„Vreau să fiu cetăţean al Republicii Moldova”

La uşa aulei unde urma să aibă loc examinarea, deja aşteptau câteva persoane să ia loc într-o bancă pentru a-şi realiza visul de a deveni cetăţeni ai R. Moldova. Acestea trebuiau să susţină proba de cunoaştere a prevederilor Constituţiei R. Moldova şi proba lingvistică, fără de care nu ar putea obţine cetăţenia. Treptat, timizi şi parcă  neîncrezători, în aulă au intrat şi ceilalţi candidaţi.

Evenimentul a avut loc pe 14 martie, în incinta blocului 4 al Universităţii de Stat. Iar pentru examenul din acest an s-au înscris 42 de persoane din diferite ţări ale lumii: Siria, Kuweit, Palestina, Iordania, Congo, Egipt, Georgia, Armenia, Uzbekistan. Azerbaidjan, Liban, Turkmenistan, Kazahstan, Irak, România, Rusia şi Ucraina.

Probele la care străinii urmau să demonstreze că pot deveni cetăţeni ai R. Moldova  erau susţinute atât în limba română, cât şi în limba rusă.

La acest subiect, Sergiu Cobăneanu, doctor în ştiinţe, profesor universitar, şeful catedrei Drept constituţional şi Drept administrativ de la Universitatea de Stat din Moldova, membru al Comisiei de Examinare pentru evaluarea gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei R. Moldova, spune că “odată ce există legea cu privire la cetăţenie, în care una dintre cerinţele stipulate este cunoaşterea limbii de stat, înseamnă că totul trebuie să fie în limba de stat, inclusiv proba la cunoaşterea Constituţiei. Nu vă pot spune de ce se dau teste şi în limba rusă. Iniţiativa, probabil, vine de la Guvern sau de la Ministerul Educaţiei. Nu cunosc exact a cui a fost iniţiativa de a accepta teste formulate inclusiv în limba rusă”.

Loretta Handrabura, preşedinta Comisiei de Examinare, viceministra Educaţiei, este, însă, de altă părere. Ea declară că acest lucru s-a permis încă în 2001 şi că este o prevedere neabrogată, prin urmare, trebuie respectată. Viceministra Educaţiei nu vede o problemă în acest sens. Ea susţine că, “bunăoară, dacă eu sunt cetăţean din Congo, care vreau acum să obţin cetaţenia R. Moldova, mediu în care pe lângă limba română funcţionează şi limba rusă, susţin prima probă în rusă, după care vin la proba de limbă română şi demonstrez că cunosc atât rusa, cât şi româna”. Handrabura a mai precizat că doar la prima probă testele sunt susţinute în rusă. Cel de-al doilea test fiind despre cultura şi arta din R. Moldova, participanţii îl susţin în exclusivitate în limba română.

După vreo 15 minute, au ieşit şi primii cetăţeni străini care susţinuseră proba la cunoaşterea prevederilor Constituţiei. Toţi erau nerăbdători să afle cât mai curând rezultatele primei probe. Într-o limbă română aproape perfectă, Serge Mangoli, cetăţean al Republicii Democratice Congo, îmi spune că a învăţat limba română atunci când a venit să studieze la o universitate din Chişinău. Atunci a şi fost obligat ca, timp de un an, să înveţe sau româna, sau rusa. A ales româna. Iar dorinţa sa de a obţine cetăţenia R. Moldova Serge şi-o argumentează prin faptul că este căsătorit cu o moldoveancă, că locuieşte deja de 8 ani aici, unde şi-a făcut studiile şi are şi un loc de muncă.

„Eu am ales să învăţ limba română, chiar dacă mi s-a spus că ar fi suficient să ştiu doar limba rusă. Am făcut cursuri, apoi am studiat medicina în această limbă”, spune Deeb Hatem, cetăţean al Libanului. “Vreau să am toate drepturile, ca oricare alt cetăţean al R. Moldova, să-mi pot procura şi o maşină… Cu buletinul pentru apatrizi nu faci mare lucru. Totodată, soţia mea e moldoveancă, copiii au cetăţenia R. Moldova, eu muncesc aici. De ce să nu obţin cetăţenia acestui stat?” – explică Deeb.

La examenul din acest an s-au înscris 42 de persoane, dar au participat doar 21, având vârsta cuprinsă între 22 şi 50 de ani. În raport cu anul 2010, când au fost înregistraţi 120 de cetăţeni străini, şi cu 2011, când erau 67 de pretendenţi, în 2012 numărul solicitanţilor de a susţine probele pentru cetăţenie a fost mult mai redus.

În 2011, doar 44 de persoane au susţinut ambele probe. 13 candidaţi nu au susţinut proba de cunoaştere a Constituţiei, iar 10 – proba lingvistică.

Anul acesta, din cele 21 de persoane care au participat la concurs, 14 au picat, majoritatea la testul de cunoaştere a Constituţiei. Peste două săptămâni, aceştia ar putea repeta examenele.

În ultimii 10 ani, aproximativ 400 de persoane, cetăţeni străini, au devenit cetăţeni ai R. Moldova.

Ecaterina Gaiber