Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Președintele CSJ, anchetat penal pentru…

Președintele CSJ, anchetat penal pentru îmbogățire ilicită, fără achiziții declarate în ultimii trei ani

Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție, implicat anterior în mai multe dosare dubioase, despre care ZdG a scris că locuiește într-un imobil de lux din Chișinău, este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. Cauza penală a fost inițiată după ce Serviciul de Informații și Securitate a analizat proprietățile dobândite de membrii familiei Druță, în anii 2016-2019, fiind constatată „o discrepanță esențială între acestea și veniturile legale declarate”. În ultimii trei ani, însă, în declarațiile de avere și interese, Ion Druță nu a indicat faptul că ar fi achiziționat bunuri.

Luni, 23 septembrie 2019, procurorul general interimar a pornit urmărirea penală în baza art. 330/2 alin. (2), Cod penal, pe faptul îmbogățirii ilicite de către președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță. Marți, 24 septembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis ridicarea imunității președintelui CSJ. Prin urmare, tot marți, 24 septembrie 2019, procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție, de comun CNA, au efectuat percheziții, după ce procurorul general interimar a solicitat CSM ridicarea imunității judecătorului pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia.

UPDATE: Președintele CSJ, citat la PA în calitate bănuit. Ce urmează, dacă nu se va prezenta în fața procurorilor

Detalii din dosar: Bunuri imobile cumpărate de membrii familiei care nu au avut venituri

Casa judecătorului Ion Druță

Procuratura a anunțat că temei pentru urmărirea penală a lui Ion Druță a servit sesizarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care a analizat proprietățile dobândite de membrii familiei Druță, în anii 2016-2019, fiind constatată „o discrepanță esențială între acestea și veniturile legale declarate”. În cadrul perchezițiilor în biroul de serviciu al judecătorului, efectuate în lipsa acestuia, din motiv că este plecat peste hotare, procurorii au ridicat mijloace bănești provenite din surse necunoscute, un calculator de birou pentru verificarea informației relevante, precum și acte necesare investigației. Conform unor surse din sistem, dosarul penal pe numele lui Ion Druță are la bază mai multe tranzacții prin care au fost procurate bunuri imobile înregistrate pe rude apropiate familiei magistratului. Alte surse menționează că Druță a cunoscut că ar urma să fie cercetat penal și, din acest motiv, a părăsit anterior țara. Ion Druță a contestat hotărârea CSM prin care a fost lipsit de imunitate. Cererea urmează să fie examinată de judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău.

Eugeniu Rurac, procurorul care conduce grupul de urmărire penală care gestionează dosarul pe numele lui Ion Druță, a confirmat că se investighează tranzacțiile în care au fost implicați membri ai familiei sale. „Au fost înregistrate bunuri pe membri de familie care nu au avut venituri, sau veniturile nu au fost în asemenea mărime. Da, sunt membri ai familiei. Nu pot să vă comunic cine anume sunt aceste persoane. Da, au fost cumpărate bunuri imobile, dar sumele nu le pot spune. Discrepanța este însă substanțială”, a menționat Rurac. Acuzatorul de stat a precizat că, în urma perchezițiilor desfășurate marți, 24 septembrie, în biroul președintelui CSJ, nu a fost prezent avocatul acestuia, astfel că nu cunoaște cine-l va reprezenta. „La percheziții a participat președintele interimar al CSJ și încă un judecător din cadrul instanței, în lipsa persoanei la care se efectua percheziția. Legal, asta este permis”, a punctat Rurac.

Familia Druță nu a declarat nicio achiziție importantă în ultimii 3 ani

În anii 2016-2019, la care se face referire în dosarul penal, Ion Druță NU a indicat în declarațiile de avere și interese, depuse la Autoritatea Națională de Integritate, faptul că el sau soția sa ar fi achiziționat bunuri costisitoare. De fapt, declarațiile judecătorului din anii 2016, 2017 și 2018 par trase la indigo. În 2016, judecătorul a indicat în declarația de avere și interese că a contractat o datorie în valoare de 50 de mii de euro, fără termen de întoarcere și fără dobândă. În declarația din 2017, magistratul și soția sa nu au indicat vreo achiziție importantă. Din acest document aflăm că banii pe care i-a primit în 2016 proveneau, de fapt, de la mama sa, Ana Druță și urmează să fie întorși până în 2022. Și în declarația de avere pentru anul 2018, familia Druță nu a indicat vreo achiziție. Conform documentului, președintele CSJ deține un teren, o casă de locuit și un apartament în Chișinău. El și soția sa conduc un automobil Honda CRV, fabricat în 2009 și intrat în posesia sa în 2010, respectiv, o Toyota Yaris, fabricată în 2006 și dobâdită în 2009. Ambele mașini nu sunt în proprietatea familiei Druță, fiind deținute de cei doi soți în baza unor contracte de folosință.

ZdG a scris, în mai 2013, că judecătorul Ion Druță, pe atunci președintele Judecătoriei Botanica din Chișinău, locuiește într-un imobil de lux din cartierul Malina Mică. Magistratul a obţinut terenul printr-o decizie controversată a Primăriei Chişinău. Ulterior, pentru a nu fi vizat direct într-un eventual scandal, judecătorul a înregistrat imobilul pe o rudă care avea afaceri comune cu soţia şi cu soacra sa. În 2011, casa a fost dată în exploatare, iar un an mai târziu a fost înregistrată, oficial, pe numele soților Ion și Lilia Druță. Ion Druță este judecător din 1994, iar din 2013 activează la CSJ. Este președintele instituției din anul 2018, înlocuindu-l pe Mihai Poalelungi. În 2015, procurorul general a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului, în dosarul „Aroma-Floris”. Atunci, CSM a respins demersul, iar Druță și-a continuat activitatea. Judecătorul a fost implicat anterior și în alte dosare controversate, nefiind însă pedepsit vreodată pentru deciziile pe care le-a luat.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.