„Jocuri” la nivel înalt la Procuratura Generală

Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral al R. Mol­do­va, şi-a numit în fun­cţie trei adjun­cţi. Dacă Iurii Gara­ba şi-a păs­trat pos­tul pe care l-a obţi­nut în 2013, cele­lal­te două fun­cţii vacan­te vor fi ocu­pa­te de Mir­cea Roşi­o­ru, preşe­din­te­le Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor, şi de Igor Popa, şeful Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău. Întâm­plă­tor sau nu, toţi cei trei pro­cu­ro­ri aleşi de Haru­n­jen pen­tru a-i fi adjun­cţi au fost, recent, impli­ca­ţi în ale­ge­rea sa în fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral. Popa şi Gara­ba i-au fost con­tra­can­di­da­ţi, iar Mir­cea Roşi­o­ru – preşe­din­te­le Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor, enti­ta­te care a orga­ni­zat con­cur­sul pen­tru ale­ge­rea şefu­lui Pro­cu­ra­tu­rii.

Numi­rea noi­lor adjun­cţi ai pro­cu­ro­ru­lui gene­ral a fost anu­nţa­tă, într-un bri­e­fing de pre­să, de Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral al R. Mol­do­va, joi, 9 mar­tie 2017, la scurt timp după şedinţa Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP), în care celor 3 pro­cu­ro­ri le-a fost „eli­be­ra­rat acor­dul scris asu­pra can­di­da­tu­rii”.

Cum şi-a motivat procurorul general alegerile

Con­form hotă­rârii lua­te de CSP în pri­vinţa lui Iurii Gara­ba, Edu­ard Haru­n­jen a remar­cat că în pro­ce­sul de selec­ta­re a can­di­da­tu­rii aces­tu­ia „a ţinut cont de capa­ci­tă­ţi­le lui managerial-organizatorice, expe­rienţa în acti­vi­ta­tea de pro­cu­ror (pes­te 27 de ani), inclu­siv în fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, pre­cum şi de acti­vi­ta­tea sa în cadrul orga­ne­lor de autoad­mi­nis­tra­re ale pro­cu­ro­ri­lor”. Gara­ba a fost numit în fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral pen­tru pri­ma dată în noiem­brie 2013 şi urmea­ză să fie res­pon­sa­bil de dire­cţia poli­ti­ci, refor­me şi pro­te­cţia inte­re­se­lor soci­e­tă­ţii”. Iuri Gara­ba şi-a înce­put acti­vi­ta­tea în orga­ne­le de drept în 1989, ca sta­gi­ar în Pro­cu­ra­tu­ra de supra­ve­ghe­re a res­pec­tă­rii legi­lor în peni­ten­ci­a­re. A tot avan­sat, iar îna­in­te să devi­nă adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, înce­pând cu anul 2010, a con­dus CSP.

Din pos­tu­ra de preşe­din­te al CSP vine în fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral şi Mir­cea Roşi­o­ru, care a ocu­pat până acum fun­cţia de procuror-şef inte­ri­mar al Dire­cţi­ei judi­ci­a­re a PG. În susţi­ne­rea can­di­da­tu­rii lui Roşi­o­ru, Haru­n­jen a vor­bit, ca şi în cazul lui Gara­ba, des­pre „capa­ci­tă­ţi­le managerial-organizatorice, expe­rienţa în acti­vi­ta­tea de pro­cu­ror (pes­te 15 ani), inclu­siv în fun­cţi­i­le de pro­cu­ror con­du­că­tor, rolul activ avut în pro­ce­sul de ela­bo­ra­re şi imple­men­ta­re a cadru­lui legi­sla­tiv cu pri­vi­re la Pro­cu­ra­tu­ră, în gene­ral, pre­cum şi acti­vi­ta­tea sa în cadrul orga­ne­lor de autoad­mi­nis­tra­re ale pro­cu­ro­ri­lor, în par­ti­cu­lar”. Roşi­o­ru a fost ales în fun­cţia de preşe­din­te al CSP în ianu­a­rie 2014, iar con­form repre­zen­tanţi­lor Ser­vi­ci­u­lui de Pre­să al PG, îşi va duce man­da­tul până la final, considerându-se că fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral şi cea de preşe­din­te al CSP nu sunt incom­pa­ti­bi­le. În noua pos­tu­ră, Mir­cea Roşi­o­ru va fi res­pon­sa­bil de dire­cţia judi­ci­a­ră a PG.

Amnesty critică numirea lui Igor Popa

Numi­rea care a stâr­nit cele mai mul­te dis­cu­ţii a fost însă cea a lui Igor Popa, pro­cu­ro­rul mun. Chi­şi­nău, cel care s-a remar­cat şi a intrat în atenţia opi­ni­ei publi­ce în peri­oa­da guver­nă­rii comu­nis­te, când a instru­men­tat sau a par­ti­ci­pat, în cali­ta­te de şef al Secţi­ei exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le pe cau­ze exce­pţio­na­le din cadrul PG, la efec­tu­a­rea urmă­ri­rii pena­le în mai mul­te dosa­re pena­le des­chi­se pe nume­le per­soa­ne­lor care erau împo­tri­va guver­nă­rii lui Voro­nin. Tot Popa a fost cel care a sem­nat mai mul­te demer­su­ri pri­vind jude­ca­rea şi reţi­ne­rea tine­ri­lor pro­tes­ta­ta­ri la 7 apri­lie 2009 în comi­sa­ri­a­te­le de poli­ţie. Con­form demer­su­lui lui Edu­ard Haru­n­jen în susţi­ne­rea can­di­da­tu­rii lui Popa s-a ţinut cont de „capa­ci­tă­ţi­le managerial-organizatorice, expe­rienţa vas­tă în acti­vi­ta­tea de pro­cu­ror (pes­te 17 ani), inclu­siv în fun­cţi­i­le de pro­cu­ror con­du­că­tor, pre­cum şi rolul deter­mi­nant avut în acti­vi­ta­tea orga­ne­lor de autoad­mi­nis­tra­re ale pro­cu­ro­ri­lor”. Popa urmea­ză, din pos­tu­ra de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, să se ocu­pe prac­tic de ges­tio­na­rea urmă­ri­rii pena­le pe toa­tă ţara, fiind res­pon­sa­bil, con­form decla­ra­ţi­i­lor lui Edu­ard Haru­n­jen, „de dire­cţia urmă­ri­re pena­lă şi cri­mi­na­lis­ti­că”. După numi­rea sa în fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Popa renu­nţă la şefia Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, aco­lo unde a fost insta­lat la sfârşi­tul anu­lui 2015.

Amne­sty Inter­na­tio­nal Mol­do­va a con­tes­tat numi­rea lui Igor Popa în fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, cri­ti­când tot­o­da­tă şi refor­ma pro­cu­ra­tu­rii, într-un comu­ni­cat remis pre­sei la scurt timp după anu­nţul des­pre noii adjun­cţi ai pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. „Refor­ma Pro­cu­ra­tu­rii a fost una din cele mai aştep­ta­te în cadrul Stra­te­gi­ei de Refor­ma­re a Sec­to­ru­lui Jus­ti­ţi­ei. Noua Lege a Pro­cu­ra­tu­rii, intra­tă în vigoa­re în august 2016, a favo­ri­zat veni­rea unor per­soa­ne cu un tre­cut dubi­os în frun­tea une­ia din cele mai impor­tan­te insti­tu­ţii în veri­ga jus­ti­ţi­ei. Aceas­tă aşa-numită refor­mă a fost mar­ca­tă de lip­sa trans­pa­renţei pro­ce­du­ri­lor de numi­re, sti­mu­la­re, san­cţio­na­re, avan­sa­re şi revo­ca­re a pro­cu­ro­ri­lor, jude­că­to­ri­lor şi apa­ra­tu­lui cen­tral poli­ţie­ne­sc. Un exem­plu eloc­vent de jus­ti­ţie selec­ti­vă ar fi numi­rea recen­tă a nou­lui adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, dl Igor Popa, care, în tim­pul acte­lor de tor­tu­ră în masă din apri­lie 2009, fiind pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tu­ra sect. Râş­ca­ni, mun. Chi­şi­nău, a fost sus­pect în mai mul­te dosa­re pri­vind abu­zul de ser­vi­ciu, aces­ta bene­fi­ci­ind de o anche­tă lip­si­tă de trans­pa­renţă”, scrie Amne­sty Inter­na­tio­nal Mol­do­va.

Toţi adjuncţii numiţi de Harunjen, implicaţi în alegerea sa în funcţie

Toţi cei trei adjun­cţi aleşi de Edu­ard Haru­n­jen au fost impli­ca­ţi şi în ale­ge­rea aces­tu­ia în con­cur­sul din luna decem­brie 2016. Iuri Gara­ba şi Igor Popa au fost con­tra­can­di­da­ţii, res­pec­tiv învinşii lui Edu­ard Haru­n­jen. Tot­o­da­tă, Haru­n­jen a fost desem­nat pro­cu­ror gene­ral de către CSP, care este con­dus de Mir­cea Roşi­o­ru, celă­lalt adjunct desem­nat al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Şeful CSP susţi­ne însă că nu exis­tă nicio legă­tu­ră între avan­sa­rea sa şi con­cur­sul câş­ti­gat de Haru­n­jen.

„În pri­mul rând, nu am fost preşe­din­te al vre­u­nei comi­sii de selec­ta­re a can­di­da­tu­lui la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral. Am fost şi mai sunt, până la 19 decem­brie 2017, încă, preşe­din­te­le CSP. În con­for­mi­ta­te cu Con­sti­tu­ţia R. Mol­do­va şi, în par­ti­cu­lar, cu Legea cu pri­vi­re la Pro­cu­ra­tu­ră, CSP este enti­ta­tea care orga­ni­zea­ză con­cur­sul public pen­tru selec­ta­rea can­di­da­tu­lui la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral. La acel moment, CSP era for­mat din 11 mem­bri, iar la acea şedinţă au fost pre­zenţi 10 mem­bri. Ace­la­şi arti­col din Legea cu pri­vi­re la Pro­cu­ra­tu­ră pre­ve­de că toţi can­di­da­ţii la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral sunt eva­lu­a­ţi de către fie­ca­re mem­bru al CSP, iar punc­ta­jul final repre­zin­tă media punc­ta­ju­lui ofe­rit de către toţi mem­brii Con­si­li­u­lui”, menţio­nea­ză Roşi­o­ru. „Prin urma­re, fun­cţia de preşe­din­te al CSP, în cadrul con­cur­su­lui pen­tru selec­ta­rea can­di­da­tu­lui la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral, este una orga­ni­za­tori­că, iar în pon­de­rea rezul­ta­tu­lui final, am repre­zen­tat doar o zeci­me, exact cât şi cei­la­lţi cole­gi din Con­si­liu. Prin punc­ta­jul ofe­rit, nu cred că puteam să influ­enţez rezul­ta­tul final al con­cur­su­lui. Din aceas­tă per­spec­ti­vă, nu con­si­der că dl Edu­ard Haru­n­jen, prin pro­pu­ne­rea can­di­da­tu­rii mele pen­tru fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, ar fi urmă­rit să-mi întoar­că pre­tin­sa favoa­re, toa­te astea, mai ales, în con­di­ţi­i­le în care punc­ta­jul ce a fost acor­dat de fie­ca­re mem­bru al CSP fie­că­rui can­di­dat era şi este şi până astăzi necu­nos­cut”, susţi­ne şeful CSP şi noul adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. „Eu vreau să cred că, de fapt, can­di­da­tu­ra mea nu a fost alea­să decât pe cri­te­rii pro­fe­si­o­nis­te”, con­chi­de Roşi­o­ru.

Harunjen: „Procurorii criticaţi nu sunt procurori controversaţi”

Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral al R. Mol­do­va, susţi­ne că, în desem­na­rea adjun­cţi­lor săi, a ţinut cont doar de nive­lul de pro­fe­sio­na­lism al pro­cu­ro­ri­lor aleşi. „Eu mi-am dorit să am adjun­cţi pro­fe­si­o­ni­ş­ti, care să-mi uşu­re­ze lucrul. Cât ţine de dl Popa, vreau să vă spun că, în pri­mul rând, am vrut să am un adjunct care este foar­te bun spe­cia­list în dome­ni­ul urmă­ri­rii pena­le, care a dus dosa­re. Şi nu dosa­re din astea pe care nime­ni nu le-a văzut, ci dosa­re de rezo­nanţă. Anu­me dosa­re­le de rezo­nanţă sunt prin­ci­pa­lul test psi­ho­lo­gic pen­tru un pro­cu­ror. Atun­ci se vede cât de bine el se poa­te opu­ne pre­siu­ni­lor, inclu­siv celor care vin din spa­ţi­ul public. Noi, cu păre­re de rău, am cres­cut şi petre­cut deja la pen­sie ple­ia­de de pro­cu­ro­ri care nici­o­da­tă nu au adop­tat nicio deci­zie care i-ar supu­ne unei cri­ti­ci, deci­zie care i-ar face să retră­i­as­că sau care să-i facă vul­ne­ra­bi­li în faţa mulţi­mii. Avem nevo­ie de pro­cu­ro­ri care să poa­tă adop­ta deci­zii, ori­cât de cri­ti­ca­te ar fi, dar care să fie con­form mate­ri­a­le­lor din dosar şi în inte­re­sul jus­ti­ţi­ei. De asta l-am ales pe Igor Popa. De asta şi el a fost cri­ti­cat, pen­tru că a accep­tat să aibă dosa­re pen­tru care, din start, era clar că o să fie cri­ti­cat. Iar pen­tru mine, pro­cu­ro­rii cri­ti­ca­ţi nu sunt pro­cu­ro­ri con­tro­ver­sa­ţi”, zice Haru­n­jen.

Des­pre fap­tul că toţi cei trei adjun­cţi pe care i-a ales au fost impli­ca­ţi în con­cur­sul în urma căru­ia a ajuns pro­cu­ror gene­ral, Haru­n­jen spu­ne că sunt doar coin­ci­denţe. „Este un şir logic în carie­ra aces­tor pro­cu­ro­ri. Ca să ajun­gi con­du­că­tor de rang îna­lt, tre­bu­ie să tre­ci pes­te câte­va eta­pe, fiind con­du­că­tor la nive­le mai infe­ri­oa­re. Nu poţi fi adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, fiind luat dintr-o fun­cţie de pro­cu­ror într-un sec­tor sau raion, când nu ai avut nici­o­da­tă atri­bu­ţii cu PG sau acti­vi­tă­ţi de nivel repu­bli­can. La toţi pro­cu­ro­rii numi­ţi în fun­cţia de adjunct este o cre­ş­te­re natu­ra­lă şi logi­că în carie­ră”, expli­că pro­cu­ro­rul gene­ral. „Eu am vor­bit cu ei, eu i-am ales. Am ţinut cont de mai mul­te prin­ci­pii, dar în pri­mul rând am ţinut cont de nive­lul lor de pro­fe­sio­na­lism. Eu îi cunosc de mulţi ani şi cunosc ce pot şi ce nu pot, dacă pot sau nu să ia deci­zii. Dacă un adjunct, la un moment dat, când va fi nevo­it să ia deci­zii în pri­vinţa unor per­soa­ne cu îna­l­tă fun­cţie de răs­pun­de­re, nu va putea să ia o deci­zie şi va spu­ne că se gân­deş­te la fami­lie şi la vii­to­rul lui, nu e bine. Ast­fel de adjun­cţi nu ne tre­bu­iesc. Cu păre­re de rău, mai avem aşa pro­cu­ro­ri”, punc­tea­ză Edu­ard Haru­n­jen.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *