Tranzacţia de un milion de lei a şefei Agenţiei pentru recuperarea bunurilor infracţionale

Otilia Nicolai, proaspăta şefă a Agenţiei pentru recuperarea bunurilor infracţionale, împreună cu soţul său, cu care a fost colegă în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, procurorul Anatolie Tăietu, au vândut, în 2016, un apartament cu aproape un milion de lei, pe care-l aveau în proprietate din 2009, trecând cu traiul într-o locuinţă mai modestă, pe care au moştenit-o.

Vineri, 14 iulie, Otilia Nicolai, ofiţer de urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), cu o activitate de 14 ani în domeniu, a fost desemnată de o comisie formată din 9 membri în fruntea Agenţiei pentru recuperarea bunurilor infracţionale (ARBI), o subdiviziune autonomă specializată din cadrul CNA. Nicolai i-a învins într-un concurs anunţat la mijlocul lunii iunie pe fostul poliţist Vasile Harea şi pe Oleg Ojog, administratorul Întreprinderii de Stat Expediţia Hidro-Geologică din Moldova. Ojog a fost eliminat după proba scrisă, acumulând cel mai mic punctaj dintre cei trei. „Se pare că a fost un concurs corect. Ambii meritau. Nu pot spune ce au scris ei, dar parcă totul a fost transparent. Nu am obiecţii faţă de desfăşurarea concursului”, ne-a declarat Ojog. Vasile Harea a fost inclus în rezerva de cadre a CNA pentru alte funcţii. La concurs a fost restricţionat accesul avocaţilor şi al executorilor judecătoreşti, fiind acceptaţi doar procurorii, judecătorii, ofiţerii de urmărire penală şi cei de investigaţii.

Otilia Nicolai, şefa ARBI

Carieră la CCCEC şi CNA

Otilia Nicolai are, conform CV-ului distribuit presei de CNA, 37 de ani, pe care-i va împlini duminică. Ea activează în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), actualul CNA, practic de la fondarea sa. Din 2002 şi până în 2006 a fost inspector în Biroul de investigaţii operative în cadrul Direcţiei Generale Teritoriale (DGT) Chişinău a CCCEC. În 2006, pentru o scurtă perioadă. ajunge ofiţer superior de urmărire penală în cadrul DGT Chişinău a CCCEC, fiind promovată în acelaşi an în funcţia de ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale. Şi-a păstrat funcţia şi în 2012, după reorganizarea instituţiei, iar în 2015 devine şefa Serviciului recuperare active din cadrul Direcţiei Generală Urmărire Penală (DGUP) a CNA, în care a îndeplinit atribuţii similare cu activitatea ulterioară a ARBI.

În 2009, Otilia Nicolai a fost decorată de preşedintele Vladimir Voronin cu Ordinul „Credinţă Patriei”, clasa III, „pentru merite în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei şi criminalităţii economico-financiare, îndeplinirea ireproşabilă a datoriei de serviciu şi înalt profesionalism”, aceasta fiind una din puţinele menţiuni în public despre Otilia Nicolai.

Colegă cu soţul care a devenit ulterior procuror

Şefa ARBI este căsătorită cu Anatolie Tăietu, acum procuror în cadrul Procuraturii Chişinău, oficiul Centru. Tăietu este fost angajat al CNA şi fost coleg cu Nicolai. În 2012-2015, el a fost, la fel ca şi soţia sa, ofiţer superior de urmărire penală la CNA. La început de 2016, a plecat din cadrul CNA, fiind numit procuror în Procuratura Donduşeni. La scurt timp ajunge procuror în Strășeni, iar în mai puţin de un an de la numirea în funcție, este transferat la Chişinău.

Numele lui Anatolie Tăietu figurează într-un dosar contravenţional, el fiind învinuit de procurora Inga Furtună, pe atunci în cadrul secţiei combatere tortură a Procuraturii Generale, de faptul că, fiind persoană cu funcţie de răspundere, „în mod arbitrar, făcând exces de putere, şi-a asumat atribuţii ce nu-i reveneau şi, la 22 martie 2010, s-a implicat la faza iniţială a desfăşurării percheziţiei unui apartament din Chişinău, pentru a se convinge că aceasta va fi realizată, acţiuni ilegale care urmează a fi încadrate juridic drept contravenţie prevăzută de art. 313, Cod Contravenţional al R. Moldova, adică săvârşirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”.

Judecătoria Râşcani, iar ulterior Curtea de Apel Chişinău, au decis anularea ordonanţei de pornire a procesului contravenţional pe numele lui Tăietu, pe motiv că „termenul de prescripţie era expirat şi procurorul nu era în drept să emită această ordonanţă, ea fiind lovită de nulitate absolută din momentul emiterii, deoarece nu se înscrie în termenii de prescripţie de tragere la răspundere contravenţională”.

Averea din 2016: Au vândut un apartament cu 950 de mii de lei

La solicitarea ZdG, prin intermediul Serviciului de Presă al CNA, Otilia Nicolai ne-a prezentat declaraţia sa de avere şi interese pentru anul 2016, pe site-ul Autorităţii Naţionale de Integritate fiind postată doar declaraţia de avere pentru 2015. Din document aflăm că, în 2016, Anatolie Tăietu şi Otilia Nicolai au vândut un apartament de 105 m.p. pe care îl deţineau, oficial, din 2009, în sect. Ciocana, cu 950 de mii de lei. În acea declaraţie, Nicolai a inclus, în premieră, şi un apartament de 70 m.p., care a aparţinut părinţilor săi, ea figurând şi anterior, conform datelor de la Cadastru, în lista proprietarilor.

În 2016, Otilia Nicolai a ridicat de la CNA un salariu anual de 219,8 mii de lei, în timp ce soţul său, de la CNA şi Procuratură , 76,9 mii și, respectiv, 87,7 mii de lei. Soţii Tăietu/Nicolai declară şi două automobile, o Toyota Camry, fabricată în 2008, şi un Volvo, fabricat în 2015 şi dobândit în acelaşi an. Automobilele nu sunt proprietatea celor doi soţi, fiind conduse prin mandat şi procură. Tot prin intermediul serviciului de presă al CNA, Otilia Nicolai ne-a transmis că după ce a vândut apartamentul de 105 m.p. a trecut cu traiul în locuinţa de 70 m.p., moştenită de la părinţi şi deţinută cu drept de abitaţie.

După finalizarea tuturor procedurilor, Otilia Nicolai urmează să-şi formeze echipa, din care vor face parte ofiţeri de urmărire penală, experţi şi specialişti în domeniile contabilitate şi audit, ofiţeri de investigaţii speciale, specialişti în alte domenii necesare în vederea realizării atribuţiilor instituţiei. Astfel, ARBI va efectua investigaţii financiare paralele, va evalua şi administra bunurile infracţionale indisponibilizate, va ţine evidenţa acestora şi va negocia repatrierea valorii lor. Legea prin care a fost creată Agenţia Recuperarea Bunurilor Infracţionale a fost adoptată în Parlament pe 30 martie curent şi a fost publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova pe 19 mai. ARBI a fost creată la iniţiativa unui grup de deputaţi democraţi, în frunte cu Andrian Candu, preşedintele Parlamentului. În calitate de coautori mai figurează deputaţii democraţi Serghei Sârbu, Artur Reşetnicov, Ştefan Creangă, Eugeniu Nichiforciuc, Corneliu Padnevici, Constantin Ţuţu, dar şi liberalul Ion Casian.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *