Statul împotriva judecătorilor şi procurorilor responsabili de condamnarea la CtEDO
18 judecători şi 2 procurori se regăsesc în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în anul 2017. Oleg Rotari, Agentul guvernamental al R. Moldova la Curte, precizează că lista finală cu numele tuturor funcţionarilor responsabili va fi pusă pe masa ministrului Justiţiei, care urmează să decidă dacă aceste persoane vor fi acţionate în judecată pentru ca statul să-şi recupereze prejudiciul. Între timp, mai mulţi judecători şi procurori acţionaţi în judecată de Ministerul Justiţiei în 2016, în cazuri similare, au fost declaraţi nevinovaţi, astfel că statul nu-şi va recupera banii, deşi ex-ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, anunţa că măsura propusă de el este una revoluţionară.
La 31 ianuarie 2018, Asociaţia Obştească „Juriştii pentru Drepturile Omului” a făcut publice numele persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în 2017. Potrivit Asociaţiei, „scopul publicării listei e de a spori responsabilitatea autorităţilor publice şi a transparenţa în actul decizional”, precizându-se că „simpla prezenţă a numelui unei persoane în această listă nu înseamnă expres că această persoană urmează a fi trasă la răspundere materială sau penală”.
42,9 mii de euro şi trei judecători responsabili
În februarie 2017, statul a fost condamnat în cazul Cereale Flor SA şi Roşca, fiind obligat să achite despăgubiri de 42,9 mii de euro. Curtea a constatat că judecătorii Boris Bârcă, Tamara Pelin şi Ala Nogai au admis o cerere de revizuire „contrar principiului securităţii raporturilor juridice”. Între timp, Nogai şi Pelin au plecat din justiţie. Boris Bârcă rămâne însă judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. CtEDO a constatat, în unanimitate, violarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la respectul proprietăţii. Dosarul a fost examinat de instanţele naţionale în 2010.
În cauza Manoli contra Moldovei, s-a constatat violarea art. 6 din Convenţie (dreptul la un proces echitabil), după ce instanţele naţionale au casat în apel o sentinţă favorabilă reclamantului, fără audierea victimei şi a martorilor. Condamnarea reclamantului fără o reaudiere a victimelor, învinuitului sau martorilor, după ce a fost achitat de prima instanţă, s-a făcut contrar garanţiilor la un proces echitabil, a constatat Curtea. Statul a fost obligat să plătească 4,8 mii de euro.
„Juriştii pentru Drepturile Omului” menţionează că, la CA Chişinău, au casat sentinţa Judecătoriei Buiucani, favorabilă reclamantului, magistraţii Vasile Gurin, tatăl fostului procuror general, Corneliu Gurin, Dionisie Panov şi Dina Rotarciuc. Între timp, toţi trei au plecat din sistem. Ulterior, magistraţii Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) Sergiu Furdui, Constantin Alerguş, Elena Covalenco şi Ion Arhiliuc au respins recursul reclamantului. Colegul lor, Vladimir Timofti, a avut opinie separată. Tot pe acest caz, Constantin Gurschi, Nicolae Gordilă, Olga Adam, Andrei Harghel şi Tudor Popovici au respins recursul în anulare al reclamantului. Dintre aceştia, Sergiu Furdui este astăzi judecător la CA Chişinău, iar Constantin Alerguş, Elena Covalenco şi Nicolae Gordilă fac, în continuare, justiţie la CSJ. Ceilalţi responsabili de condamnarea statului au demisionat din sistem.
Un procuror şi şase judecători
În cauza Savotchko contra Moldovei, Curtea a constatat că divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieţii private şi a corespondenţei şi a obligat Guvernul să-i achite 5 mii de euro. În acest caz au putut fi depistaţi doar judecătorii de la CSJ care au respins recursul reclamantei: Dumitru Visterniceanu, Vasile Tataru, Tamara Chişcă-Doneva, Ala Cobăneanu şi Tatiana Vieru. Ultimele trei sunt şi astăzi magistrate la CSJ, iar Vieru a fost avansată, în 2016, la funcţia de vicepreşedinte.
În dosarul Vasiliciuc contra Moldovei, instanţele naţionale au aplicat nemotivat arestul. Curtea menţionează că „detenţia reclamantului nu putea fi considerată necesară şi lipsită de arbitraritate” şi că „instanţele naţionale urmau să demonstreze în mod convingător că detenţia era necesară. În cazul în care autorităţile dispun arestarea preventivă pe motivul omiterii de a da curs citaţiei, acestea urmează să se asigure că persoana respectivă a fost citată corespunzător şi că a dispus de suficient timp să se conformeze, şi că s-au întreprins măsuri rezonabile pentru a verifica dacă aceasta se ascunde. De fapt, acesta nu a fost cazul din speţă, unde autorităţile au ales o abordare formalistă a chestiunii citării reclamantului, şi când reclamantul nu a apărut, au concluzionat că acesta se ascunde”, anunţa CtEDO.
Cel care a cerut aplicarea arestului a fost procurorul Dumitru Robu, astăzi angajat la Procuratura Anticorupţie, fiind cel care gestionează dosarul primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă, suspendat din funcţie. Constantin Damaschin este judecătorul de instrucţie care a dispus aplicarea arestului preventiv, iar Xenofon Ulianovschi, Dionisie Panov şi Ghenadie Lîsîi, magistraţii de la CA Chişinău care au respins recursul reclamantei. Cu excepţia lui Panov, toţi cei implicaţi în acest dosar continuă să facă justiţie. Din bugetul de stat, în acest caz, s-au plătit 3890 de euro.
Prejudiciu neadecvat
Şi în cauza Grecu contra Moldovei, există urme de implicare a judecătorilor. Reclamantul a fost maltratat, iar statul a investigat ineficient cazul. Totodată, instanţele naţionale i-au acordat compensaţii insuficiente, mai mici decât cele acordate de Curte în cazuri similare. Ala Malîi, judecătoarea promovată recent la CA Chişinău, i-a acordat reclamantului un prejudiciu de 20 de mii de lei, Marina Anton, Anatolie Pahopol şi Sergiu Arnăut, judecători la CA Chişinău, au redus suma până la 5 mii de lei, iar judecătorii Ala Cobăneanu, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Vâlcov şi Svetlana Caitaz, de la CSJ, au mărit-o până la 50 de mii de lei. Totuşi, Curtea a stabilit că prejudiciul urma să fie mult mai mare şi i-a acordat reclamantului suma de 12,6 mii de euro. Cu excepţia lui Vâlcov, toţi cei implicaţi în acest caz activează, în continuare, în justiţie.
În cauza Ialamov contra Moldovei, Curtea a stabilit că reclamantului i s-a prelungit ilegal detenţia şi că „admiterea demersului procurorului pentru prelungirea detenţiei reclamantului depus în afara termenului legal a fost contrară legislaţiei, iar detenţia dispusă în urma acestei decizii este ilegală”. „Juriştii pentru Drepturile Omului” au constatat că procurorul care a cerut prelungirea termenului de arestare a reclamantului a fost Lilian Bacalâm, acuzator de stat în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. Sergiu Crutco, pe atunci judecător de instrucţie, demis ulterior din sistem, dar şi magistraţii CA Chişinău, Xenofon Ulianovschi, Iurie Melinteanu şi Ghenadie Lîsîi, au prelungit detenţia şi au respins recursul reclamantului.
„Această listă va ajunge pe masa ministrului Justiţiei”
„Am văzut această listă. La noi, lista nu este definitivată. E în proces de lucru… Pot, însă, afirma că informaţia din acea listă este corectă. E puţin incompletă, dar va fi făcută publică în momentul intentării unor proceduri judiciare din perspectiva MJ. Acţionarea persoanelor vizate în judecată e prerogativa MJ şi nu a agentului guvernamental. Lista va ajunge pe masa ministrului Justiţiei, iar acesta va lua o decizie”, explică Agentul guvernamental al R. Moldova la CtEDO, Oleg Rotari.
Potrivit Legii Agentului guvernamental, statul are drept de regres împotriva persoanelor ale căror acţiuni sau inacţiuni au determinat ori au contribuit semnificativ la încălcarea prevederilor Convenţiei, care a fost constatată printr-o hotărâre sau a impus soluţionarea amiabilă a cauzei aflate pe rolul CtEDO ori formularea unei declaraţii unilaterale. Sumele ar trebui să se restituie în baza unei hotărâri judecătoreşti, proporţional vinovăţiei stabilite.
În R. Moldova, acest proces a fost iniţiat în 2016. Mai exact, pe 27 ianuarie 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiţiei, anunţa că R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care „vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”. Tot atunci, ministrul anunţa o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari care urmau să fie acţionaţi în judecată prin acţiune de regres, iar statul urmărea să-şi recupereze prejudiciul cauzat de funcţionari în urma condamnării R. Moldova la CtEDO.
Citiți și: Dosarele de 2 milioane ale judecătorilor și procurorilor
La început de februarie 2016, cererile de chemare în judecată au fost depuse. Doar că, finalitatea lor nu a fost cea promisă de ministrul Cebotari, care a plecat din funcţie la finele anului 2017, fiind înlocuit cu Alexandru Tănase.
Procurorii Igor Lamba şi Aurel Burlacu, dar şi judecătorul Vitalie Cotorobai, conform solicitării MJ, urmau să întoarcă statului suma de 20 de mii de euro după ce Guvernul a fost condamnat la CtEDO în februarie 2015 pentru că statul, reprezentat de cei doi procurori şi de judecător, nu a investigat eficient şi sub toate aspectele un accident rutier din 6 aprilie 2006. Pe 25 ianuarie 2018, CA Comrat a respins recursul depus de MJ împotriva hotărârii Judecătoriei Chişinău din 24 februarie 2017 prin care procurorii şi judecătorul au fost declaraţi nevinovaţi, respectiv, scutiţi de a achita statului cei 20 de mii de euro.
Muruianu, declarat nevinovat
Şi Ion Muruianu, fost preşedinte al CSJ, împreună cu Nina Cernat şi Valentin Barbă, au fost acţionaţi în judecată pentru dosarul „Kenzie Global Limited LTD”, pierdut de R. Moldova la Curte în aprilie 2014. Acest SRL a acuzat faptul că, având un litigiu, nu a fost citat de CSJ pentru a se prezenta la proces şi, respectiv, a fost privat de dreptul de a-şi expune punctul de vedere. CtEDO a decis ca R. Moldova să plătească acestei firme, cu sediul în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, suma de 5100 de euro. MJ a cerut de la Muruianu şi colegii săi 94 de mii de lei. În mai 2017, însă, Judecătoria Chişinău a respins cererea MJ „cu privire la constatarea neglijenţei în administrarea actului de justiţie şi încasarea sumei în ordine de regres”. Deşi MJ a atacat hotărârea, în octombrie 2017, CA Bălţi a respins recursul instituţiei.
O soartă similară a avut şi dosarul în care statul cerea de la judecătorii de la Cahul Galina Vavrin, Dumitru Chebac şi Tudor Chircu suma de 90 de mii de lei. Instanţele au respins cererea ministerului ca fiind depusă tardiv. O soartă similară au, de fapt, majoritatea dosarelor intentate în 2016. Unele din ele însă nu au soluţii definitive. „Cunosc această tendinţă, dar nu pot să vă ofer detalii. Nu ţine de competenţa mea”, ne-a zis Oleg Rotari.
„Vom analiza lista persoanelor responsabile pentru condamnarea R.Moldova la CEDO și vom reacționa în fiecare caz particular. În acele stiuații unde va fi posibilă individualizarea culpei unui agent al statului, ale carui acțiuni au cauzat condamnarea la CEDO, vom iniția acțiuni civile în regres pentru a recupera acele daune. În cazurile în care nu va exista un act constatator, emis de o autoritate judiciară, nu vom iniția acțiuni în regres. Indiferent de situație, vom cere Inspecției Judiciare a CSM să verifice fiecare caz în parte”, precizează, pentru ZdG, Alexandru Tănase, ministrul Justiției.
