Lecţia românească de protecţie a datelor cu caracter personal sau cum jurnaliştii din România au acces la probe din dosare penale

În România, după ce un dosar ajunge în instanţa de judecată pentru a fi examinat, jurnaliştii pot vedea toate materialele, inclusiv interceptările telefonice, dar şi toate probele acumulate de procurori, ulterior având posibilitatea să scrie articole în baza acelor informaţii. Totodată, peste Prut, jurnaliştii pot căuta un dosar după numele părţilor implicate în proces şi pot vedea, pe scurt, hotărârea instanţei, care conţine inclusiv numele părţilor implicate. „Trebuie să ţinem cont că mass-media nu lucrează pentru ea, dar pentru cetăţean, pentru public, şi este important să fie instrumente astfel încât întreaga societate să beneficieze de dreptul de a înţelege cum funcţionează instituţiile statului. Cel mai uşor mijloc prin care se realizează această informare este prin intermediul mass-media”, explică judecătorul Ştefan Lucaciuc, purtător de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii din România, importanţa accesului jurnaliştilor la informaţiile de interes public din dosare.

În ultimul an, în R. Moldova, accesul jurnaliştilor la informaţii a devenit tot mai dificil. În februarie 2017, de pe portalul instanţelor de judecată a dispărut posibilitatea de căutare a unui dosar după numele părţilor implicate, autorităţile argumentându-şi decizia prin faptul că numele şi prenumele persoanelor care figurează în procesele de judecată publice reprezintă date cu caracter personal. Tot în această perioadă, ONG-iştii şi jurnaliştii care monitorizează procesele de judecată s-au confruntat cu o altă problemă: depersonalizarea excesivă a hotărârilor judecătoreşti, fiind anonimizate inclusiv numele procurorilor, judecătorilor, ale firmelor sau chiar sumele de bani ce figurează într-un anumit litigiu, ceea ce îngreunează, iar uneori face imposibil accesul jurnaliştilor la informaţiile din dosare. La 10 octombrie 2017, după protestele jurnaliştilor din domeniu, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat un regulament care reglementează accesul jurnaliştilor la hotărârile judecătoreşti, doar că, deşi a trecut mai mult de o lună, documentul nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova, iar situaţia din domeniu nu s-a îmbunătăţit, ba dimpotrivă. În paralel, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) propune modificarea şi completarea unor acte legislative care au tangenţă cu prelucrarea datelor cu caracter personal, autorităţile făcând referire la faptul că R. Moldova trebuie să se alinieze la standardele Uniunii Europene din acest domeniu.

Căutare după nume şi acces la probele din dosarele trimise în judecată

Sediul Consiliului Superior al Magistraturii, București, România

Pentru a vedea cum se împacă protecţia datelor cu caracter personal cu accesul jurnaliştilor la informaţiile din dosare şi hotărârile de judecată, ZdG s-a deplasat în România, ţară membră a Uniunii Europene, unde a discutat cu jurnalişti şi funcţionari implicaţi în acest proces. Deşi febra protecţiei datelor cu caracter personal a atins şi România, am constatat că jurnaliştii de peste Prut beneficiază de mai multe facilităţi atunci când scriu despre dosarele ajunse în justiţie. Astfel, în România, după ce un dosar ajunge în instanţa de judecată pentru a fi examinat, jurnalistul poate lua cunoştinţă de toate materialele din acel dosar după ce trimite o solicitare simplă, prin e-mail, către instanţa care deţine dosarul. Ulterior, în baza acelor informaţii din dosar, jurnalistul poate scrie articole, chiar dacă nu există încă o hotărâre finală a judecătorilor. Totodată, jurnaliştii români pot căuta online un dosar după numele părţilor implicate în proces.

În România informaţiile despre dosarele examinate în instanţele naţionale pot fi accesate pe site-ul www.portal.just.ro. Este un portal care aparţine, de facto, Ministerului Justiţiei (MJ), dar care este gestionat de către fiecare instanţă de judecată în parte, după cum aveau să ne explice reprezentanţii MJ cu care am purtat o discuţie la sediul instituţiei. Pe acest portal, informaţia despre un dosar se publică fără a fi anonimizată, numele părţilor fiind accesibil publicului pentru informare. De pe acest portal putem afla, de exemplu, soarta dosarelor în care au figurat în România mai mulţi cetăţeni ai R. Moldova: Vitalie Proca, Valeriu Guma, Vlad Plahotniuc sau Serghei Lucinschi. Numele acestor persoane nu este anonimizat, fiind oferite, pe scurt, şi soluţiile care au fost adoptate în dosarele lor, iar în alte dosare, datele în care urmează să aibă loc şedinţele de judecată. Este adevărat că, pe acest portal, publicul nu are acces la motivarea hotărârilor de judecată, care poate fi solicitată de jurnalişti printr-un simplu e-mail adresat instanţei care gestionează dosarul. „De regulă, răspundem jurnalistului în aceeaşi zi sau în câteva zile”, ne-a anunţat Floredana Cezar, grefieră în cadrul Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Bucureşti. Totuşi, şi în România lipseşte o practică unitară, instanţele anonimizând diferit hotărârile de judecată motivate. Atunci când dosarul este unul de rezonanţă sporită, motivarea hotărârii, depersonalizată, poate fi publicată chiar şi pe www.portal.just.ro, acolo unde, de regulă, se afişează doar dispozitivele hotărârilor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România are, ca şi Curtea Supremă de Justiţie de la Chişinău, un site propriu. Pe el, la fel, sunt disponibile căutări după numele persoanelor, dar şi dosarele mai relevante pentru jurisprudenţă. În România, hotărârile de judecată motivate, dar depersonalizate, se publică pe site-ul rolii.ro, gestionat de Institutul Român pentru Informaţii Juridice, fondat de CSM, în colaborare cu câteva asociaţii de profesionişti din justiţie. Acest site a fost creat, afirmă reprezentanţii CSM, mai mult pentru profesioniştii din domeniu, pentru ca aceştia să fie la curent cu practica judiciară din alte instanţe.

„Te duci cu carnetul şi copiezi din dosar”

Relaţia dintre presă şi instanţele de judecată din România este reglementată de Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM de la 1 iunie 2012, cu ulterioarele modificări. În document sunt prezentate căile pe care un jurnalist poate avea acces la informaţiile dintr-un dosar, dar şi modul în care pot fi accesate hotărârile judecătoreşti.

Răzvan Luțac, jurnalist de investigație, Gazeta Sporturilor

„După ce se trece de camera preliminară şi se ajunge pe fond, unde se judecă, din acel moment ai acces la dosar. Faci o cerere, de obicei prin e-mail, la cei de la relaţii cu presa, iar ei iau legătura cu judecătorul care îşi dă acceptul ca tu să lecturezi dosarul. Normal, e la latitudinea judecătorului, dar la ce ne interesează pe noi, pe penal, n-are cum să nu-ţi dea acceptul. Nu ai voie să fotografiezi, în schimb ai voie să-ţi iei notiţe. Te duci cu carnetul şi copiezi din dosar. Inclusiv interceptările telefonice, dacă vrei. Absolut tot ce se pune în dosar”, explică jurnalistul Răzvan Luţac de la Gazeta Sporturilor, coautor al mai multor investigaţii jurnalistice soldate cu dosare penale şi procese de judecată. De obicei, spune el, cererile de studiere a dosarelor sunt acceptate în câteva zile. „Cred că cel mai mult am aşteptat două săptămâni ca să am acces la un dosar. În general, în câteva zile. De exemplu, dacă dai cererea luni, joi-vineri ai acces la dosar”, menţionează jurnalistul, adăugând că, atunci când are nevoie de anumite informaţii despre un dosar, foloseşte site-ul portal.just.ro, unde găseşte informaţiile de care are nevoie.

Jurnalistul Alexandru Costache

Alexandru Costache, jurnalist specializat pe domeniul justiţiei la portalul România Curată, spune că jurnaliştii primesc acceptul de a studia un dosar în urma invocării interesului public. „Dacă e vorba de un personaj care, în acelaşi timp, este funcţionar la stat şi are o funcţie importantă, este evident interesul public, pentru că e vorba de bani publici şi de acuzaţii la adresa lui că ar fi fraudat acei bani publici”, explică jurnalistul. „Pe portal.just.ro dai căutare după un nume şi vezi ce procese are în justiţie acel cineva. Pe această pagină de internet poţi vedea şi minuta, cum o numesc ei, deci sentinţa pe scurt, cu nume, cu prenume, cu tot”, completează jurnalistul.

CSM: „Mass-media nu lucrează pentru ea, dar pentru cetăţean”

Judecătorul Ştefan Lucaciuc, purtător de cuvânt al CSM din România

Judecătorul Ştefan Lucaciuc, şef al Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media al CSM din România, spune că ghidul care reglementează relaţia sistemului judiciar cu mass-media a fost adoptat pentru a completa legislaţia primară privind accesul la informaţiile de interes public, stabilind astfel modul de acces al jurnaliştilor la informaţiile din instanţe şi parchete. „Jurnaliştii au acces la dosare, în special la cele penale şi cele de contencios administrativ, pe baza unor cereri. Accesul este condiţionat de respectarea datelor cu caracter personal. Deja în momentul în care discutăm de un dosar cu o persoană publică, despre care ştie toată lumea că este pe rolul instanţei, nu mai e cazul să ascundem numele şi prenumele. Jurnaliştii însă îşi asumă obligaţia ca, în urma redactării unui material de presă, să respecte legea privind protecţia datelor cu caracter personal”, explică reprezentantul CSM.

„Trebuie să ţinem cont că mass-media nu lucrează pentru ea, dar pentru cetăţean, pentru public, şi este important să fie instrumente, pentru că, practic, întreaga societate are dreptul să înţeleagă cum funcţionează instituţiile statului, şi cel mai uşor mijloc prin care se realizează această informare este prin intermediul mass-media”, punctează magistratul.

„Datele cu caracter personal pot fi prelucrate în scop jurnalistic”

Într-un răspuns al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) de la Bucureşti ni s-a comunicat că, în România, datele cu caracter personal pot fi prelucrate în scop jurnalistic de către mass-media, fără consimţământul persoanei în cauză, „dacă datele au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată”.

În ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti, „întrucât în cuprinsul acestora există o multitudine de date cu caracter personal, furnizarea copiilor de pe hotărâri necesită o analiză pentru fiecare caz specific, prin punerea în balanţă a drepturilor fundamentale garantate de Constituţia României, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, libertatea de exprimare şi dreptul la informaţie, cu scopul de a determina care dintre acestea trebuie să prevaleze în fiecare situaţie particulară. Cu alte cuvinte, se impune să se efectueze o evaluare înainte ca aceste documente care conţin date personale să fie puse la dispoziţie publică şi, după caz, să se asigure anonimatul datelor”, se mai spune în răspunsul ANSPDCP.

UPDATE: După publicarea articolului în ediția tipărită a ZdG, la 24 noiembrie, pe Poartalul Instanțelor Naționale de Judecată din R. Moldova a revenit opțiunea căutării hotărârilor în baza numelor păriților pe dosar. Instrumentele de căutare au revenit odată cu publicarea în Monitorul Oficial a noului Regulament privind publicarea hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor, 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *