Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   333 de condamnaţi au ieşit…

333 de condamnaţi au ieşit din puşcării

Peste o mie de condamnaţi au beneficiat, până la mijloc de februarie, de Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, 333 dintre aceştia fiind eliberaţi din închisori. Pe lângă deţinuţii condamnaţi pentru infracţiuni uşoare, de Legea amnistiei au beneficiat sau ar putea beneficia şi o serie de funcţionari publici, inclusiv cei 14 judecători reţinuţi în dosarul de spălare a 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova. Totodată, Legea privind amnistia lasă o portiţă deschisă şi pentru alte nume grele cu probleme penale.

Proiectul Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova a fost înregistrat în Parlament la 18 februarie 2016, autori fiind cinci deputaţi socialişti, Adrian Lebedinschi, Andrei Neguţă, Vladimir Ţurcan, Vlad Batrâncea şi Grigore Novac. Raportul de expertiză anticorupţie al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) asupra proiectului constata că acesta nu este suficient de argumentat şi „promovează interesele persoanelor care au săvârşit infracţiuni şi care vor beneficia de înlăturarea răspunderii penale şi/sau de pedeapsa privativă de libertate în detrimentul celorlalte categorii sociale, care se supun riscului de a convieţui cu infractori eliberaţi din penitenciare”.

Propunerea socialiştilor – preluată şi promovată de Guvern

La 21 iulie 2016, Comisia Juridică Numiri şi Imunităţi, examinând proiectul socialiştilor, a decis comasarea acestuia cu proiectul similar înregistrat de Guvern cu câteva zile mai devreme, dispunând ca prioritară să fie iniţiativa Executivului. Această decizie a venit după ce, la 11 iulie 2016, Guvernul R. Moldova a propus un proiect de lege similar cu cel al deputaţilor socialişti. Şi acest proiect a trecut expertiza anticorupţie a CNA. Actul semnat de Vadim Cojocaru, director adjunct al CNA, pare tras la indigo cu primul document, semnat de Cristina Ţărnă, şi ea director adjunct al CNA. La capitolul „promovarea sau prejudicierea intereselor de grup ori individuale” se menţionează că „prevederile proiectului promovează interesele condamnaţilor care vor fi eliberaţi din detenţie sau a căror perioadă de detenţie va fi redusă. Proiectul riscă să prejudicieze interesele cetăţenilor R. Moldova prin sporirea riscului de survenire a unor noi infracţiuni. Considerăm proiectul insuficient compatibil cu standardele naţionale anticorupţie”, spunea expertiza CNA.

În proiectul iniţial, elaborat şi semnat de Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, se anunţa că aceasta „este o modalitate de prevenire şi reparare a prejudiciului suportat din cauza condiţiilor rele de detenţie, dar şi o măsură de depopulare a instituţiilor de detenţie”. Totodată, se accentua că „vor cădea sub incidenţa actului de amnistie aproximativ 1300 de condamnaţi. Suplimentar la aceasta, la aproximativ 400 de condamnaţi le poate fi aplicată liberarea condiţionată înainte de termen”. În proiect, deşi se anunţa că „pentru anumite categorii de infracţiuni, procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei”, nu se indica numărul persoanelor care nu erau condamnate, dar care ar fi putut beneficia de Legea amnistiei. 5,7 milioane de lei pentru achitarea indemnizaţiilor de eliberare urmau să fie cheltuiţi pentru aplicarea acestei legi, prognoza Ministerul Justiţiei (MJ), iar alţi 150 de mii de lei erau necesari pentru cheltuieli de birotică, poştale sau de escortare.

2900 de condamnaţi pot beneficia de amnistie

Ce avem astăzi? La 9 septembrie 2016 în Monitorul Oficial al R. Moldova a fost publicată Legea nr. 210, votată de Parlament la 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenţei R. Moldova. Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP), într-un răspuns oficial remis ZdG, ne anunţă că până la mijlocul lunii februarie 2017, la cinci luni de la intrarea în vigoare a legii, de ea au beneficiat 1044 de deţinuţi. La 711 deţinuţi le-a fost aplicată reducerea termenului pedepsei, iar 333 de deţinuţi au fost eliberaţi din puşcării. În total, sunt pasibile de a beneficia de această lege aproape 2900 de persoane condamnate la pedeapsa cu închisoarea, anunţă DIP, în condiţiile în care în penitenciarele din R. Moldova îşi ispăşesc pedeapsa aproximativ 8 mii de deţinuţi. Cifra oferită de DIP este cu aproximativ 1200 de condamnaţi mai mare decât cea invocată de Guvern în proiectul de lege privind amnistia trimis spre Parlament. Totodată, DIP a refuzat să ofere Ziarului de Gardă lista condamnaţilor care în momentul condamnării deţineau funcţii de răspundere şi care au beneficiat de Legea privind amnistia. „Referitor la lista condamnaţilor vă informăm că ele constituie date cu caracter personal ce nu pot fi făcute publice fără consimţământul subiectului”, susţine DIP.

Legea privind amnistia restricţionează absolvirea de pedeapsă pentru persoanele bănuite, inculpate sau condamnate pentru infracţiuni calificate de Codul Penal ca fiind deosebit sau excepţional de grave. Astfel, nu pot fi amnistiate persoanele vizate în anchete penale care se referă la coruperea pasivă, coruperea activă, traficul de influenţă, abuzul şi excesul de putere sau omorul intenţionat. În total, peste 100 de articole din Codul Penal sunt incompatibile cu amnistia. Totuşi, legiuitorul a permis aplicarea amnistiei în privinţa unui şir de articole din Codul Penal în care sunt vizate persoane implicate într-un şir de infracţiuni grave sau chiar fapte conexe corupţiei. Astfel, pot beneficia de amnistie persoanele bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru neglijenţă în serviciu, abuzul de putere, excesul de putere sau inacţiunea la exercitarea puterii, pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii, omorul săvârşit în stare de afect, lipsirea de viaţă prin imprudenţă, pruncuciderea, tortura, tratamentul inuman sau degradant, violul, furtul, proxenetismul sau coruperea alegătorilor. Totuşi, amnistia poate fi aplicată doar condiţionat, în cazul în care persoanele manifestă căinţă sinceră şi au recuperat prejudiciul cauzat.

Şor şi Platon nu pot fi amnistiaţi?

Legea amnistiei oferă şanse de a scăpa de pedeapsă şi pentru unele persoane învinuite în baza articolelor din Codul Penal care vizează escrocheria şi spălarea banilor, în baza cărora, în ultimii ani, au fost trimise în judecată mai multe persoane importante, inclusiv primarul de Orhei, Ilan Şor, dar şi afaceristul Veaceslav Platon. În cazul celor doi însă, lucrurile sunt mult mai complicate. Prejudiciul în aceste dosare, constatat de procurori, este unul foarte mare, ajungând la câteva miliarde de lei. Totodată, legiuitorul permite amnistierea persoanelor învinuite în baza art. 190 Cod Penal (escrocheria) şi art. 243 (Spălarea banilor) doar pentru faptele expuse în primele două alineate, în timp ce Şor şi Platon sunt învinuiţi în baza alineatelor din aceste articole care prevăd pedepse mai mari. Singura lor şansă, explică avocaţii cu care ZdG a discutat la subiect, ar fi ca instanţa de judecată să le recalifice faptele şi să stabilească un prejudiciu mult mai mic decât cel invocat de procurori.

Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie (PA), susţine însă că în cazul lui Şor şi Platon amnistia nu ar putea fi aplicată, pentru că în cazul acestora ar fi „mai multe episoade”. „Nu e aplicabilă în cazul lor. Mai mult ca atât, legea cu privire la amnistie este condiţionată. Ea se aplică doar în cazul căinţei sincere şi doar dacă este recuperat prejudiciul”, precizează procurorul. Întrebat ce crede despre prevederile legii privind amnistia şi dacă aceasta nu desconsideră munca procurorilor, şeful PA menţionează că „eu ca procuror sunt pentru latura condamnării persoanei, dar amnistia este competenţa puterii legislative, dreptul lor exhaustiv. Dar, scopul legii cu privire la amnistie este de a stimula persoanele să se căiască sincer şi să-și aducă aportul la investigarea infracţiunii şi să recupereze prejudiciul. Aici este o filozofie întreagă. Majorarea pedepsei ar duce la o reducere a faptelor infracţionale? Din studiile istorice, nu. Este important nu ca persoana să stea la puşcărie 10 ani, ci recuperarea veniturilor obţinute pe cale ilicită. E necesar de menţinut o persoană în detenţie pentru o perioadă suficient de mică pentru ca ea să treacă de partea cealaltă a societăţii… Pentru unii este suficient să-l duci în penitenciar, el să stea acolo 1-3 luni, pentru ca ulterior să nu mai vrea să se întoarcă. Pentru alţii e suficient un an… După 10 ani petrecuţi în detenţie, persoana trebuie resocializată, iar statul trebuie să investească şi în resocializare, pentru a-l putea încadra în societate”, remarcă Morari.

Zeci de judecători pasibili de a fi amnistiaţi

Până acum, opinia publică a aflat despre amnistia aplicată în baza legii 210 în privinţa lui Andrei Pântea, fostul prim-adjunct al procurorului general. Acesta a fost trimis în judecată sub acuzaţia de „exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”, articol din Codul Penal incompatibil cu aplicarea amnistiei. Într-o şedinţă de la începutul anului 2017, Pântea şi-a recunoscut însă vina, iar procurorul Vitalie Galeru a decis că acest fapt reprezintă un motiv pentru schimbarea învinuirii. Astfel, procurorul a recalificat acţiunile fostului coleg de breaslă din „depăşirea atribuţiilor de serviciu” în „amestec în înfăptuirea justiţiei şi a urmăririi penale”. Noul capăt de acuzare, mult mai blând, este compatibil cu aplicarea amnistiei, fapt care s-a şi produs la mijlocul lunii ianuarie 2017. În luna decembrie 2016 a fost amnistiat şi judecătorul Andrei Balan de la Rezina, învinuit de procurori de „pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii”, articol care, la fel, cădea sub incidenţa Legii privind amnistia.

În următoarea perioadă, însă, numele justiţiarilor amnistiaţi ar putea fi mult mai mare. Cei 14 judecători reţinuţi în dosarul privind spălarea a 20 de miliarde USD au fost deferiţi justiţiei tot în baza articolului în care a fost amnistiat judecătorul Andrei Balan, astfel că, dacă aceştia îşi vor recunoaşte vina, nu vor petrece nici măcar o zi în puşcărie. „Dacă judecătorii şi-ar recunoaşte vina şi s-ar căi sincer…, ar fi posibil de aplicat amnistia”, precizează Viorel Morari. La fel, ar putea fi amnistiaţi şi alţi judecători anchetaţi sau judecaţi în ultimul an pentru pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. De amnistie, dacă îşi va recunoaşte vina şi va recupera prejudiciul, ar putea beneficia inclusiv Gheorghe Creţu, fostul judecător condamnat de prima instanţă la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul morţii lui Sorin Paciu, după ce a fost găsit vinovat de „lipsirea de viaţă prin imprudenţă”. DIP anunţă că, de la proclamarea Independenţei R. Moldova, aproximativ 6800 de deţinuţi au beneficiat de amnistie.