Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   WC-urile, condiţia copierii la BAC

WC-urile, condiţia copierii la BAC

Cine ştie carte are patru ochi, spune un proverb românesc. Bacalaureatul ar trebui să confirme nivelul de cunoştinţe al elevilor, însă mulţi spun că cine „nu se împarte degeaba ştie carte”. Plângerile parvenite de la elevi şi părinţi la liniile fierbinţi anticorupţie în perioada sesiunii Bacalaureat 2008 ne demonstrează că banii daţi pe „sub mână” te pot transforma, peste noapte, din ultimul elev al clasei în primul pe lista de bacalaureat.

Ofiţerul de presă al Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), Angela Sarinschi, susţine că în perioada examenelor de BAC la linia fierbinte a instituţiei au parvenit mai multe apeluri în care elevii sau părinţii s-au plâns de faptul că sunt colectate ilegal sume de bani pentru mituirea profesorilor. Cazurile de corupţie însă nu au putut fi demonstrate, pentru că în majoritatea situaţiilor apelanţii liniei fierbinţi solicitau anonimatul. „Corupţia în învăţământ, mai ales în perioada susţinerii examenelor, este motivată de un interes comun al elevilor şi profesorilor. Ultimii iau banii, iar elevii susţin bine examenul. De obicei, elevii îşi manifestă dezacordul faţă de faptul că trebuie să dea bani pentru a obţine o notă mai bună, însă atunci când trebuie să conlucreze cu organele de drept pentru a ajuta la deconspirarea faptului ezită”, susţine reprezentanta CCCEC. Potrivit ei, pentru a descoperi un profesor care ia mită este nevoie ca un student să participe la organizarea unui flagrant de către CCCEC , însă până în prezent nimeni nu a fost dispus să conlucreze.

Studenta Oxana Greadcenco, după sesiunea BAC 2008, şi-a făcut publică indignarea faţă de modul de susţinere a examenelor. „Ceea ce mă doare cel mai mult este ineficienţa şi indiferenţa totală a celor de la „lupta împotriva corupţiei”. Din această cauză n-am apelat la „linia fierbinte” anticorupţie, fiind sigură că nu mă voi alege decât cu nervi irosiţi în zadar sau chiar – cum a fost şi în cazul unui cunoscut de-al meu din nordul republicii – cu mustrări din partea celor care au avut un profit solid din afacerea „Bacalaureat 2008”. Tânărul de care vorbesc a sunat, chiar în ziua primului examen, la „linia fierbinte” şi a relatat despre toate fraudele şi încălcările atestate, fiind rugat să înregistreze video ceea ce observă la examenele următoare. După ce realizase câteva filmuleţe, cu dovezi că se întâmplă lucruri murdare la examene, tânărul a sunat încă o dată la numărul indicat. Şi ce folos? Angajaţii de acolo l-au liniştit în cel mai frumos şi amabil mod, asigurându-l că centrul lor de BAC nu este un caz unic, că s-au înregistrat încălcări şi cazuri de mituire în mai toată republica şi că ei nu sunt în stare să investigheze toate cazurile în particular”, menţionează Oxana.

Ea susţine că după examenul de Bacalaureat s-a consolat cu ideea că notele de la examen nu vor avea un coeficient de importanţă atât de mare pentru admiterea în instituţiile de învăţământ superior. „Dar optimismul meu s-a dovedit mult prea exagerat. Venind la Universitate pentru a depune actele, am aflat cu stupoare că regulamentul de admitere s-a schimbat peste noapte, iar notele pentru care am muncit trei ani de liceu nu mai contează. O mai mare prostie nu cred că putea fi inventată! Cei care au copiat de zor la BAC şi au obţinut o medie nu mai mică de „9,5” vor avea undă verde şi la universitate şi vor fi admişi fără mari probleme, pe când cei care au muncit cinstit şi n-au mai mult de „9” vor fi nevoiţi să achite taxa de studii. E un paradox total să înveţi în toţi anii de liceu pe „5” şi „6”, iar la BAC să obţii „10” pe linie”, este de părere Oxana.

BAC-2008, alt an aceeaşi poveste

T.C., studentă la Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău (UST), în perioada sesiunii de bacalaureat a sunat la Linia Fierbinte a Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC). Studenta susţine că în acest an examenele s-au susţinut în incinta Universităţii. „Până la examene şefa de grupă ne-a „prelucrat”, spunând că examenele de BAC vor fi foarte grele şi că nu va fi posibil de copiat, dar că există o soluţie, şi anume „remunerarea” profesorilor. Pentru nota 5 la un examen s-au cerut 500 de lei. Cei care îşi doreau o notă mai bună trebuiau să adauge câte 100 de lei pentru fiecare punct. Astfel, pentru o notă de 8 trebuia să plătim câte 800 de lei”, s-a plâns T.C. Studenta susţine însă că au fost şi cazuri când persoanele care au plătit bani au picat la examen.

Rectorul UST, Mitrofan Cioban, este de părere că în perioada examenelor de bacalaureat se răspândesc diferite zvonuri în mai toate instituţiile de învăţământ din republică. Potrivit lui, la UST anul acesta examenele au fost organizate în cel mai strict mod. „Rezultatele examenului de BAC la limba română, de exemplu, ne vorbesc elocvent despre corectitudinea desfăşurării evaluărilor – 58% din elevii examinaţi au primit note de la 5 la 7, iar 49 de persoane nu au susţinut examenul”, menţionează rectorul.

La aceeaşi linie fierbinte a parvenit o plângere din partea lui M.R., care a susţinut examenele în cadrul Liceului Teoretic Boşcana. M.R. afirma că elevii au plătit câte 100 Euro pentru un examen. „Copiii de învăţători au luat nota 10, iar cei fără pile – note mici. În timpul examenelor profesorii ajutau copiii învăţătorilor şi pe cei care au achitat sumele solicitate”.

Directoarea liceului teoretic Boşcana Ludmila Savin, în calitate de preşedinte al centrului de BAC al liceului, susţine că a fost respectat Regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat. „În timpul examenului mă străduiam să observ ce se petrece în sălile de clasă, dar nu puteam fi în acelaşi timp peste tot şi nu pot spune că am văzut cum s-au transmis fiţuici”, a răspuns directoarea cererii adresate de juriştii CAPC. Potrivit ei însă, liceul pe care îl conduce are o problemă: WC-urile sunt amplasate în curte. „La examenele de matematică şi limba străină s-a atestat un flux mare de liceeni care aveau „marea necesitate” de a ieşi. La revolta noastră aceştia ne-au răspuns că au dreptul să părăsească o dată sala”. În ceea ce priveşte mituirea profesorilor, Ludmila Savin este de părere că „dacă în toată ţara s-ar cere mită ca la noi, corupţie nici nu ar exista”.

Potrivit Angelei Sarinschi de la CCCEC, suma medie solicitată pentru examenele de BAC din anul acesta a variat între 5 mii şi 6 mii de lei.

Mituirea nu s-a adeverit

Potrivit psihologului şcolar Ala Axenti, în perioada examenelor de bacalaureat, profesorii sunt ca între „ciocan şi nicovală”. Pe de o parte este regulamentul, care îi obligă să aprecieze corect şi la justa valoare cunoştinţele elevilor, iar pe de altă parte – părinţii care, cu un simplu telefon „mai sus”, pot influenţa reuşita copilului. „Sunt copii care într-adevăr învaţă şi alţii care aşteaptă „susţinerea” din partea părinţilor”, spune psihologul.

Ala Axenti este de părere că părinţii, oferind bani pentru o notă mai bună la examen, le fac, de fapt, copiilor un mare rău. „În astfel de situaţii, ei sunt cei care dezvoltă în copil iresponsabilitatea. Acesta devine dependent de ajutorul mamei, începe să nu mai aibă încredere în forţele proprii şi se dezobişnuieşte să depună efort pentru a obţine succese. Pe de altă parte, în astfel de situaţii, elevul care nu dă bani pentru a obţine o notă mai bună pierde încrederea în oameni, pentru că ştie că munca lui nu va fi apreciată la justa valoare”. Psihologul este de părere că problema „mitei” la examenele de bacalaureat nu este doar a cadrelor didactice, ci a întregului sistem de învăţământ, care include părinţi, elevi, profesori, minister etc.

Directorul adjunct al Agenţiei de Evaluare şi Examinare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Tineretului (MET), Valentina Miron, a menţionat pentru Ziarul de Gardă că după finalizarea examenelor de bacalaureat la MET au parvenit 3 scrisori care conţineau plângeri precum că în centrele de bacalaureat s-au adunat bani pentru ajutarea unor elevi. Aceste scrisori parveneau de la unii părinţi ai căror copii au absolvit instituţiile de învăţământ din oraşul Briceni, Ocniţa şi Universitatea din Tiraspol cu sediul la Chişinău. Valentina Miron susţine că MET a examinat aceste plângeri, însă nici un caz de mituire nu s-a adeverit.

Diana RAILEAN

Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte 
anticorupţie, tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului “Sensibilizarea 
populaţiei despre fenomenul corupţiei“, implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei,
cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.