Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   ZONĂ DE SECURITATE: "Putin ne-a…

ZONĂ DE SECURITATE: „Putin ne-a cumpărat cu 150 de ruble transnistrene”

427-varnitaAutorităţile transnistrene duc o politică de deznaţionalizare şi de „transformare” în cazul locuitorilor satului Varniţa, dar şi a celor din Bender. Din cei 700 de pensionari din Varniţa, 500 primesc pensie de la Tiraspol, în ruble, iar ceilalţi – de la Chişinău, în lei moldoveneşti. „Cam toţi s-au dat în „curvăria rublelor”. „Am renunţat la paşaportul moldovenesc şi mi-am făcut paşaport transnistrean pentru că, altfel, ni se scade 30% din salariu”. „Eu am avut buletin moldovenesc. Şi ei au spus să-l schimbăm în „pămărschi”, ca să nu fie „maldavschi”. „Noi ne informăm ce se întâmplă la Chişinău prin televiziunile de la Tiraspol”. „Dacă nu ne-au putut ocupa atunci cu bombele, acum cu ce să ne mai ocupe? Aici e Moldova. Uite Tricolorul. Ce vorbe să mai fie?” – ne-au spus locuitorii din Varniţa şi de la Bender.

Satul Varniţa este situat pe partea dreaptă a Nistrului, la 65 km de Chişinău, la aproximativ 4 km de Bender şi la 17 km de Tiraspol. Distanţa dintre Chişinău şi Varniţa am parcurs-o cu automobilul într-o oră şi 30 de minute. La intrarea în localitate am trecut de primul punct de control, unde supraveghează vameşii moldoveni şi „pacificatorii ruşi”. Ne-am îndreptat spre centrul localităţii şi am mers pe str. Tighina până la punctul de control din celălalt capăt de sat, care duce spre Bender. Acolo poliţiştii moldoveni s-au arătat deschişi spre comunicare. I-am întrebat cum reacţionează miliţia şi militarii transnistreni, care erau la 10 metri de noi, atunci când sunt fotografiaţi.

Punctul de control Varniţa-Bender. Vameşul ne fotografiază

„Lângă vagon este o cameră video. Lângă drapelul transnistrean, mai este una. Vedeţi şi voi. Ei n-o să vină lângă tine pentru că aici e la noi pe teritoriu”, ne sugerează poliţistul. Am scos aparatul de fotografiat şi am făcut vreo 10 fotografii. 427-varnita2La un moment dat, vameşii transnistreni au observat că sunt fotografiaţi şi au reacţionat mai mult prin gesturi. Vameşa s-a îndreptat cu paşi rapizi spre vagonul lor, iar un vameş transnistrean a scos un aparat de fotografiat şi ne-a făcut o poză.

Majoritatea localnicilor din Varniţa obişnuiesc să meargă la piaţa din Bender, pentru că „este mai ieftin şi asortimentul de produse este mai mare”. Pe Stiopa Taiban, un bărbat din Varniţa, l-am întâlnit lângă punctul de control. Venea cu bicicleta de la Bender. „Am fost la piaţă să cumpăr ulei, zahăr, mâncare pentru păsări… E mai ieftin. Până la Bender sunt 3-4 km. Cu bicicleta ajung în 14 minute. La punctul de control mă mai opresc uneori şi îmi pun amendă, precum că bicicleta nu este dotată cu echipament tehnic special. Am plătit amenzi a câte 13 ruble şi a câte 50 de ruble. Legile trebuie schimbate spre binele omului… Ce-i drept, noi ne-am obişnuit cu situaţia de aici”, ne spune bărbatul, urcând pe bicicletă şi continuându-şi drumul spre casă.

Pensionarii trec la ruble pentru că Tiraspolul „plăteşte mai bine”

Zina Boldişor are 75 de ani şi este din Varniţa. Vineri, pe la amiază, venea pe jos dintr-un cartier din apropierea Benderului. Bătrâna ne-a povestit cum, în câţiva ani, oamenii din Varniţa au ajuns să se supună legilor de la Tiraspol şi 427-varnita3cum s-au lăsat atraşi de rublele transnistrene. Bătrâna a deschis portmoneul, din care a scos 100 de ruble. „În aşa bani primesc pensia de la Bender. De la lei moldoveneşti am trecut la ruble. Mai mult ne dau de la Tiraspol decât primeam la Chişinău. 100 de ruble e cum ar fi 100 de lei moldoveneşti. Cu câţiva ani în urmă toată Varniţa primea pensie de la Chişinău. Acum mai toţi de aici au trecut la ruble, pentru că Benderul plăteşte mai bine decât Chişinăul. Aici ne dau între 1300 şi 1500 de ruble. „Penestrovia” îi primeşte pe toţi. Am şi paşaport de Transnistria”, ne arată bătrâna.

De la punctul de control Varniţa-Bender ne îndreptăm spre centrul localităţii. În faţa primăriei s-a apropiat de noi un poliţist moldovean. „Legitimaţii aveţi? Daţi să vă scriu datele. De unde din presă sunteţi, din partea asta sau din partea cealaltă? Aşa e regula aici…”, ne spune poliţistul, care scoate un carnet în care-şi notează informaţiile din legitimaţiile de presă.

„Curvăria rublelor”

Tot în faţa Primăriei o întâlnim pe Tamara Vicol, de 72 de ani. „Nu sunt rudă cu Nicolae Vicol”, zâmbeşte femeia, care ne vorbeşte cât de greu este să locuieşti într-o zonă de conflict, dar şi despre pensionarii care îşi primesc pensia de la Tiraspol.

„La cei care primesc de la Bender le dau la Casa de cultură din Varniţa. Aici cam toţi s-au dat în „curvăria rublelor”, să mă iertaţi, dar asta e realitatea. De atâta că Moldova le dă puţin, da’ acolo mai mult. Eu primesc pensie de la Chişinău. Am 427-varnita71020 de lei. Da’ acolo le dă câte 1300-1500 de ruble. Când le vine pensia, le spune: „De la Putin câte 150”. Putin aici ne-a cumpărat cu 150 de ruble transnistrene. Toţi îmi spun: hai la ruble, că acolo dau mai mult. Dar eu le răspund: nu mă duc eu la ruble. Eu nu mă vând… Noi suntem în Moldova, nu în Transnistria”, afirmă bătrâna.

Tamara Vicol ne povesteşte că i-a murit un fecior la scurt timp după războiul de pe Nistru, iar miliţia transnistreană nu i-a permis surorii sale, care venea de la Căuşeni, să treacă vama ca să asiste la înmormântare. „Aici a fost război şi nimeni nu a învăţat nimic. A venit sora până la vamă şi n-au lăsat-o fiindcă avea o problemă la paşaport. S-a întors înapoi. Zilele trecute am aflat de legea asta ca Varniţa să fie cu Tiraspolul. Dar graniţa e pe Nistru. Ce mai vor ei? Aici e Moldova. Uite tricolorul. Ce vorbe să mai fie? Suntem moldoveni de când suntem noi, iar acum să ne ocupe – asta nu e cinstit. Nu ne-au putut ocupa atunci cu bombele, iar acum cu ce să ne mai ocupe? Poate o să vină cineva să ne ajute să ne unim. Eu, dacă mă duc în sat, trebuie să merg cu paşaportul în mână”, mărturiseşte bătrâna de 72 de ani.

„Orice lege de la Tiraspol pentru noi nu există…”

Oficial, Varniţa se află sub jurisdicţia Chişinăului, fiind o localitate componentă a raionului Anenii Noi. Totodată, autorităţile separatiste susţin că localitatea ar aparţine Tiraspolului. În acest context, săptămâna trecută, liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a promulgat „legea cu privire la frontiera de stat”, în care se arată că localitatea Varniţa ţine 427-varnita-harta-rmnde autorităţile separatiste. Se cere precizat că, în Constituţia rmn adoptată la referendumul din 1995, în art. 14 se menţionează că „în componenţa republicii moldoveneşti nistrene intră: oraşele Bender (cu satele Varniţa, Gâsca Proteagailovca)…”.

Primarul de Varniţa, Alexandr Nichitenco, spune că autorităţile locale sunt pregătite să ia atitudine faţă de acţiunile de la Tiraspol. „Sunt discuţii în toată dimineaţa cu conducerea ţării despre ce s-a întâmplat ziua şi noaptea. Satul Varniţa este sub jurisdicţia R. Moldova. El se supune legilor R. Moldova, iar orice lege de la Tiraspol pentru noi nu există. Am aflat din presă despre această lege semnată de către Şevciuk. Între Varniţa şi Bender noi nu considerăm că este o graniţă. E ultima stradă a noastră şi e tot. Unica problemă care poate să reapară sunt posturile pe care au vrut să le instaleze recent. Asta nu ne convine. La ziua de azi şi aşa suntem înconjuraţi din toate părţile. Ca să ieşi din casă, primul lucru pe care trebuie să-l faci e să-ţi iei paşaportul. Sunt cetăţeni care muncesc la Bender şi îi frapează situaţia cu graniţele. Sunt nevoiţi să-şi facă paşapoarte transnistrene pentru că au un salariu cu 30% mai mic”, ne explică primarul de Varniţa.

Lenin, între Eminescu şi Ştefan cel Mare

De la primărie ne îndreptăm spre Casa de cultură. La etajul doi, într-un birou mic, stau înghesuiţi mai mulţi pensionari din Ansamblul vocal „Varniţa”, care fac repetiţii. În timp ce Pavel Serbov, directorul Casei de cultură şi conducătorul ansamblului, ne povestea despre activităţile lor, pe raftul unui dulap am observat portretul lui Vladimir Lenin, care stătea la mijloc, între busturile lui Mihai Eminescu şi Ştefan cel Mare şi Sfânt. „Noi pe toţi îi împăcăm”, afirmă Serbov.

427-varnita4Acesta ne mai spune că ansamblul vocal cântă piese mai mult în limba română, dar şi în limba rusă. „Cântăm cântece populare: „Aşa e viaţa omului”, „De la Cernăuţi la vale”, „Nistrul apă lină are”, „La portiţă la Gheorghiţă”, „Trandafir de la Moldova”, citeşte Pavel Serbov din repertoriul ansamblului.

Ion Dedov are 68 de ani şi s-a născut în oraşul Bender. De două ori pe săptămână vine cu „mopedul” la Ansamblul vocal din Varniţa. Bărbatul se arată nemulţumit că la Bender nu poate să recepţioneze niciun post de televiziune de la Chişinău. „Eu chiar aş vrea să ascult ce se întâmplă în Moldova, pentru că asta e ţara mea. M-am născut aici. Chiar mă gândesc: cum trăiesc eu în Moldova şi nu am niciun canal de televiziune în română? Ce fel de viaţă e asta? La Bender prindem canale din „Penistrovia” şi din Rusia. De la Bender vin aici cu „mopedul”. Are numere „pămărschi” şi nu mă opreşte la vamă. Eu am avut buletin moldovenesc. Şi ei au spus să-l schimbăm în „pămărschi”, ca să nu fie „maldavschi”, ne mai spune Ion Dedov.

„Ne informăm ce se întâmplă la Chişinău prin televiziunile de la Tiraspol”

La casa de cultură l-am întâlnit şi pe Ion Chiţu din Bender. Bătrânul susţine că moldovenii de la Bender se informează despre ce se întâmplă la Chişinău prin intermediul presei de la Tiraspol. „Îl arată mai mult pe Şevciuk şi pe Putin. Ne informăm ce se întâmplă la Chişinău prin televiziunile transnistrene. Acolo spun că „noi suntem mai buni” şi că Moldova e ceva rău. Se promovează limba moldovenească, dar se vorbeşte mai mult pe ruseşte. Şi „Mesagerul” de la Chişinău l-au scos din 1994. Atunci au spus că „Mesagerul” este ceva împotriva lor şi că face propagandă. Dar noi vrem „Mesagerul” înapoi”, este mesajul locuitorului din oraşul Bender.

Pe rafturile bibliotecii din Varniţa sunt aproximativ 9700 de cărţi, dintre care 6 mii în limba română, cu alfabet latin, iar restul în limba rusă şi în română cu alfabet rusesc. „Avem vreo 480 de cititori frecvenţi. Vin la bibliotecă bătrânii şi tinerii. Pe zi avem vreo 10-12 cititori. La bibliotecă e ca la magazin. Când au nevoie atunci vin. Bătrânii, majoritatea, citesc în limba rusă. Suntem abonaţi la 7 reviste şi 12 ziare. Presa vine şi de la Bender, şi de la Chişinău. Iată, de la Chişinău avem şi „Ziarul de Gardă”. De la Bender vine „Adevărul nistrean” şi „Novoe vremea”, ne-a spus Vera Cuciuc, bibliotecara din satul Varniţa.

Chişinăul despre legea lui Şevciuk: Demonstrează existenţa unor interese ascunse

Ieşim din casa de cultură şi ne îndreptăm spre cel mai apropiat magazin. Îi spun vânzătoarei să-mi dea o apă minerală şi o întreb dacă pot să achit în lei moldoveneşti sau am posibilitatea de a plăti şi cu ruble transnistrene. „Plăteşti cu ce ai. Pensionarii care primesc pensia în ruble nu se duc la bancă să le schimbe şi vin la cumpărături. Aşa că se achită şi cu ruble. Probleme apar când vin şi ne verifică de la Anenii Noi. Ei spun să nu luăm ruble, pentru că nu putem să batem la casă. Dar trebuie să înţeleagă situaţia de aici”, ne-a explicat vânzătoarea.

427-varnita6Săptămâna trecută, la scurt timp după ce presa de la Tiraspol a anunţat că Evgheni Şevciuk a promulgat „legea cu privire la frontiera de stat”, guvernul de la Chişinău a publicat o Declaraţie, prin care cheamă partenerii internaţionali implicaţi în procesul de negocieri în format 5+2 „să facă uz de prerogativele pe care le oferă statutul lor şi să-şi exprime poziţia oficială pe marginea deciziei structurilor de la Tiraspol, din perspectiva promovării de mai departe a procesului de reglementare a conflictului transnistrean”.

În Declaraţia guvernului de la Chişinău se mai spune că aprobarea de către structurile regiunii transnistrene a aşa-numitei „legi cu privire la frontiera de stat” reprezintă o evoluţie profund regretabilă. Decizia în cauză vine în contradicţie atât cu cadrul juridic şi logica procesului de reglementare a conflictului transnistrean, cât şi cu necesităţile şi interesele reale ale populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului. „Autorităţile R. Moldova constată că, în loc să contribuie la promovarea libertăţii circulaţiei persoanelor şi mărfurilor, a deschiderii şi transparenţei în regiune, prin asemenea decizii structurile transnistrene creează noi bariere şi obstacole de ordin politic, administrativ, economic, astfel aprofundând autoizolarea regiunii. Acţiunile de acest gen demonstrează clar existenţa unor interese ascunse, diferite de cele împărtăşite de guvernul de la Chişinău şi de întreaga comunitate internaţională”, se mai spune în Declaraţia guvernului de la Chişinău din 11 iunie 2013.