numit, după câteva dero­gări, şef al Secţiei con­ducere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. În decem­brie 2013, Morari a fost ales, la Adu­na­rea Gene­rală a Pro­cu­ro­ri­lor, în cali­tate de mem­bru al Cole­gi­u­lui de Cali­fi­care, iar la scurt timp a devenit și președinte al aces­tui Cole­giu.

Deși procurorii își apreciază reciproc activitățile, opinia publică nu are încredere în deciziile și acțiunile acestora. Barometrul Opiniei Publice din noiembrie 2018, elaborat de Institutul pentru Politici Publice, arată că doar 16% dintre respondenți au încredere în PG. Totodată, peste 70% dintre participanții la sondaj consideră că procurorii nu sunt independenți în activitatea lor.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.