(doc) Mărturii din dosarul tentativei de asasinare a lui Plahotniuc

La un an de la reţinerea celor 8 persoane acuzate de organizarea unei tentative de asasinare a lui Vladimir Plahotniuc, preşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), o singură persoană a fost condamnată, în timp ce alţii ar putea fi eliberaţi dacă nu va fi pronunţată o sentinţă de condamnare până pe 7 aprilie, curent, atunci când se împlineşte un an de la plasarea acestora în arest preventiv, termen peste care, potrivit legii, nicio persoană nu poate fi deţinută în lipsa unei sentinţe de judecată. Singurul condamnat de până acum, Iurii Parhomenco, şi-a recunoscut vina şi a făcut mărturii despre modul în care urma să aibă loc atacul cu grenade asupra clădirii Global Business Center (GBC), în care îşi avea biroul Vladimir Plahotniuc. Totodată, Parhomenco a dat numele celor care ar fi comandat omorul liderului democrat.

Primele informaţii despre tentativa de omor a lui Vladimir Plahotniuc au apărut pe 7 aprilie 2017, când Ministerul de Interne al Ucrainei anunţa, printr-un comunicat postat pe site-ul instituţiei, că, în comun cu poliţiştii de la Chişinău, au dejucat o încercare de asasinare a „celui mai mare oligarh moldovean, Vlad Plahotniuc”. Iniţial, poliţia de la Chişinău nu a oferit vreo reacţie, anunţând un briefing de presă abia pentru a doua zi – 8 aprilie. Veniţi în faţa jurnaliştilor, Ion Iachimov, şeful Inspectoratului Naţional de Investigaţii, Vitalie Busuioc, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), şi un reprezentant al organelor de stat ale Ucrainei au anunţat că Vlad Plahotniuc a fost ţinta unei tentative de omor la comandă în schimbul sumei de 200 de mii USD, comanditarii fiind doi cetăţeni ai R. Moldova, unul dintre care se afla la Moscova. Oamenii legii anunţau că, pe acest caz, au fost reţinute 8 persoane pe teritoriul R. Moldova şi 9 în Ucraina. În aceeaşi zi, Inspectoratul General al Poliţiei a publicat imagini video cu 3 presupuşi organizatori ai tentativei de omor care vorbeau în public, în curtea unor blocuri, despre cum ar urma să aibă loc operaţiunea. Unul dintre ei le descria celorlalţi doi cum arată zona în care trebuia să aibă loc atacul, desenând, cu degetul în nisip, schema amplasării clădirii GBC.

„Intermediarul” Parhomenco, condamnat la 5 ani şi 4 luni de închisoare

Primul şi, deocamdată, singurul condamnat în acest dosar este Iurii Parhomenco, ucrainean, cetăţean al R. Moldova, care ar fi intermediat legătura dintre comanditari şi executori. Parhomenco a recunoscut acuzaţiile aduse de procurori şi, din acest motiv, dosarul său a fost disjungat (n.r.: separat) de al celorlalţi reţinuţi, fiind examinat în procedură simplificată, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Completul compus din judecătorii Djeta Chistol, Grigore Manoli şi Maria Frunze, de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, l-a recunoscut vinovat pe Parhomenco pe 3 capete de acuzare: ,,pregătirea omorului unei persoane, săvârșită de un grup criminal, cu premeditare, la comandă”, ,,procurarea, păstrarea ilegală a armelor şi muniţiilor, săvârșită de mai multe persoane” şi „organizarea migraţiei ilegale”. Deşi pentru cele 3 capete de acuzare în parte judecătorii i-au stabilit lui Parhomenco pedepse de 5, 2, respectiv 4 ani de închisoare, în final, prin cumul parţial al pedepselor, Parhomenco s-a ales cu o pedeapsă definitivă de 5 ani și 4 luni de închisoare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul turismului pe un termen de 3 ani. În termenul de 5 ani şi 4 luni urmează a fi inclusă şi perioada aflării acestuia în stare de reținere și arest preventiv, începând cu 7 aprilie 2017. Judecătorii au mai decis ca măsura arestului preventiv să fie menţinută până la pronunţarea unei sentinţe definitive.

Contactat de ZdG, avocatul din oficiu al lui Parhomenco, Iulian Caşu, ne-a declarat că a contestat decizia primei instanţe, solicitând o pedeapsă mai blândă. Prin intermediul ofiţerului de presă al PCCOCS şi procurora pe caz, Tatiana Vidraşco, ne-a informat că „hotărârea a fost atacată cu apel pentru stabilirea unei pedepse mai aspre” pentru Parhomenco.

Filmul încercărilor eşuate de asasinat. Versiunea lui Parhomenco

Audiat „sub jurământ” în şedinţa de judecată, Parhomenco a declarat că, prin martie-aprilie 2016, a fost contactat de Stepan Chirov (n.r.: reţinut în acelaşi dosar), spunându-i-se că Valerian Zabolotnîi (n.r.: reţinut în acelaşi dosar) vrea să vorbească cu el. La întâlnirea cu Zabolotnîi, pe care Parhomenco susţine că îl cunoştea de 5 ani, acesta l-ar fi întrebat „dacă cunoaște pe cineva care ar putea speria o persoană”. Parhomenco i-a spus că va afla „dacă e posibil” şi îi va răspunde. Ulterior, Parhomenco a plecat în Ucraina, unde s-a întâlnit cu un oarecare Alexandr, numele complet al căruia nu este dezvăluit în sentinţă, pe care-l cunoscuse anterior la mare şi care i-ar fi comunicat că „totul e posibil de făcut”, doar că „persoanele respective nu au acte pentru venirea în R. Moldova”. La revenirea din Ucraina, în aprilie 2016, Parhomenco susţine că s-a întâlnit iarăşi cu Zabolotnîi, care deja i-a spus că persoana „trebuie să fie omorâtă”. Pentru a organiza trecerea ilegală a frontierei de către „killerii” din Ucraina, Parhomenco susţine că a apelat la ajutorul lui Cojocari I. Când ucrainenii, inclusiv Alexandr, au venit la Chişinău, Parhomenco i-a întâlnit şi i-a condus la un apartament de pe str. Sarmizegetusa. Cheile de la apartament, spune el, le-a luat, la indicaţia lui Zabolotnîi, de la o femeie din buticul de reparaţie a încălţămintei, aflat la subsolul casei.

Parhomenco a mai declarat că Zabolotnîi i-a arătat ferestrele unei case (n.r.: clădirea GBC), etajele 5 sau 6, iar el, ulterior, le-a arătat lui Alexandr. Ucrainenii angajaţi să-l omoare pe Plahotniuc s-ar fi aflat în apartamentul de pe str. Sarmizegetusa timp de 14 zile, după care au plecat prin intermediul aceluiaşi Cojocari I.

Peste un timp, susţine Parhomenco, ucraineanul Alexandr, însoţit de aceleaşi persoane, a revenit la Chişinău. Tot atunci ucraineanul ar fi primit 90 de mii USD dintr-un total de 100 de mii transmişi de Zabolotnîi. Alte 100 de mii USD ar fi urmat să primească după „executare”. După ce a luat cei 90 de mii, Alexandr ar fi dispărut pe un termen de 3 luni. Când Parhomenco a reluat legătura prin intermediul soţiei lui Alexandr, acesta i-ar fi spus că a fost rănit prin împuşcare şi că va trimite în Moldova altă persoană în locul său.

La sfârșit de 2016, a declarat Parhomenco în şedinţa de judecată, din Ucraina au venit alte persoane. Conform planului dezvăluit de Parhomenco, în ziua în care trebuia să aibă loc atacul asupra GBC, urmau mai întâi „să dea un artificiu”, după care „să împuște din aruncătorul de grenade în al cincilea sau al şaselea geam din spatele clădirii de culoare neagră, doar că persoana care era în locul lui Alexandr l-ar fi telefonat pe Parhomenco, spunându-i că „la locul indicat nu era nimeni, ferestrele sunt fără lumină”. Ulterior, declară Parhomenco, „killerii” au plecat de la locul faptei şi au dispărut pentru un timp.

Potrivit lui Parhomenco, la început de aprilie (3-4 aprilie), din Ucraina au venit alte persoane, fiind conduse la apartament de Dmitrii Şevcenco (n.r.: reţinut în acelaşi dosar). Tot acesta le-ar fi arătat şi „locul comiterii faptei”. Pe 7 aprilie 2017, susţine Parhomenco, s-a întâlnit cu cei veniţi din Ucraina într-o cafenea, ulterior fiind reţinut de oamenii legii.

Parhomenco a mai declarat că, din spusele lui Zabolotnîi, banii şi comanda de asasinare a liderului PDM ar fi venit de la Grigorii Caramalac (Bulgaru), care „are ură faţă de Plahotniuc Vladimir”.

Declaraţiile martorului Plahotniuc

Audiat în faza de urmărire penală în calitate de martor, Vladimir Plahotniuc a declarat că despre pregătirea asasinării sale a aflat la început de aprilie 2017, de la organele de drept. Acesta a mai declarat că este preşedintele Fundaţiei „Edelweiss”, care îşi are sediul în blocul de oficii amplasat pe bd. D. Cantemir, 1/1, Chişinău (n.r.: clădirea GBC), şi că acolo petrecea o mare parte din timp.

Plahotniuc susţine că nu-i cunoaşte pe cei reţinuţi pentru tentativa de omor asupra sa, iar despre Caramalac ar fi auzit „din mass-media” că este acuzat de organele de drept de comiterea mai multor infracţiuni, fiind anunţat în căutare.

Motivul săvârșirii unui atentat la viaţa sa, consideră Plahotniuc, „ar putea fi legat de activitatea sa prin care de multe ori a susţinut public acţiunile organelor de stat ce ţin de combaterea infracţionalităţii”.

Totuşi, a declarat liderul PDM, comiterea infracţiunii nu i-a cauzat daune, motiv din care a refuzat să fie recunoscut ca parte vătămată.

Condamnaţi sau eliberaţi? Termen limită – 7 aprilie 2018

Dosarul celorlalţi suspecţi reţinuți la 7 aprilie 2017 „este examinat de un grup de procurori şi acum se află la etapa de audiere a inculpaţilor”, ne-a informat Ana Botez, ofiţer de presă al PCCOCS.

Potrivit lui Iulian Caşu, avocatul lui Iurii Parhomenco, care iniţial a fost şi apărătorul altor figuranţi în acest dosar, spune că „pe 7 aprilie se împlineşte un an de când ei se află în stare de arest şi instanţa urmează să-i elibereze sau să-i condamne. Într-un an, trebuie să existe o sentinţă, pentru că nu pot fi ţinuţi în arest preventiv mai mult de un an”.

Întrebaţi despre posibilitatea eliberării din arest preventiv a celorlalţi inculpaţi, reprezentanţii PCCOCS ne-au comunicat că ordinea şedinţelor, în care ar putea fi condamnaţi cei 7 figuranţi în dosar, este stabilită de instanţa de judecată, în acest caz Judecătoria Chişinău.