Crimele de la Durleşti şi Ialoveni: Un dosar cu şase morţi şi opt atacuri cu o armă de vânătoare

Autorul dublelor asasinate de la Durleşti şi Ialoveni, din 2010 şi 2011, ar fi fost implicat în alte şase infracţiuni, produse între anii 2007-2011. În urma unor atacuri armate, toate comise cu o armă de vânătoare, şase persoane au decedat, iar altele au fost rănite, scăpând cu viaţă. Toate aceste atacuri au avut loc într-un perimetru restrâns din preajma localităţilor Durleşti şi Ialoveni. Această ipoteză e anchetată de un grup de poliţişti şi procurori care, după şase ani şi jumătate de la înregistrarea ultimei infracţiuni din această serie, continuă să-l caute pe atacator. „Da, a trecut mai mult timp, dar şi noi am devenit mai buni”, susţine Denis Rotaru, procuror de caz, care este sigur că, într-un final, autorul crimelor va fi descoperit.

În iulie 2007, într-o plantaţie de viţă de vie din Durleşti, mun. Chişinău, un bărbat este împuşcat mortal, iar altul – rănit cu o armă de vânătoare. La scurt timp, de crima respectivă era acuzat Andrei Crăciun, care locuia în zonă, condamnat ulterior la 21 de ani de închisoare. În 2012, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a trimis dosarul acestuia la rejudecare, pentru că nu existau probe care să-l incrimineze. În 2013, Curtea de Apel (CA) Chişinău l-a achitat pe Crăciun, iar în 2017, acesta a fost despăgubit de stat cu 1,5 milioane de lei pentru că a stat cinci ani în detenţie fără să-i fie demonstrată vina. Tot în 2017, procurorul Lilian Cociu, procuror pentru exercitarea urmāririi penale pe cazuri excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG), care a gestionat dosarul lui Crăciun, a fost trimis în judecată pentru „tragerea cu bună ştiinţă la răspundere penală a unei persoane nevinovate”. În prezent, procurorii investighează crima din iulie 2007 din Durleşti ca fiind prima infracţiune comisă de cel care, în anii următori, urma să ucidă alte cinci persoane, inclusiv doi copii, după un scenariu similar, trăgând dintr-o armă de vânătoare.

 

2007: „Cazul Crăciun”. Prima crimă

Crimele de la Durleşti şi Ialoveni, produse în 2007, 2010 şi 2011, sunt investigate de un grup din 12 procurori, ofiţeri de investigaţie de la Inspectoratul Naţional de Investigaţii (INI) şi Direcţia Poliţie a mun. Chişinău. Denis Rotaru, procuror de caz, angajat în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), care face parte din acest grup de lucru, susţine că, de fapt, se investighează mai multe infracţiuni, despre care se presupune că au fost comise de un singur om. Şase persoane au decedat în urma a opt atacuri comise în iulie 2007- iulie 2011, pe un perimetru de doar câţiva kilometri.

„Considerăm că infracţiunea s-a derulat în felul următor. Sunt mai multe episoade, infracţiuni, câteva omoruri, tentative de omor, care s-au derulat în 2007—2011”, zice Denis Rotaru. „Prima infracţiune a avut loc în 2007. Iată aici”, relatează procurorul, în timp ce ne arată locul pe o hartă, amplasată într-un birou din cadrul INI. În acest birou, zilnic, afirmă acuzatorul de stat, membrii grupului care anchetează crimele din Ialoveni şi Durleşti se întâlnesc şi discută. „În iulie 2007, a fost omorâtă o persoană într-o plantaţie de viţă de vie. Ca să înţelegeţi. Două persoane au ieşit noaptea pentru a-şi păzi cotele. Ambele au fost împuşcate. Una a decedat pe loc, alta a rămas vie”, explică procurorul, referindu-se la cazul lui Andrei Crăciun.

„Dacă stăteau într-un loc izolat, nu ştiu dacă mai erau în viaţă”

La 10 septembrie 2010, pe traseul Ialoveni-Chişinău a fost depistat un automobil cu două cadavre, cel al lui Valeriu Croitoru şi al Marianei Jimbei

„A doua infracţiune pe care o investigăm s-a produs în mai 2009, tot într-o vie. Într-un automobil a fost depistată o persoană împuşcată în cap. Erau patru împuşcături. Următoarea infracţiune: o persoană se afla în automobil, iar aproximativ pe la orele 3 noaptea, cineva i-a stricat uşa automobilului cu arma, el s-a speriat, dar a reuşit să fugă. I-a fost furat magnetofonul din maşină. Considerăm că, în acest caz, singurul lucru care l-a ajutat pe acest bărbat să scape cu viaţă a fost faptul că el era parcat printre case. Dacă automobilul era într-un loc izolat, acea persoană nu mai era vie”, precizează Denis Rotaru, indicând locul următoarei infracţiuni. „Următoarea a avut loc în septembrie 2010. Pe traseul Ialoveni-Chişinău se depistează un automobil cu două cadavre – masculin şi feminin”, zice acesta.

Olga Câşlaru şi Ilie Racu au fost găsiţi împuşcaţi în apropierea unei mănăstiri din Durleşti la 1 aprilie 2011

Fără a oferi nume, acuzatorul de stat face referire la moartea Marianei Jimbei, de 18 ani, şi a lui Valeriu Croitoru, de 31 de ani, găsiţi împuşcaţi, lângă maşină, pe traseul Leuşeni-Ialoveni-Chişinău pe data de 10 septembrie 2010. Fata era dezbrăcată, la câţiva metri de bărbat, care era cu faţa în jos. A fost prima crimă care avea să şocheze opinia publică. Au urmat altele. „În noiembrie 2010, pe str. Ialoveni, era parcat un automobil în care erau două persoane. Cineva s-a apropiat de ei, i-a ameninţat cu arma. Considerăm că şi ei au rămas în viaţă pentru că în jur erau case. Dacă ar fi stat într-un loc izolat, nu cred că mai erau în viaţă”, zice procurorul Denis Rotaru. „Urmează omorul copiilor de la Mănăstirea Sf. Andrei, comis în noaptea din 31 martie spre 1 aprilie 2011”. Acuzatorul de stat face referire la al doilea dublu asasinat care a zguduit societatea. La 1 aprilie 2011, oamenii legii au descoperit două cadavre într-un automobil, în apropiere de Mănăstirea Sf. Andrei din Durleşti. Şoferul maşinii, Ilie, un băiat de 19 ani, elev în clasa a 12-a, fusese împuşcat de două ori, iar corpul său a fost găsit în portbagajul automobilului. Prietena tânărului, Olga, de 15 ani, dezbrăcată până la jumătate, a fost împuşcată în ceafă.

Iulie 2011: „Considerăm că a fost ultima crimă din această serie”

Oamenii legii suspectează că autorul celor cinci infracţiuni enumerate mai sus nu s-a oprit aici, deşi, despre aceasta nu s-a vorbit, până acum, în public. „În mai 2011, lângă lacul din Ialoveni, două persoane erau într-un automobil. Se apropie o persoană, strică fereastra şi împuşcă. Ambii au reuşit să fugă. Persoana de gen masculin s-a ales cu traume mai uşoare, fiind împuşcat în spate, pe când fugea”, relatează Denis Rotaru. „Şi, mai avem, în iulie 2011, o tentativă de omor. O persoană intră în casa cuiva, fiind văzută de către proprietar. Atunci proprietarul casei a fost împuşcat de patru ori din spate. A rămas viu, slavă Domnului. Considerăm că aceasta a fost ultima crimă din această serie”, precizează procurorul, menţionând că toate aceste infracţiuni au avut loc pe un perimetru de câţiva kilometri, în toate fiind folosită o armă de vânătoare cu ţeava lisă.

Dosarul în care se investighează crimele de la Ialoveni și Durlești are nu mai puțin de 51 de volume

„Acestea sunt infracţiunile despre care noi considerăm că fac parte din aceeaşi serie. Presupunem că aceste crime au fost comise de aceeaşi persoană. Există mai multe probe care demonstrează acest fapt. Toate aceste infracţiuni, la moment, sunt nedescoperite. Iniţial, pe fiecare din aceste infracţiuni au fost deschise dosare penale separate. După ce s-au făcut investigaţii, ţinând cont că există o conexiune între ele, au fost conexate într-o singură procedură. Acum, e un singur dosar penal în care se investighează toate aceste infracţiuni”, menţionează Denis Rotaru. El susţine că în toate cele opt atacari s-a folosit o armă de vânătoare cu ţeava lisă, iar toate episoadele au elemente comune.

Harta cu locurile crimelor din biroul INI: „Ne întâlnim în fiecare zi”

Pentru a ne demonstra că la aceste cazuri se mai lucrează, deşi opinia publică nu este informată despre mersul anchetei, împreună cu procurorul Denis Rotaru şi cu Evgheni Balîca, şef adjunct al Direcţiei Combatere Crime Grave din cadrul INI, am ajuns într-un birou din incinta INI, acolo unde, susţin cei doi, practic zilnic au fost şedinţe pe marginea crimelor de la Durleşti şi Ialoveni. Pe drum, cei doi vorbesc despre criminali în serie din Federaţia Rusă şi SUA şi despre literatura de specialitate pe care au consultat-o în această perioadă, doar pentru a fi mai aproape de urmele criminalului.

Pe peretele biroului de la INI găsim o hartă a oraşului Chişinău, iar în zona Durleşti-Ialoveni, pe o rază de câţiva kilometri, sunt marcate 8 locaţii, fiecare având înregistrată denumirea unui dosar penal, iniţiat pe faptul producerii unei infracţiuni. „E un grup din 12 persoane care lucrează la acest dosar. De la INI sunt cinci persoane. În fiecare zi ne întâlnim în acest birou şi planificăm acţiuni concrete, pe zi, sau dacă sunt de lungă durată, pe o anumită perioadă de timp. Descoperirea acestor crime e prioritară pentru noi. Abordarea cu care vin unii, că s-au dat uitării aceste infracţiuni, nu este corectă”, susţine Igor Zglavuţă, şeful Direcţiei Combatere Crime Grave din cadrul INI. „Când au fost făcute ultimele acţiuni procesuale pe aceste dosare? Astăzi (marţi, 6 februarie) şi ieri (luni, 5 februarie 2018). Uitaţi-vă aici. Eu nu am cunoscut despre această întrebare. Ce scrie? Miercuri, şedinţă Durleşti. Miercuri la ora 17.00 ne adunăm, tot grupul, şi discutăm tot ce avem. Se raportează tot ce este şi se fac planurile pentru viitor”, susţine şi adjunctul său, Evgheni Balîca.

Denis Rotaru lucrează pe dosarul crimelor de la Durlești și Ialoveni din anul 2011

„Lumea e dispusă să discute şi să colaboreze cu noi pe aceste cazuri. Chiar sunt persoane responsabile în societate, care acordă un ajutor poliţiei atunci când află ceva”, continuă Balîca, întrerupt de procurorul Rotaru. „Noi suntem ferm convinşi că inclusiv cu ajutorul oamenilor o să descoperim această infracţiune. Infracţiunea asta nu ţine doar de poliţie sau procuratură, ea ţine de noi toţi. Din partea noastră şi cu puterile pe care le avem, vă asigur că facem totul. Vă asigur, pe aceste cazuri lucrează cei mai buni specialişti. Majoritatea persoanelor implicate în investigarea acestor cazuri au experienţă şi cunosc foarte bine situaţia. Facem tot posibilul şi imposibilul ca făptuitorul acestor acţiuni să fie descoperit”, menţionează procurorul. „Da, a trecut mai mult timp, dar şi noi am devenit mai buni”, e sigur acesta. La fel de sigur e că, într-un final, autorul infracţiunilor va fi descoperit. „Dacă l-am avea în faţă, am şti cu siguranţă că este el”, zice Rotaru.

„Episodul” Inculeţ: „S-a manipulat cu acest nume”

De-a lungul timpului, după producerea crimelor, în vizorul organelor de drept şi al societăţii au ajuns mai multe nume, despre care s-a crezut că au tangenţă cu episoadele de la Durleşti şi Ialoveni. Primul a fost Gheorghe Inculeţ, căutat de poliţie imediat după dublul asasinat din aprilie 2011.

Citiți și: Crima de la Durleşti: Episodul Gheorghe Inculeţ

„De fiecare dată, când cineva a ajuns în custodia statului pe această cauză penală, au existat anumite probe directe, sau probe pe care le-am considerat importante la acea etapă şi care confirmau, într-un fel sau altul, participarea lor la aceste infracţiuni. Nu vreau să vorbesc despre nume concrete. El a fost o versiune, bazată pe unele bănuieli. Niciodată nu am spus că el e vinovat de comiterea acelei infracţiuni. Ne trebuia Inculeţ ca să-l găsim, să-l verificăm. Pentru a-l verifica, trebuia să-l găsim. Niciodată nu am spus că această persoană e vinovată. S-a manipulat cu acest nume. În acest dosar se verifică diferite liste, diferite persoane, condamnate, dispărute. Toate. Din analiza care s-a făcut, a apărut şi numele lui Inculeţ. Am început căutările, ca ulterior să constatăm că el a decedat”, zice Rotaru.

Despre decesul lui Inculeţ a informat tatăl bărbatului în iunie 2012, după ce ne-a prezentat certificatul de deces al acestuia. Inculeţ a decedat în aprilie 2007, la două zile după ce dispăruse de la Spitalul de Psihiatrie, fiind găsit mort lângă Spitalul Clinic Republican. Pentru că atunci cadavrul nu fusese revendicat, acesta a fost înmormântat în sectorul necunoscuţilor din Cimitirul de pe str. Doina. După mai mulţi ani în care a fost unul dintre suspecţi, în 2012, oamenii legii au reuşit să-i stabilească identitatea.

Citiți și: CAZUL INCULEŢ: Cum un MORT a ajuns suspectul crimelor de la Ialoveni şi Durleşti

„Episodul” Fedoruc: „Aceste probe nu au fost destule”

A urmat episodul fraţilor Fedoruc. Cei doi s-au aflat mai multe luni în custodia statului, unul în penitenciar, altul în Spitalul de Psihitrie, fiind suspectaţi că ar fi fost implicaţi în crima din aprilie 2011 de pe traseul Leuşeni-Ialoveni-Chişinău. La început de 2013, cei doi fraţi au fost eliberaţi. „Şi în acest caz existau probe care arătau că ei ar fi fost cumva implicaţi în acele infracţiuni. Dar, acele probe nu au fost destule pentru a-i trimite în judecată. Nu pot, la moment, să dispun o soluţie de trimitere în judecată. Unele probe, care au fost arătate şi instanţei de judecată, ca să aplice o măsură preventivă sau alta, au arătat că persoana nu a fost reţinută întâmplător. Chiar dacă există această percepţie, să nu credeţi că se închide omul de dragul închisului, mai ales pe un astfel de dosar. E o mare responsabilitate să-i încriminezi unei persoane tot felul de infracţini, iar Doamne fereşte, ulterior, se comit altele. Credeţi-mă, e o chestiune foarte serioasă şi de fiecare dată, fiecare infracţiune, în primul rând, înseamnă responsabilitate, atunci când dispui trimiterea în judecată”, explică Denis Rotaru.

Citiți și: Dublul asasinat de la Ialoveni, cu învinuiţii în libertate

Acuzaţii de TORTURĂ, FALS şi DETENŢIE ILEGALĂ în dosarul dublului ASASINAT de la Ialoveni

Între timp, unul dintre fraţi a decedat. Circumstanţele decesului nu au însă legătură cu dosarul penal gestionat de procurori. „Din câte cunosc, a decedat, dar sunt circumstanţe care nu au legătură cu dosarul penal pe care îl avem în gestiune”. Ulterior, în urma unor declaraţii publice făcute de Ivan Diacov, fostul procuror al mun. Chişinău, în atenţia opiniei publice a ajuns un bărbat, condamnat pentru altă crimă. Diacov declara că acesta ar putea fi implicat şi în asasinatele de la Ialoveni şi Durleşti. „A fost vehiculată această ipoteză, care le aparţine acelor persoane. Noi am verificat-o încă în 2011-2012, dar nu s-a adeverit”, susţine procurorul Denis Rotaru.

Procurorii şi poliţiştii susțin că au efectuat peste 850 de percheziţii în dosarul crimelor de la Ialoveni și Durlești

Crimele s-au oprit în iulie 2011

Denis Rotaru, procurorul de caz, membru al grupului care investighează crimele de la Durleşti şi Ialoveni

− Câte volume are acum acest dosar?

− Sunt vreo 51 de volume. Credeţi-mă că, o dată-n lună, eu pot să cos un nou volum. Nu sunt neapărat audieri. Se face foarte multă analitică, care nu tot timpul intră în dosar, dar ea rămâne în cap, pe nişte foi pe care noi ne notăm anumite idei.

− A fost lansată anterior, în spaţiul public, ipoteza că de acest dosar profită procurorii şi poliţiştii care fac percheziţii, interceptează telefoanele oamenilor, fără ca cei interceptaţi să aibă vreo legătură cu aceste crime. Dosarul a fost un pretext pentru aceste acţiuni. Persoanele se includ în dosare ca să li se dea acțiunilor respective o legalitate.

− Vă declar cu toată responsabilitatea că acest fapt este exclus. Fiecare acţiune care se efectuează pe această cauză penală e bine gândită, calculată. Noi nu putem să ne permitem să facem ilegalităţi. Ca o dovadă la asta. Aţi auzit vreodată pe cineva să scrie vreo plângere că măcar a fost percheziţionat ilegal sau că i-au fost interceptate ilegal telefoanele în legătură cu aceste crime? În cazul fiecărei persoane la care s-a ajuns şi s-a efectuat în privinţa ei vreo acţiune procesuală sau vreo măsură specială de investigaţie au existat elemente suspecte. Dacă avem suspecţi, suntem obligaţi să întreprindem toate măsurile legale. Aceste dosare nu stau undeva închise, ascunse, iar dacă nu azi, atunci mâine sau poimâine, dacă s-a făcut o ilegalitate, ea va ieşi la iveală. Noi ne asumăm responsabilitatea pe acest dosar. În fiecare zi facem acţiuni, dar nu se fac şi activităţi ilegale. În general, percepţia efecuării măsurilor speciale de investigaţie abuzive e greşită, pentru că nu-i atât de uşor să autorizezi o măsură, o interceptare sau o percheziţie. E nevoie de o autorizare de la judecătorul de instrucţie, iar atunci când te duci la el, trebuie să ai probe. Niciun judecător nu va accepta demersul fără probe.

− Se ştie că, în R. Moldova, judecătorii de instrucţie aplică foarte rapid mandate de arest.

− Eu nu ştiu. De la mine, de fiecare dată, se cer probe. Şi la alţi colegi e aşa.

− Nu fac copy-paste din demersul procurorului?

− Dacă demersul este argumentat, de ce să nu facă trimitere la el? Până la urmă, în ce temei face încheierea: nu în urma demersului procurorului?

− Revenind la seria de crime. Ea s-a oprit practic în 2011. Cum explicaţi?

− Da. E adevărat. Sunt mai multe posibile cauze din care noi credem că ele s-au oprit, dar sunt lucruri care ţin de urmărirea penală şi nu vi le pot spune. Risc să prejudiciez ancheta, dacă spun. Evident, acest gen de infracţiuni s-a oprit. Din 2011 până acum, infracţiuni şi tentative de acest gen şi după aceleaşi metode, în R. Moldova, nu au mai fost comise. Fiecare omor e la control. În momentul în care noi auzim că un om a fost împuşcat în R. Moldova dintr-o armă de vânătoare, automat ne uităm dacă are legătură cu dosarul nostru. Din informaţiile de care dispunem, şi oficială, şi neoficială, din 2011, aşa gen de infracţiuni nu au mai fost săvârşite.

− Câte percheziţii au fost făcute pe aceste dosare până acum?

− Aproximativ 850 de percheziţii.

− Câte persoane au fost documentate, verificate în acest dosar?

− Nu pot să vă spun lista, dar este un număr foarte mare. Mai mult de câteva sute. Sunt multe persoane. Pot să vă spun că în timp ce făceam acţiuni de urmărire penală pe acest dosar, au fost descoperite alte peste 60 de infracţiuni.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Reporter

    aceste crime seamana cu colectivul de la bucuresti…anume cind lumii ii trebuie de pus makaroane pe urechi apar crimele…la noi o venit democratia peste noapte o aparut crimele asteade la durlesti, iar la romini cind lo dat jos pe pota o aparut colectivul…frumos nu fac baietii destepti

  2. Reporter

    DREPTUL LA REPLICĂ

    Mesajul agramat de mai sus nu-mi aparține! Nu scriu niciodată “romini” în loc de “români”! De asemenea știu, că exprim ministrul României se numește Victor Viorel Ponta și nu “pota”!

    Rog dl Modelator să nu-i mai permită drei poetese ‘Dochița dela Fântâna Zânelor’ să posteze proza ei ******* cu numele meu ‘Reporter’!

Leave a Reply to Reporter Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *