Cine sunt şi ce relaţii au profesorii de drept care au ajuns în CSM

Doi profesori de la Facultatea de Drept a ULIM, condusă de Alexandru Cauia, unul din vicepreşedinţii Partidului Democrat din Moldova, şi o profesoară de la Facultatea de Drept a USM, al cărei soţ gestionează una dintre cele mai importante companii din domeniul vitivinicol, au fost aleşi de Parlament în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Cei trei au primit câte şapte voturi în cadrul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, toate din partea coaliţiei de guvernare.

Vineri, 15 decembrie 2017, la propunerea Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Parlamentul a aprobat numirea a trei profesori de drept în funcţiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Mariana Timotin-Grama, Ion Postu şi Serghei Ţurcan au fost votaţi de 57 de deputaţi din coaliţia de guvernare. Cu două zile mai devreme, pe 13 decembrie 2017, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a desfăşurat concursul pentru selectarea celor trei membri în CSM din partea profesorilor de drept. La concurs s-au înscris opt persoane, iar cei trei candidaţi votaţi de Parlament au acumulat fiecare câte şapte voturi, toate din partea reprezentanţilor partidelor care formează coaliţia de guvernare.

„Intenţionez să lucrez aşa ca să nu-mi fie ruşine”

Mariana Grama Timotin

Mariana Timotin-Grama este doctor în drept şi deţine titlul didactic de conferenţiar universitar. Ea activează în cadrul Facultăţii de Drept a USM, acolo unde a şi studiat dreptul în perioada 1991Ч1996, fiind, din 2009, prodecan şi preşedinta Comisiei de Asigurare a Calităţii din cadrul facultăţii. Specializată în dreptul penal, noul membru al CSM a fost, între 2010 şi 2014, membru al Colegiului de Calificare de pe lângă Procuratura Generală. În 2016, aceasta a candidat pentru un loc în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, însă fără succes.

Mariana Timotin-Grama este căsătorită cu Veaceslav Timotin, fost procuror în Procuratura sect. Râşcani. Din 2009, Timotin este administrator certificat în cadrul Asociaţiei Lichidatorilor şi Administratorilor din R. Moldova, find desemnat, în 2013, administratorul insolvabilităţii companiei SA „Aroma”, deţinută de stat, după ce producătorul de divinuri a acumulat mai multe datorii către bănci din R. Moldova, iar Victoriabank a cerut falimentul.

Veaceslav Timotin

Ulterior, „Aroma” a fost scoasă la privatizare, dar încă nu şi-a găsit un nou stăpân. În 2012-2013, atunci când problemele de la SA „Aroma” au devenit publice, Vasile Bumacov, pe atunci ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, vorbea despre un atac raider la care ar fi fost supusă întreprinderea statului. Recent, Guvernul a decis să includă „Aroma” în lista debitorilor de importanţă vitală pentru economie şi să prelungească perioada de restructurare a companiei cu încă doi ani.

„Intenţionez să activez conform legii. Dacă o să placă sau nu cum activez, eu cred că dvs. sunteţi cei care puteţi urmări ce voi face eu. Aş vrea să ajungem peste patru ani ca dvs. să-mi puneţi întrebări despre ce am făcut, pentru că eu până acum nu am avut nicio tangenţă cu sistemul judecătoresc din R. Moldova şi nu pot să vă zic cum sunt lucrurile din interior. Intenţionez să lucrez aşa ca să nu-mi fie ruşine de ce fac… Relaţia cu soţul meu este relaţia mea cu el. El rămâne soţul meu indiferent de situaţie. Cu ce putea el să influenţeze?”, ne-a zis Mariana Timotin-Grama.

Vicepreşedinte la PDM, şef la ULIM pentru doi noi membri ai CSM

Ion Postu şi Serghei Ţurcan, ceilalţi doi membri noi ai CSM din rândul profesorilor de drept, sunt colegi la Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM). Serghei Ţurcan este şeful Catedrei Drept Public din cadrul facultăţii, iar Ion Postu este conferenţiar universitar în cadrul acestei catedre. Serghei Ţurcan este doctor în drept şi conferenţiar universitar, activând la ULIM din 1998. Între 2010 şi 2013 a fost membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), iar la terminarea mandatului a fost decorat de procurorul general Corneliu Gurin cu medalia Crucea „Pentru Merit”, clasa I, „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul CSP”. Ion Postu este conferenţiar universitar în cadrul Catedrei Drept Public a Facultăţii de Drept a ULIM. La fel ca şi colegul său de facultate şi CSM, Postu este doctor în drept.

Ion Postu, Serghei Ţurcan şi Lilia Mărgineanu, profesori la ULIM, au ajuns membri ai CSM, respectiv CSP după şedinţa Parlamentului din 15 decembrie 2017

Şeful celor doi noi membri ai CSM este Alexandru Cauia, decanul Facultăţii de Drept a ULIM, tot el, vicepreşedintele Partidului Democrat din Moldova şi preşedintele Organizaţiei Tineretului Democrat. Vitalie Gămurari, actualul purtător de cuvânt al formaţiunii conduse de Vladimir Plahotniuc, este fostul decan al acestei facultăţi. În perioada iunie 2015 Cauia a fost membru al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor de pe lângă CSM, fiind ales din partea societăţii civile pentru un mandat de patru ani. În aprilie 2016, la scurt timp după ce a fost ales preşedinte al Organizaţiei de Tineret a PDM şi după ce portalul anticorupţie.md a reclamat un eventual conflict de interese, Cauia şi-a dat demisia din CSM. Cum cei doi noi membri ai CSM au fost şi deputaţi democraţi, colegi de partid cu Alexandru Cauia, l-am întrebat pe acesta dacă, la mijloc, nu a existat un conflict de interese. „Cum aş fi putut eu să influenţez? Nu, au fost candidaţi. S-a vâzut câţi au fost, puteţi să le vedeţi CV-urile, meritele. Nu cred că cineva ar putea să pună la îndoială capacitatea colegilor mei de a face faţă rigorilor statutului de membru al CSM”, ne-a zis Cauia.

Cei doi membri ai CSM de la ULIM despre relaţiile cu vicepreşedintele PDM

Alexandru Cauia, împreună cu liderul PD, Vlad Plahotniuc și secretarul partidului, Constantin Botnari

„Nu cred că în forul suprem legislativ sunt doar colegii dlui Cauia şi nu văd aici nimic. Chiar nu are nicio treabă. Evident că dl Cauia nu a avut nicio atribuţie la câştigarea concursului. Categoric. Ştiţi prea bine că CSM este un organ al autoadministrării judecătoreşti şi este absolut apolitic. De asta şi cred că am fost selectaţi, pentru că am făcut dovada faptului neimplicării noastre în politică. Eu doar explicaţia asta o am. Dl Cauia, pe viitor, nu are cum să-mi influenţeze activitatea mea în CSM. Vă promit şi vă garantez. Nu văd niciun mecanism”, ne-a zis Ion Postu.

Şi Serghei Ţurcan promite că nu va fi influenţat în activitatea sa din CSM de relaţia pe care o are cu Alexandru Cauia. „Nu am fost şi nu sunt membrul vreunui partid politic. Tot timpul am fost echidistant politic şi, prin urmare, aşa voi fi şi în cadrul activităţii din CSM. Nicicum dl Cauia nu are pârghii pentru a mă influenţa”, zice Ţurcan, care împreună cu ceilalţi doi colegi vor intra în funcţii la început de 2018. De remarcat că, în şedinţa Parlamentului din 15 decembrie 2017, Lilia Mărgineanu, şefa Catedrei Drept Privat a Facultăţii de Drept a ULIM, a fost aleasă în funcţia de membru al CSP.

Conform Legii cu privire la CSM, instituţia este formată din 12 membri. Şase judecători sunt aleşi prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, care reprezintă toate nivelurile instanţelor judecătoreşti, trei sunt membri de drept: preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei şi Procurorul General, iar trei sunt profesori titulari de drept, selectaţi de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului şi aleşi de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Din actuala componenţă a CSM din partea membrilor aleşi din rândul profesorilor titulari de drept au făcut parte Gheorghe Avornic, Violeta Cojocaru şi Teodor Cârnaţ. Anterior, în CSM au ajuns judecătorii Petru Moraru şi Victor Micu din partea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Nina Cernat şi Alexandru Gheorghieş din partea Curţilor de Apel (CA), Dorel Musteaţă şi Anatolie Galben – din partea instanţelor de fond.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Reporter

    mai devreme sau mai tirziu se va dovedi ca ULIM este universitatea SOROS, vor avea verticalitate estia din parlament si guvern sa declare Fundatia Soros agent strain care doar distruge statul RM…sau nu..cred ca nu caci toti estia care fura fura fura si dau vina pe comunisti si rusi sunt SOROSISTI siau scopul sa prihvatizeze cele mai profitabile intreprinderi si sa bage caracatita in absolut toate structurile statului…

  2. Iacob Tofan

    04.01.2018

    Despre discriminarea nerușinată a pensionarilor RM și nu numai

    Datoria Demnitarilor de Stat este de a apăra drepturile cetățenilor RM, însă Demnitarii noștri n-au nici soveste nici omenie, sunt împotmoliți în haltură și schemele convinabile lor.
    În articolul 283 al Codului fiscal al RM, Scutirea de impozit scrie:
    (1) De impozitul pe bunurile imobiliare sînt scutiţi:
    h) persoanele de vîrstă pensionară.
    Ajungând la vârsta de pensionare, am fost scutit numai parțial de impozitul pe bunurile imobiliare.
    Asta e situația mea, dar poate și a altora.
    Altă problemă, care, la sigur e a tuturor pensionarilor și chiar a nepensionarilor.

    Muncind 50 de ani în școlile Statului, am construit și o gospodărie individuală, care, spre final, vreau să o fac cadou copiilor.

    De ce copiii mei trebuie să plătească impozit Statului pentru acest cadou?
    Eu am construit această gospodărie din salariul impozitat de Stat.
    Aceste două întrebări au fost trimise prin poșta electronică Președintelui Parlamentului pe data de 2, și repetat, pe 3 noiembrie 2017.
    Însfârșit, am primit un răspuns de la Parlament, datat cu 08.12.2017, în care sunt anunțat, că petiția mea a fost remisă spre examinare Ministerului Finanțelor.
    Am primit și un răspuns poștal de la Ministerul Finanțelor , datat cu 07.12.2017 semnat de secretarul de stat Dna Veronica Vragaleva, care vrea să mă convingă:
    Potrivit prevederilor art. 40 alin (4) din Codul fiscal, începînd cu anul 2017, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat la un preț ce reprezintă valoarea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. (Reprodus literă cu literă).
    Domnilor și Doamnelor, cum apreciați acest alineat?
    Eu îl consider o neghiobie totală. Eu nu vând gospodăria, dar o dăruiesc copiilor, și ei au dreptul să se folosească de munca mea fără plată de impozit.
    Dl Igor Dodon a uitat de cele 2 inițiative legislative anunțate la 05.04.2017. Măcar așa dacă omenește nu putem obține.
    După acel alineat, urmează un referat științifico-juridic, neaccesibil cetățeanului de rînd. Domnilor, țineți cont de destinatarul răspunsului.
    M-am adresat companiei Orange cu o propunere, ca sistarea accesului la rețea să se facă nu după timp, însă după anumită sumă de bani rămasă pe cont. Am avut numai de suferit. Funcționarii întotdeauna au “dreptate”.
    RUȘINE !!!!!
    Adresarea a avut loc din cauza imposibilității accesării rețelei telefonice, chiar dacă pe cont mai aveam 47,84 lei. De fiecare dată, având bani pe cont, ajung să n-am acces la rețeaua telefonică. Această adresare m-a costat foarte mult. Urmărind istoria apelurilor, am constatat, Dna Cristima m-a mințit ca pe un copil mic.
    P. S. Cum lucrează Funcționarii de Stat ai RM ?

    1. Le-ai trimis o petiție cu problema care te “doare”.
    2. Le-ai trimis adresa, numele și prenumele.
    3. Ei îți trimit un referat științifico-juridic, care nu este înțeles de cetățeanul simplu, în care poate să mai fie și indicații unde poți să te adresezi.
    Apare întrebarea: Oare poate cetățeanul simplu dovedi dreptatea sa în fața unui cinovnic corupt? Evident că nu, și, pentru a obține-o, se v-a include în lista mituitorilor.
    Tot cam în același mod lucrează și Avocatul Poporului (Ombudsmanul) Mihail Cotorobai, căruia m-am adresat cu aceleași întrebări la 05.09.2017. Spre deosebire de alții, Dlui mi-a trimis un scurt discurs juridic și concluzia: Interpretarea oficială a actelor legislative ține de competența exclusivă a Parlamentului.
    La reproș n-am mai primit nici un răspuns.

    Cum ar trebui să lucreze Funcționarii de Stat ai RM, ca într-adevăr să fie apărători ai cetățenilor simpli, care i-au ales? Cu acestea, sunt sigur, vor fi de acord toți cetățenii de rînd ai RM, și nu numai.
    1. Le-ai trimis o petiție cu problema care te “doare”.
    2. Le-ai trimis adresa, numele și prenumele.
    3. Acel referat științifico-juridic să-l trimită organelor competente conform adresei petiționarului.
    4. Petiționarului să-i trimită acțiunle efectuate de Funcționarul de Stat și rezultatul acestor acțiuni, sau un sfat simplu, din inimă, cum mai bine de ieșit din situația ce-l “doare”.

Leave a Reply to Reporter Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *