Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Bilanțul justiției, între laude și…

Bilanțul justiției, între laude și critici dure

Calitatea actului de justiție s-a îmbunătățit. Aceasta este una din concluziile expuse de capii justiției din R. Moldova în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Casa Sărbătorii. Un judecător însă nu au fost de acord cu cifrele și expunerile șefilor justiției și a criticat, în termeni duri, mersul lucrurilor din justiția națională Evenimentul a fost boicotat de ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, de Igor Dodon, președintele R. Moldova, de premierul Pavel Filip, care și-au trimis reprezentanți.

Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ) a fost prezidată de Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform agendei, șefii justiției urmau să prezinte rapoartele de activitate ale CSM, ale Curții Supreme de Justiție (CSJ) și ale Ministerului Justiției (MJ), iar președintele Igor Dodon ar fi trebuit să vină cu un „mesaj de salut”. Totodată, după discuții pe marginea rapoartelor, urma înmânarea mențiunilor judecătorilor „pentru buna activitate”.

Au fost intentate 78 de cauze disciplinare la judecătoriile din țară

Programul însă a fost dat peste cap. Președintele Igor Dodon nu a venit la AGJ, iar în locul său a fost delegat Maxim Lebedinschi, consilier în domeniul juridic și relațiilor instituționale. Evenimentul a început cu numărarea judecătorilor, Victor Micu precizând că ședința este deliberativă. Acesta a precizat că în R. Moldova, astăzi, activează 367 de judecători. Micu a vorbit mai mult în cifre despre anul 2016 în justiția din R. Moldova. Acesta a amintit că anul trecut, pentru asigurarea accesibilității și independenței sistemului judecătoresc a fost optimizată harta instanțelor judecătorești, din 44 de judecătorii rămânând doar 15. Totodată, peste 130 de judecători au trecut în 2016 prin procedura de evaluare a Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, dintre care 19 președinți și vicepreședinți, iar în rezultatul desfășurării procedurii de evaluare, Colegiul a acordat judecătorilor următoarele calificative: 50 au primit calificativul excelent, 72 – foarte bine și 12 – bine.

Micu a precizat că din evaluările raportului de activitate ale Colegiului Disciplinar (CD) reiese că pentru anul trecut, cele mai multe cauze de indisciplină au avut loc la instanțele de primul nivel. Astfel, au fost intentate 78 de cauze disciplinare la judecătoriile din țară, în timp ce la curțile de apel au fost numai 5, iar la CSJ doar 3 cauze. Sancțiunea disciplinară sub formă de „avertisment” – cea mai blîndă sancțiune a fost aplicată în privința a 7 judecători. Sancțiunea „mustrare” a fost aplicată în privința a 6 judecători din motivul încălcării termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislației, încălcarea termenelor de redactare a hotărîrilor judecătorești și de transmitere a copiilor către părți din proces, încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului. Cel mai indisciplinat judecător din 2016, conform raportului CD, are la activ 5 cauze intentate și examinate și activează la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău. El este secondat de doi judecători de la Judecătoria Orhei, cu câte 4 cauze fiecare, a anunțat Victor Micu.

418 judecători au examinat 248 817 cauze

Gheorghe Avornic, membru al CSM, citind ZdG în timpul Adunării Generale a Judecătorilor

Anul trecut, la CSM au fost depuse 325 petiții și 1687 sesizări. Majoritatea sesizărilor examinate în anul 2016, s-au referit la dezacordul cu hotărârile, încheierile și deciziile instanțelor judecătorești. În rezultatul verificării sesizărilor, pe parcursul anului 2016 au fost emise 1363 decizii de respingere, 168 decizii de restituire, și 3 decizii de încetare a procedurii la cererea petiționarului. Totodată, au fost prezentate completelor de admisibilitate 108 rapoarte şi 4 rapoarte suplimentare, adică 6,9 % din numărul total de sesizări examinate. Pe parcursul anului 2016, Inspecția Judiciară s-a autosesizat în 10 cazuri pe faptele cunoscute, din diferite surse, cu privire la activitatea sistemului judecătoresc, cu verificarea acestora și adoptarea soluțiilor, conform legii. De asemenea, pe parcursul anului 2016, Inspecția judiciară a verificat 23 demersuri ale procurorului general al R. Moldova, care au avut ca obiect eliberarea acordului CSM la pornirea urmăririi penale împotriva judecătorilor.

Pe parcursul anului precedent, în procedura instanțelor judecătorești, s-au aflat în total 302 460 de cauze și materiale. De către 418 judecători aflați în funcție anul trecut s-au examinat 248 817 cauze şi materiale. CSM, în urma analizei datelor statistice generalizate pentru anul 2016 a constatat că, volumul de lucru în cadrul instanțelor judecătorești în comparație cu anii precedenți sporeşte de la an la an, iar sarcina medie lunară a unui judecător a constituit 59,5 de cauze şi materiale. În concluzie, Victor Micu a menționat că, în 2016, calitatea actului judecătoresc s-a îmbunătățit. „Schimbarea de mentalitate, pentru ca oamenii să conștientizeze că sistemul judecătoresc este foarte bun, nu se face azi-mâine”, a precizat șeful CSM.

Șeful CSJ vrea drept de inițiativă legislativă pentru CSM

Mihai Poalelungi, președintele CSJ a vorbit în discursul său despre solicitarea instanței pe care o conduce către Curtea Constituțională, semnalând un conflict de ordin constituțional apărut între puterea judecătorească și cea executivă, după ce Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, care activează pe lângă MJ a dispus restricționarea căutării dosarelor pe portalul instanțelor de judecată după numele inculpaților. Poalelungi a vorbit și despre unificarea practicii judecătorești, precizând că CSJ a format, împreună cu INJ, două grupuri de lucru constituite din judecători ai mai multor instanţe şi reprezentanţi ai mediului academic care vor analiza, pe parcursul anului 2017, toate Hotărârile explicative ale Plenului CSJ sub aspectul corespunderii lor cu legislaţia în vigoare şi jurisprudenţa CEDO. Grupurile de lucru vor veni cu propuneri concrete de actualizare a acestora sau, după caz, de anulare a lor. În 2016, CSJ a adoptat patru hotărâri cu caracter explicativ. În aceeaşi perioadă, instanța supremă a elaborat 11 recomandări cu privire la unificarea practicii judiciare.

În cadrul AGJ, Mihai Poalelungi a menționat că CSM ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă pentru că „nimeni nu cunoaşte mai bine situaţia din justiţie decât cei din interior”, declarând că este oportună modificarea Constituției. „Cele mai valoroase contribuţii în domeniul ştiinţei juridice au fost aduse de către practicieni, în special de către judecători. Legile sunt o consecinţă a unui proces democratic interactiv complex, şi prin urmare, judecătorii trebuie să fie parte din acest proces. Procesul democratic trebuie să reprezinte, în sens larg, o conversaţie purtată între legislatori, experţii executivului şi judecători”, a menționat Poalelungi.

Cu laude în adresa justiției a venit și Eduard Serbenco, viceministrul Justiției, care l-a înlocuit pe Vladimir Cebotari. Acesta a vorbit în discursul său despre modificările la legislație care s-au produs anul trecut, punctând că toate schimările ar fi dus la creșterea calității actului de justiție. Pavel Filip a fost reprezentat de către Eremie Priseajniuc, consilier al premierului responsabil pe combaterea corupției și organele de drept. Acesta a cerut judecătorilor să-și facă meseria corect și transparent. „S-au dus zilele imixtiunii în justiție”, a subliniat consilierul.

Un judecător a cerut salarii mărite pentru angajați, altul a criticat sistemul

În cadrul AGJ, nu totul a fost însă roz. Oleg Melniciuc, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău a vorbit despre salarizarea angajaților instanțelor. „Ei sunt salarizați la limita sărăciei. Un grefier din instanța de fond are un salariu de funcție de 3 mii de lei, iar net primește circa 2,6 mii. Un asistent judiciar primește la mână circa 2900 de lei. Un specialist primetește 2200-2400 de lei. Asta este salarizarea unor specialiști cu studii superioare juridice. Mai mult decât atât. Un șef de secretariat din instanță este salarizat cu 4400 de lei, iar în aceasta situație, instanțele se confruntă cu o lipsă acută de personal”, a subliniat Melniciuc, precizând că este nevoie de salarizarea adecvată a acestor persoane „fără de munca cărora, nicio reformă nu va reuși”.

Gheorghe Balan (s)

Cea mai dură intervenție din cadrul AGJ i-a aparținut însă lui Gheorghe Balan, magistrat la Judecătoria Chișinău. „Din discursurile vorbitorilor se face impresia că în sistemul judiciar totul este bine, însă situaţia nu este aşa. Domnilor judecători, este bine cunoscut că rolul justiţiei în orice societate este foarte important, însă în R. Moldova ea a fost şi continuă să fie confiscată de cei care, de la 2009 încoace au împărţit Palatul Republicii, iar de ceva timp clădirea Parlamentului”, a declarat Balan, care a ținut un discurs în fața magistraților. „Oare nu pricepeţi că atuala guvernare ne pregăteşte pentru următoarea etapă o zăbală grea, cu ţepi, veninoasă, ca să nu mai vorbim? De ce am permis permis transformarea justiţiei într-o stână, ce se mişcă unui cioban acea stână, iar CNA, SIS, MAI sunt paznici ai acestei stâne? În statul nostru de drept se arestează şi se eliberează de sub arest în funcţie de mofturile personale ale unui individ, care aproape a atins demenţa. Oare nu sesizăm că R. Moldova se transformă încet cu încet într-un stat de tip mafiot, oare nu putem înţelege care este soarta acestui petic de pământ şi că numai prin soluţii corecte vom putea salva neamul batjocorit?”, s-a întrebat Balan, care vine cu asemenea discursuri, anti-sistem, practic la fiecare AGJ. Evenimentul s-a încheiat însă într-o atmosferă caldă, cu felicitări, flori și diplome pentru o serie de judecători