Cum a motivat procurorul renunțarea la învinuire în dosarul Manole

Fosta judecătoare Domnica Manole a fost achitată de Judecătoria Chișinău în „dosarul referendumului”, pentru că în procesul examinării cauzei penale, procurorul a constatat că nu a putut fi demonstrată intenția ex-magistratei de a emite o hotărâre contrară legii. Temei pentru această constatare au servit declarațiile a trei martori, inclusiv ale actualului ministru de Interne, Andrei Năstase, care a precizat că nu a cunoscut-o pe Manole până la examinarea de către aceasta a dosarului privind referendumul.

Luni, 7 iulie 2019, un complet de judecători de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, format din: Sergiu Lazări, Maria Tertea și Irina Păduraru, au decis că fosta judecătoare de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, Domnica Manole, nu a încălcat legea penală în aprilie 2016, când a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind refuzul organizării unui referendum național consultativ, inițiat de Platforma „Demnitate şi Adevăr” (DA). Sentința de achitare a fost facilitată de demersul procurorului de caz, Eugeniu Rurac, care, la ședința din 4 iulie 2019, a propus instanței o ordonanță privind renunțarea integrală la învinuire în acest dosar.

Probele examinate în instanță l-ar fi convins pe procuror

Conform informațiilor din ordonanță, procurorul Eugeniu Rurac și-a motivat demersul prin faptul că, pe parcursul examinării cauzei penale, au apărut mai multe elemente noi. În ordonanța privind renunțarea la învinuire, procurorul a menționat că au fost audiați experții Olga Cataraga și Piotr Petcovici, martorul Andrei Năstase, a fost anexată și examinată opinia scrisă a specialistului și profesorului Nicolae Osmochescu, dar și hotărârea Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM care nu a constatat abateri disciplinare în acțiunile judecătoarei Domnica Manole. Conform acelorași informații, experții Olga Cataraga și Piotr Petcovici, deși au susținut concluziile lor din raportul de expertiză, respectiv, faptul că textul hotărârii CA Chișinău din 14 aprilie 2016 „are autor comun cu textele actelor semnalate de președintele Biroului executiv al grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional, Andrei Năstase, la întrebările participanților la proces au făcut anumite explicații desfășurate pe marginea expertizei, care pun la îndoială pertinența și utilitatea acestuia…”.

Completul de judecată, format din judecătorii Sergiu Lazări, Maria Tertea și Irina Păduraru

Procurorul a precizat că, „la întrebările formulate de participanți, în special referitor la exemplificarea elementelor de coautorat sau de coincidență tehnică și stilistică ale documentelor prezentate, experții s-au referit la exemple ce țin de partea introductivă a hotărârii, nu și la partea motivatorie a ei, menționând că pentru a putea da o apreciere circumstanțelor părții motivatorii, este necesară o expertiză repetată, unde de către ordonatorul expertizei urmează să fie pusă sarcina de stabilire a coautoratului exclusiv pe partea motivatorie a hotărârii”.

Năstase a declarat că nu a influențat-o pe Manole „nici direct, nici indirect”

Andrei Năstase, proaspătul ministru de Interne, cel despre care procurorii bănuiau că ar fi scris hotărârea motivată pronunțată de Domnica Manole în „dosarul referendumului” a fost audiat în ședința din 3 iulie 2019. Acesta a comunicat că pe judecătoarea Manole nu a cunoscut-o până la participarea în calitate de reprezentant al Grupului de Inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican constituțional din aprilie 2016 și că „cererea de chemare în judecată a scris-o și a motivat-o personal”. Acesta a mai declarat că nu a influențat-o, direct sau indirect, în niciun fel pe judecătoare în adoptarea hotătârii, dar și faptul că nu are atribuții la întocmirea textuală a hotărârii din 14 aprilie 2016. „Ba mai mult ca atât, se poate menționa că partea motivatorie a hotărârii adoptată de judecătoare conținea mai multe argumente normative și factologice care confirmă intima convingere a judecătorului la adoptarea hotărârii pe caz”, ar fi spus Năstase în instanță, conform ordonanței procurorului Rurac.

„În contextul celor menționate mai sus, urmare a analizei probelor cercetate în instanța de judecată…, concluzionez că suportul probatoriu administrat pe caz probează doar elementele de subiect, obiect și latura obiectivă ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 307, Cod Penal, dar nu și latura subiectivă a acțiunilor cet. Manole Domnica, adică intenția directă și motivul comiterii infracțiunii”, a concluzionat procurorul Rurac. În argumentarea sa, procurorul s-a referit și la hotărârea Curții Constituționale din martie 2017, prin care s-a interpretat art. 307, Cod Penal, interpretare care stipula faptul că, în cadrul unui dosar penal deschis în baza acelui articol, ar fi necesar de demonstrat intenția judecătorului de a comite o asemenea infracțiune.

Ce au declarat după ședință procurorul și ex-judecătoarea

„Ordonanța este argumentată, motivată, prin urmare, altă soluție decât achitarea sau încetarea nu putea fi. Temei de contestare a acestei hotărâri nu există”, a declarat, la final de ședință, procurorul Eugeniu Rurac. Întrebat, dacă decizia sa, de a renunța la învinuire, are legătură cu schimbarea guvernării, care s-a produs acum o lună, procurorul a negat o astfel de ipoteză. „Atât punerea sub învinuire a dnei Manole, cât și rechizitoriul și ordonanța de retragere a învinuirii, în viziunea mea, au fost perfect legale și întemeiate pe probe. Careva aspecte politice în asta eu nu văd”, a precizat acuzatorul de stat. După schimbarea guvernării, în dosarul judecătoarei Manole au avut loc mai multe ședințe de judecată. Doar pe parcursul lunii iulie, au avut loc patru ședințe de judecată, majoritatea în zile consecutive. În una dintre ședințe, Manole și avocata sa au cerut urgentarea examinării cauzei penale.

„De când procurorul a renunțat la învinuire, soluția dată de instanță era previzibilă. Până atunci, nu am crezut. Pe parcursul a trei ani am primit semnale că voi fi arestată, că trebuie să fug din țară, că voi fi condamnată”, a precizat Domnica Manole care, spre deosebire de procuror, crede că există o legătură între achitarea sa și schimbarea guvernării. „Ziua de azi este, în mod direct, legată de revenirea democrației, de schimbarea guvernării. Cred că doar această situație a favorizat ca la baza deciziei procurorului de a renunța la învinuire să fie puse doar prevederi legale. E o dovadă că organele de drept nu mai sunt în captivitate, iar frica, cea care domina sistemul judecătoresc, a început să dispară”, crede Manole. Aceasta a menționat că nu a decis cum va proceda în continuare, dar afirmă că „vom analiza posibilitatea de a cere tragerea la răspundere a celor care au contribuit la deschiderea dosarului penal. Nu uit cum dl Harunjen, pe atunci procuror general interimar, a venit la CSM să ceară acordul pentru începerea urmăririi penale, având cu el o foaie goală, fără probe”, a precizat Domnica Manole.

Cum s-a ajuns la dosarul penal în privința judecătoarei Manole

La 4 aprilie 2016, grupul de inițiativă privind organizarea unui referendum republican constituțional condus de Andrei Năstase s-a adresat în judecată, cerând să fie anulată hotărârea CEC, emisă cu câteva zile mai devreme prin care s-a refuzat organizarea unui referendum pentru care Platforma DA ar fi colectat peste 400 de mii de semnături. Dosarul a fost distribuit judecătoarei Domnica Manole care, la 14 aprilie 2016, anula hotărârea CEC şi obliga instituţia să iniţieze acel referendum republican. A doua zi, reprezentanţii CEC au atacat decizia la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar peste doar o săptămână, la 22 aprilie 2016, judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Iurie Bejenaru şi Oleg Sternioală, de la instanţa supremă, au anulat decizia magistratei Manole ca fiind „ilegală”. Ulterior, CEC, printr-un demers semnat de președintele de atunci al instituției, Iurie Ciocan, s-a adresat Procuraturii Generale (PG) şi Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cerând investigarea acţiunilor judecătoarei care, la Apel, nu le-a dat dreptate.

În acest context, pe 23 mai, Eduard Harunjen, pe atunci procuror general interimar, se adresa la CSM, cerând acordul privind iniţierea urmăririi penale pe numele judecătoarei. Procurorul îşi explica demersul prin faptul că CSJ a constatat că hotărârea Domnicăi Manole a fost luată cu „interpretarea eronată de prima instanţă a unei legi care nu putea fi aplicată, deoarece era abrogată, depăşirea limitelor împuternicirilor de către prima instanţă prin faptul interpretării Constituţiei…”. Trei membri ai CSM au votat împotrivă: Dumitru Visternicean, Vera Toma și Tatiana Răducanu. Cu votul celorlați însă acordul privind pornirea dosarului a fost permis, chiar dacă, în acea perioadă, 15 judecători de la CA Chișinău și mai multe organizații internaționale și-au arătat sprijinul față de judecătoarea Manole.

Examinarea dosarului penal a continuat, acesta fiind trimis în judecată, în aprilie 2018. Între timp, în baza unui aviz de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS), în care i se imputa inclus dosarul penal în care era vizată, Manole a fost demisă din funcția de judecătoare. Ulterior, aceasta s-a alăturat Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), iar la alegerile parlamentare din luna februarie a candidat din partea Blocului ACUM, format de PPDA și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru un mandat de deputat, atât în circumscripția națională, cât și într-o circumscripție uninominală, dar nu a reușit să ajungă în Legislativ.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *