Voluntarii bunătăţii la Mânzăteşti

Decât să petreacă o zi fără prea mare folos, Serghei Făt -Frumos, aşa îl numesc prietenii pentru că face fapte frumoase, a decis că-i mai bine să meargă să ajute pe cineva foarte sărac. Aceeaşi decizie au luat-o şi prietenii lui, voluntari ai Fundaţiei Clipa Siderală.

Sâmbătă dis-de-dimineaţă şi-au pregătit hainele şi instrumentele de lucru şi au pornit spre satul Mânzăteşti din raionul Ungheni. Acesta este cel mai sărac sat dinte cele 5, care fac parte din comuna Hirceşti, iar cele două familii la care s-au pornit tinerii sunt cele mai necăjite, ne-a spus primarul comunei.

Una dintre activităţile organizaţiei Clipa Siderală este Caravana Bunătăţii, în cadrul căreia voluntarii, dar şi orice doritor merg şi duc daruri şi ajută copiii din orfelinate, internate şi familii sărace. În una dintre călătoriile lor obişnuite prin satele Moldovei în căutarea copiilor din familii vulnerabile pentru baza de date „Adresele Bunătăţii” au descoperit două cazuri pe lângă care nu au putut trece indiferenţi, spune Vasile Mudrenco, voluntarul care a găsit aceste familii.

În ambele familii, cei trei copii cresc doar cu un părinte. Raisa are un băiat şi două fete, una adolescentă, şi trăiesc în trei încăperi, oferite de Primărie în vechea grădiniţă din localitate. Ei nu au lumină electrică şi le lipsesc până şi cele mai elementare condiţii de igienă. Mihai a rămas singur cu cei doi feciori şi o fiică, după ce i-a decedat soţia. A încercat să-şi construiască o casă, dar n-a mai reuşit s-o finiseze şi locuieşte împreună cu copiii în două odăi mici şi joase, dintre care una este antreu.

După ce tinerii au venit în localitate, familiile au fost duse la Chişinău pentru a face câte „o baie sănătoasă” şi pentru a vizita oraşul. De toate aranjamentele s-a ocupat una dintre voluntarele Fundaţiei, care i-a dus la cinematograf, bowling şi la diverse jocuri pentru copii. Toate acestea au fost pentru ei mari descoperiri, deoarece era pentru prima dată când au mers în capitală.

În sat, voluntarii s-au divizat în două echipe, câte una la fiecare familie, şi întreaga zi au lucrat. Cu măştile pe faţă, au început de la a face curăţenie, după care au trecut la activităţile de construcţie: au reparat acoperişul şi geamurile, au astupat cu lut găurile şi crăpăturile, au dezinfectat încăperile, au văruit pereţii, au scuturat aşternuturile şi au reuşit, deja pe întuneric, să aranjeze toate lucrurile în odăi şi au întâmpinat obosiţi, dar fericiţi, familiile revenite acasă.

Salavat Jdanov, Preşedintele Consiliului Fundaţiei, a spus că o astfel de activitate pentru ei este în premieră şi cu siguranţă va deveni şi ea o tradiţie. Materialele de construcţie şi hainele pentru copii le-au primit de la diverşi agenţi economici la care au mers cu solicitări, a explicat Salavat.

Serghei este foarte mulţumit de această zi. Este convins că ceea ce au făcut ei, puteau să facă şi părinţii, dacă doreau foarte mult. El este impresionat de ei că, deşi le este extrem de greu, nu şi-au dat copiii la orfelinat sau internat şi crede că aceştia trebuie susţinuţi. El a crescut la casa de copii şi ştie ce înseamnă să nu ai o familie. Anume din acest motiv a decis să îi ajute pe alţii.

Tatiana EŢCO