DOC/ De ce este învinuit preşedintele Uniunii Avocaţilor

Emanoil Ploşniţă, preşedintele Uniunii Avocaţilor, este învinuit că, prin intermediul unei companii la care figurează în calitate de administrator ar fi încercat să obţină dreptul de proprietate asupra unui teren din centrul capitalei. Dosarul penal pe numele şefului Uniunii are la bază un litigiu care durează de peste 15 ani.

La solicitarea ZdG, Procuratura Anticorupţie (PA) a informat că dosarul penal în care figurează numele lui Emanoil Ploşniţă a fost pornit, iniţial, de către Procuratura Generală (PG) la 20 octombrie 2017, ulterior fiind transmis, după competenţă, PA, care l-a conexat cu o altă cauză penală pornită pe faptul tentativei la escrocherie la 10 iulie 2018.

Cauza penală vizează acţiunile învinuitului îndreptate spre obţinerea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 0,12 ha, amplasat de str. Fantalului nr. 8, ce aparţine instituţiei de învăţământ Şcoala de meserii pentru surzi şi hipoacuzici din mun.Chişinău, în scopul privatizării ulterioare a acestuia. În rezultatul efectuării acţiunilor de urmărire penală şi măsurilor speciale de investigaţii, la 8 octombrie 2018 cetăţeanului Emanoil Ploşniţă i-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracţiunii prevăzute de art.27, 190 alin.(5) Cod penal – tentativă la infracţiunea de escrocherie”, se precizează în răspunsul PA.

Obiectul dosarului: Un teren din centrul capitalei

ZdG a constatat însă că, de fapt, litigiul din jurul acestui teren durează de mai bine de 15 ani, de-a lungul timpului fiind pronunţate mai multe hotărâri judecătoreşti contradictorii. În 2012, o firmă administrată de Ploşniţă a acţionat în judecată Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, iar ca intervenient accesoriu Guvernul R. Moldova şi Şcoala profesională nr. 11 (fosta Şcoală pentru Surzi şi Hipoacuzici), cerând să-i fie recunoscut dreptul asupra unui teren cu suprafaţa de 0,12 ha amplasat pe str. Fantalului 8.

SRL „Cristemir” a fost fondată în 1992

Compania „Cristemir” SRL, administrată de Emanoil Ploşniţă şi fondată de acesta împreună cu mai multe persoane, inclusiv membri ai familiei, şi-a argumentat cererea de chemare în judecată prin faptul că, în aprilie 1999 ar fi primit un lot de pământ cu suprafaţa de 0,12 „pentru proiectare şi construcţia unei case de locuit cu sediu pentru firmă, din contul pământurilor neafectate de construcţii urbane”.

Reprezentanţii companiei lui Ploşniţă susţineau că, atunci când au perfectat documentele de proiectare a unui bloc locativ cu sediu, au aflat că, de fapt, Şcoala pentru surzi şi hipoacuzici din str. Fantalului 8, deţine un titlu de autentificare a dreptului asupra unui teren cu suprafaţa de 0,3497 ha şi că, în această suprafaţă a fost inclus, de fapt, şi terenul care i-a fost atribuit ei, la etapa iniţială.

Firma lui Ploşniţă afirma că a primit terenul legal

„La perfectarea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 120 din 29 august 2005, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, din greşeală, a inclus terenul cu suprafaţa de 0,12 ha, atribuit prin Decizia din 1 aprilie 1999, firmei „Cristemir”, în terenul cu suprafaţa de 0,3497 ha, atribuit în folosinţă Şcolii. Conform titlului nominalizat, s-a produs o suprapunere a trenurilor sus menţionate”, afirmau, în judecată, reprezentanţii „Cristemir” SRL, care făceau referire şi la două hotărâri ale Curţii de Apel (CA) Chişinău din 2003 şi 2007, care ar fi constatat că terenul cu suprafaţa de 0,12 ha le-ar fi fost distribuit legal.

Compania administrată de preşedintele UA a mai precizat în instanţa de judecată că, pentru acel teren, i-a fost eliberat certificat de urbanism pentru proiectare şi tema de arhitectură, iar ulterior a fost întocmit şi planul topografic, dar şi că, Primăria mun. Chişinău a efectuat transmiterea lotului de pământ către ea „cu stabilirea hotarelor lui în natură”.

Argumentele instituţiilor statului

În judecată, reprezentanţii Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC) au respins însă pretenţiile „Cristemir” SRL. Aceştia şi-au argumentat decizia prin faptul că terenul la care pretinde firma preşedintelui UA „este proprietatea publică a statului şi se află în gestiunea Şcolii de meserii pentru surzi şi hipoacuzici”, iar conform legislaţiei „se interzice înstrăinarea şi transmiterea edificiilor, construcţiilor şi terenurilor aferente, care aparţin instituţiilor de învăţământ, în alte scopuri decât cele pentru instruire, educaţie şi luminare culturală”.

Totodată, reprezentanţii Agenţiei au menţionat că, legal, terenul la care aspira agentul economic era „proprietate publică a statului”, iar aceste bunuri „pot fi transmise doar prin hotărâre de Guvern”. „În acest caz, reclamantul nu a prezentat niciun act cu privire la transmiterea sau atribuirea în arendă a terenului menţionat de Guvern prin care ar confirma dreptul asupra terenului respectiv” şi că, în situaţia dată, „actele juridice încheiate cu încălcarea legislaţiei sunt lovite de nulitate absolută”.

Totodată, reprezentanţii ARFC au precizat în instanţă că, potrivit deciziei Primăriei Chişinău din 1 aprilie 1999, firmei de producţie şi comerţ „Cristemir” SRL i-ar fi fost repartizat un lot de pământ pe str. Puşkin şi nu pe str. Fantalului, 8”. În judecată, şi reprezentanţii Şcolii de Meserii nr. 11 nu au susţinut demersul firmei preşedintelui UA, precizând că, de fapt, au gestionat terenul la care pretinde agentul economic încă din 1995.

Solicitată de ZdG, Maia Antoniu, directoarea Şcolii Profesionale nr. 11, a declarat că litigiul durează de mai mulţi ani şi că ea nu îşi poate explica cum a ajuns „Cristemir” SRL să pretindă la terenul pe care e amplasată instituţia pe care o conduce. Antoniu a mai menţionat că nu are informaţii despre gradul de implicare în acest caz al preşedintelui UA, Emanoil Ploşniţă.

Litigiul privind terenul, examinat în instanţa de judecată

În ianuarie 2017, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, prin judecătoarea Liudmila Holeviţcaia, a admis pretenţiile înaintate de „Cristemir” SRL şi a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău să înregistreze terenull cu suprafaţa de 0,12 ha, pe numele SRL-ului gestionat de familia Ploşniţă, cu drept de folosinţă.

Hotărârea a fost atacată la CA Chişinău. Recent, un complet de judecători format din Angela Bostan, Anatol Pahopol şi Veronica Negru au casat-o, dând dreptate instituţiilor statului. Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie.

Emanoil Ploşniţă ne-a declarat, duminică, 18 noiembrie, că va veni cu o reacţie despre dosarul penal în care este vizat pe parcursul zilei de luni, 19 noiembrie. Telefonat de ZdG, miercuri, 21 noiembrie, preşedintele UA a precizat că va reveni cu un apel „peste 10-15 minute”. Ulterior, însă, nu a revenit şi nici nu a răspuns la apelurile redacţiei.

Avocatul Victor Panţâru, membru al Consiliului Uniunii Avocaţilor, a anunţat recent că îşi dă demisia din cadrul Consiliului în semn de protest, după ce PA a confirmat că Emanoil Ploşniţă are calitatea de învinuit în cadrul unei cauze penale. „Consider ferm că o persoană pusă sub învinuire, nu mai poate deţine o funcţie de conducere, deşi urmează să se bucure din plin de prezumţia nevinovăţiei.

Asemenea persoană nu îşi mai dedică eforturile în interesul Instituţiei şi comunităţii, ci va fi preocupată de propriile interese”, acuză Panţâru, care a fost delegat în Consiliul Uniunii Avocaţilor din partea a 144 de avocaţi ai Baroului Chişinău în aprilie 2016.

ZdG a scris recent că şi Victor Panţâru este învinuit de o fostă clientă de faptul că nu şi-ar fi exercitat corect atribuţiile într-un dosar pe care l-a avut în gestiune, plângerea fiind examinată în această perioadă la Comisia de Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaţilor.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. anatol

    Din cele citite, este evident, fara a fi mare specialist in drept ca dosarul penal intentat lui E. Plosnita este unul absolut ilegal, unul abuziv, asa cum este marea majoritate a dosarelor pornite de procurori si tot neamul lor in deosebi in ultima perioada de timp. Prin asemena activitate nu se face nimic altceva decat sa se mimeze, sa se “umfle” activitatea “productiva”a procurorilor – pretinsa institutie de drept (de buzunar) si, respectiv, sa se distraga atentia cetatenilor de la fraude importante cu pagube incomensurabile pentru intreaga tara. Plosnita, ca oricare alt cetatean (si chiar necetatean) , are dreptul legal sa se adreseze in instanta, formuland orice pretentii el si le doreste, argumentadu-si pozitia sa, iar instana urmeaza sa decida, are el dreptate sau NU. In caz de nu, sa despagubesca partea parata, achitand si taxele de stat instantei. Exact asa dupa cum a si procedat, s-a folosit de dreptul care-i este garantat de LEGE! Respectiv, pornirea dosarului penal doar pe simplul motiv ca dansul a pretins ceva si s-a adresat in instanta pentru rezolvarea litigiului civil, iar procurorii au pornit dosar penal pentru ca dansul a avut indrazneala sa se adreseze in instanta, calificand aceasta ca tentativa de excrocherie, este o absurditate.
    Este exclusiv o speta civila si nu mai mult, care trebuie sa examineze corect si in final sa decida pe baza de probe, argumente si lege!
    Iar aceea ca procurorii au pornit dosar, poate nu e atat de grav pentru Plosnita, desi dosarul este unul absolut ilegal. E important ca instanta sa-l examineze corect, responsabil si sa-i de aprecierea legitima, iar Plosnita sa fie despagubit pe masura, nu formal si chiar daca din contul statutului atunci despagubirea acordata sa fi recuperata de l
    a procurorii vinovati, care au pornit un dosar absolut ilegal, ca sa cunoasca acesti procurori ca pentru cauzele pornite la nimereala, la indicatie sau din orcare alt motiv, sa raspunda si material, si profesional si nu numai. Atunci o sa simta responsabilitatea pentru functia pe care o detin si actiunile ilegale pe care promoveaza si nu o sa se vada a fi nacialinici. Iar actiunile lui Pantaru, sunt ieftine si trebuie sa fie condamnate de avocati, care sunt avocati , nu niste intamplatori in aceasta profesie.

  2. gheorghe

    E incredibil ca intentarea unei acţiuni civile să se califice ca tentativă de escrocherie. Cu atît mai mult că nu se vorbeşte de prezentarea unor probe false. Cred că altceva e la mijloc. Dar dacă într-adevăr e aşa cum susţine “anatol” – atunci e timpul să constatăm că dezmăţul procurorilor nu mai are margini. În aşa caz avocaţii sînt obligaţi să se unească şi să reacţioneze pe toate căile legale pentru a stăvili acest dezmăţ. Mai ales atunci cînd obiect al intimidării este un coleg de breaslă, indiferent de atitudinea ta personală faţă de acest coleg.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *