Principală  —  IMPORTANTE   —   Monitorizare – altfel

Monitorizare – altfel

Mass-media, într-un stat, are menirea să asigure accesul la informaţie, pentru a le permite cetăţenilor să-şi formeze în timp real percepţia cu privire la anumite evenimente care se desfăşoară zilnic în ţară sau în lume – în varianta ideală a descrierii rolului presei într-un stat. Din păcate, însă, pe lângă această componentă pozitivă, libera circulaţie a informaţiei reprezintă şi un context favorabil de creare a realităţilor alternative de către cei interesaţi în dezinformarea şi manipularea opiniei publice.

În R. Moldova, potrivit datelor Recensământului populaţiei din 2014, 14,5% din cetăţeni s-au declarat vorbitori de limba rusă. Printre cele mai populare portaluri de ştiri în limba rusă de la noi sunt Komsomolskaya Pravda v Moldove şi Sputnik.md, care favorizează deschis politica pro Federaţia Rusă, prin prezentarea distorsionată a faptelor, promovarea stereotipurilor şi falsurilor despre Ucraina, România, Uniunea Europeană, alte structuri europene, documentarea ştirilor dintr-o singură sursă, iar în majoritatea „materialelor jurnalistice”, faptele sunt înlocuite de opinii şi comentarii subiective ale autorilor.

Promovarea „fricilor” despre NATO, UE  şi România

Pe 27 iulie, sputnik.md publică ştirea intitulată „Rachete nucleare în România, problema acută: nesiguranţa Turciei”, care reflectă un subiect mai vechi, abordat anterior şi în august 2016. Titlul ştirii dezinformează şi nu corespunde realităţii, deoarece, în textul original, România este menţionată în următorul context: „Alte ţări pe care Washingtonul le-ar putea lua în considerare (pentru transferul armelor nucleare) includ Bulgaria şi România, care au baze aeriene plasate strategic în apropierea Mării Negre”. Ştirea a fost completată de reporterul sputnik.md cu declaraţii ale autorităţilor, vechi, din 2016. La final, în ştire este menţionat faptul că „informaţia ar fi falsă” şi reprezintă doar o ipoteză, care nu a fost însă confirmată până în prezent.

Într-un interviu publicat pe acelaşi portal, sputnik.md, din 25 iulie, despre securitatea ţării, reporterul discută cu Valeriu Ostalep, expert în politici externe şi de securitate, subiectul securităţii R. Moldova, inclusiv aderarea la NATO. Intervievatul spune că aderarea la NATO, la fel ca şi Unirea cu România, tancurile ruseşti – sunt doar nişte lozinci politice, iar R. Moldova ar trebui să înveţe să se apere de una singură, luând în considerare şi relaţia cu Federaţia Rusă, care „are viziunea sa asupra securităţii, ceea ce nu a înţeles Ucraina şi Georgia”.

Site-ul kp.md (Komsomolskaya Pravda) a publicat, la 26 iulie, articolul intitulat „Elitele conducerii din Moldova sunt capturate de euro fanatism: când oare va înceta totul?”. Materialul conţine analiza politologului Bogdan Ţîrdea, despre care se cunoaşte că este afiliat Partidului Socialiştilor din R. Moldova, care promovează o politică pro Federaţia Rusă. În text se menţionează că UE, NATO, România, BERD deţin controlul asupra R. Moldova şi îi impun „ba planul UE-RM, ba planul IPAP, ba alte abreviaturi neclare”, iar Occidentul are ca scop „obţinerea victoriei definitive asupra Moldovei şi asupra suveranităţii ţării”.

Abreviatura „neclară” menţionată în articol, „UE-RM”, este, de fapt, Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană (UE) şi R. Moldova semnat în 2014, care prevede cooperarea în domenii precum comerţul, politica de securitate, cultură şi care va contribui la construirea unei integrări mai profunde atât din punct de vedere politic, cât şi economic între RM şi UE.

„IPAP” este acronimul pentru Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului R. Moldova-NATO – un document ce prevede o serie de măsuri pentru întărirea dialogului politic şi consultanţei dintre NATO şi R. Moldova, cu scopul asigurării cooperării în vederea încurajării şi susţinerii mediului intern şi extern, care să susţină reforma democratică.

Un alt material, publicat pe 30 iulie, de către kp.md, este intitulat astfel: „Atenţie, România caută migranţi în Moldova: sunt invitaţi iubitorii de sărăcie, pustietate şi oraşe abandonate”. Ştirea este plasată la rubrica „politic” şi relatează despre problema migraţiei în R. Moldova şi în România. Autorul materialului precizează că, dacă din R. Moldova, potrivit statisticilor, pleacă câte 100 de cetăţeni pe zi, din România pleacă 216. Astfel, dacă ar avea loc unirea, din România unită ar pleca în total 316 oameni pe zi, poate chiar mai mult, luând în considerare problemele cu care se confruntă ţara vecină. „Cineva va pleca în Rusia, cineva în Ucraina, alţii în Ungaria – destinaţii sunt multe”, scrie reporterul. La final, autorul materialului constată că, într-un asemenea ritm, atât R. Moldova cât şi România vor dispărea în curând ca state.

Deşi nu apare ca editorial, materialul se bazează strict pe opinia jurnalistului. Lipsesc opiniile experţilor, precum şi sursa datelor statistice, concluziile sunt în mod evident formulate de către autor, fiind orientate spre prezentarea ţării vecine într-o lumină proastă.

Titluri de ştiri care dezinformează

Portalul Sputnik.md este renumit şi pentru publicarea titlurilor de ştiri care nu corespund esenţei ştirii, respectiv dezinformează cititorii care, din anumite motive, nu vor sau nu reuşesc să citească ştirea integral. Astfel, sunt infiltrate şi alimentate anumite stereotipuri direcţionate spre dezinformarea şi manipularea cititorului.

De exemplu, pe 15 iulie a fost publicată ştirea cu titlul: „Ameninţări la frontiera moldo-română: Ce spun autorităţile”. De facto, ştirea relatează despre o întrevedere obişnuită dintre reprezentanţii vamali moldoveni şi cei români, care au discutat despre principalele probleme de la hotarul comun – migraţia ilegală, frauda documentară, transport ilicit de ţigări etc. – şi metodele de combatere a acestor probleme.

Pe 26 iulie, apare o altă ştire, intitulată „Hotarul cu Ucraina s-a închis pentru cetăţenii Republicii Moldova”. Ştirea este, de fapt, despre sistarea activităţii a două puncte vamale de trecere pentru câteva ore, din cauza unor deficienţe tehnice.

„Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnalişti” recomandă evitarea exagerărilor în formularea titlurilor: „Vom crea titluri clare, fără ambiguităţi”; „Vom reda faptele fără a exagera”; „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”.

Manipulare prin prezentarea distorsionată a faptelor

Portalul de ştiri Sputnik.md a publicat la începutul lunii iulie ştirea despre cazul unor moldoveni care au plecat la odihnă la Zatoka, Ucraina, şi acolo le-au fost furate toate bunurile, inclusiv maşinile, banii şi paşapoartele. Ştirea a fost intitulată: „Zatoka şochează moldovenii – automobilele nu mai erau, banii şi actele – furate” (varianta română), „Опасные пляжи Затоки: граждане Молдовы остаются без денег и машин” (varianta rusă). Ştirea este realizată pe baza unei postări pe o reţea de socializare, care aparţine prietenului uneia dintre victime. Respectiv, ştirea se bazează pe o singură sursă, care nici măcar nu este sursa directă. Lipsesc declaraţiile autorităţilor, documente care ar putea confirma cele relatate.

Pe 27 iulie a apărut o ştire intitulată „Pe plaja din Odessa a apărut o atracţie turistică periculoasă”. De facto, ştirea este despre un accident care s-a întâmplat pe una din plajele din Odessa, când o fetiţă de 15 ani s-a rănit şi a ajuns la spital după ce a vrut să sară în apă de pe o trambulină. Autorul ştirii însă îi atenţionează pe turiştii moldoveni că „trebuie să fie foarte atenţi pe plajele din Odessa, deoarece o atracţie turistică periculoasă a provocat deja prima victimă”, ceea ce de fapt reprezintă opinia personală a autorului şi nu este din punct de vedere deontologic corect.

Ulterior, pe 29 iulie, a fost lansată o ştire despre cât i-ar costa pe cetăţenii R. Moldova odihna în România şi Ucraina. În material se relatează că, „potrivit surselor mass-media din România”, peste Prut, preţurile sunt exagerat de mari. Ca alternativă, reporterul scrie că moldovenii pot pleca în regiunea Odessa sau la Zatoka, unde preţurile sunt mai accesibile, doar că zona este una foarte periculoasă, făcându-se referinţă la cazul moldovenilor cărora în Zatoka li s-au furat toate bunurile personale.

Şi site-ul kp.md (Komsomolskaya Pravda) a publicat ştirea despre moldovenii care au fost jefuiţi la Zatoka. Spre deosebire de sputnik.md, aceştia au contactat direct una dintre victime, dar au citat-o în calitate de victimă şi pe persoana care a făcut publică postarea pe o reţea de socializare, dar care nu are nicio legătură cu incidentul. Ca şi în cazul sputnik.md, ştirea a fost realizată dintr-o singură sursă, fără prezentarea unor dovezi despre cele întâmplate. La final, moldovenii sunt îndemnaţi să nu se odihnească niciodată în Ucraina: „Să nu mergeţi la odihnă în Ucraina, în niciun caz!”.

Elena Mârzac, directoarea Centrului de Informare și Documentare NATO din R. Moldova:

„Toate activitățile în cadrul cooperării R. Moldova cu NATO sunt la inițiativa Guvernului țării noastre”

„Printre cele mai des întâlnite stereotipuri, care se vehiculează în presa din R. Moldova, inclusiv în cea retransmisă din Federația Rusă, sunt că „NATO este un bloc agresiv”, „exercițiile realizate de NATO sunt îndreptate împotriva Federației Ruse”, iar faptul că colaborarea moldo-română este subscrisă cooperării R. Moldova cu NATO dă posibilitatea folosirii stereotipurilor românofobiei și unionismului. Cel mai nou stereotip este că, pentru a deveni membru al Uniunii Europene, neapărat trebuie să devii membru NATO”, susține Elena Mârzac, directoarea Centrului de Informare și Documentare NATO din R. Moldova. Directoarea centrului accentuează faptul că toate activitățile în cadrul cooperării R. Moldova cu NATO sunt la inițiativa Guvernului țării noastre. „Un alt mit care se vehiculează în presă, acum, este că noul oficiu NATO în R. Moldova va fi o bază militară, că vor veni mulți militari, că vor aduce multă tehnică militară – respectiv, este o structură agresivă. De facto, inițiativa deschiderii unui oficiu NATO la noi în țară a venit circa doi ani în urmă, din partea Guvernului R. Moldova, pentru a intensifica dialogul și pentru a ușura cooperarea cu NATO, pentru că, având un reprezentant local, este mai ușor să parcurgi toate procedurile birocratice. Biroul de legătură cu NATO va avea statut diplomatic și va avea deocamdată doar un singur diplomat, civil, și accentul se va pune pe diplomația publică, informarea cetățenilor și, desigur, va favoriza această cooperare politico-militară între R. Moldova și NATO”, spune Elena Mârzac.

Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă:

„În R. Moldova nu are nimeni dreptul de sancționare a portalurilor online”

„Din astfel de exemple, putem înțelege că Komsomolskaya Pravda are de promovat anumite mesaje care aparțin, de fapt, instituțiilor oficiale ale Federației Ruse și se adresează unui public specific – acest public este vorbitor de limbă rusă, sau vorbitor de limba română, care a trecut prin perioada sovietică. Aceste mesaje susțin că tot ce este proeuropean este rău, iar tot ce este prorus este bine”, susține președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia. „Hotărârile Consiliului de Presă au caracter de recomandare. În R. Moldova nu are nimeni dreptul de sancționare a portalurilor online. Soluția spre care ne orientăm acum este să fie fortificată media independentă, să ajungă la urechile publicului cât de important este pentru o țară să aibă presă independentă și cât de prestigios este pentru un jurnalist să fie independent, și desigur să avem cât mai multe activități de educație mediatică”, conchide președinta Consiliului de Presă.