Violența domestică și muțenia societății

În R. Moldova, şapte din zece femei din mediul rural şi şase din zece în mediul urban au suferit de cel puţin o formă de violenţă cauzată de soţ/partener pe parcursul vieţii lor, arată datele Biroului Naţional de Statistică (BNS). Într-un studiu din 2015 privind percepţiile bărbaţilor cu privire la egalitatea de gen, mai mult de 41% dintre bărbaţii intervievaţi au afirmat că există momente când o femeie merită să fie bătută şi aproape 30% dintre bărbaţi cred că o femeie trebuie să tolereze violenţa pentru a păstra familia.

Studiul BNS din 2011 „Violenţa faţă de femei în familie în R. Moldova” arată că fiecare a şasea femeie în vârstă de 15-64 ani (aproape 65%) pe parcursul vieţii este supusă unei forme anumite de violenţă în familie, iar 6% dintre acestea în afara familiei. „În timp ce violenţa în afara familiei este de cele mai multe ori un fenomen spontan, atunci violenţa în familie reprezintă un fenomen cu caracter ciclic, care nu se opreşte de la sine, sporind în timp în intensitate şi gravitate”, se arată în studiu.

Potrivit datelor Poliţiei R. Moldova, în 2017 au fost înregistrate 2 909 de cazuri de violenţă în familie, în descreştere cu 21% faţă de anul precedent. Dintre acestea, în baza a 956 de cazuri au fost intentate cauze penale, iar alte 1 953 de cazuri au fost documentate conform prevederilor Codului Contravenţional. Reieşind din clasificarea infracţiunilor săvârşite în cadrul relaţiilor de familie, în baza alin. (1), litera a) a art. 201 din CP (maltratare, alte acţiuni violente soldate cu vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii) au fost înregistrate 853 de infracţiuni. Numărul adresărilor la organele de poliţie în cazuri ce vizează conflicte familiale, a fost însă mult mai mare – 10 871 de adresări în 2017.

Sursa: Poliția R. Moldova

Victimele violenţei: femei de 45-60 de ani

Potrivit studiului BNS, violenţă în familie afectează şi persistă în rândul femeilor din toate grupurile de vârstă, însă ponderea cea mai ridicată a femeilor victime, se regăseşte în rândul celor cu vârsta de 45-54 ani (70,3%) şi celor de 55-59 ani (69,1%). Totodată, şi peste jumătate dintre femeile tinere, în vârstă de 15 − 44 ani se confruntă cu situații de violenţă în familie.

Formele violenţei în familie sunt multiple, circa 60% dintre acestea pe parcursul vieţii s-au confruntat cu violenţa psihologică, 55% cu forme ale violenţei psihologice orientate spre izolare socială, iar fiecare a zecea femeie cel puţin o dată a suferit din cauza violenţei economice. De asemenea, circa 40% dintre femei au fost supuse cel puţin o dată violenţei fizice, iar circa 20% dintre acestea – violenţei sexuale. Totodată, peste 12% dintre femei pe parcursul vieţii s-au confruntat cu cele trei forme cumulate de violenţă (psihologică, fizică şi sexuală) din partea soţului/partenerului.

Datele aceluiaşi studiu BNS reflectă că, cel mai frecvent victime ale violenţei sunt femeile din mediul rural (circa 70%), rata prevalenţei violenţei asupra acestora pe parcursul vieţii fiind mai ridicată cu 10,8 p.p. faţă de cea a femeilor din mediul urban (circa 60%). Aceste date sunt, de altfel, reconfirmate şi de către statisticile oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care arată că, peste 66% din toate cazurile de violenţă în familie sesizate, care au fost înregistrate în anul 2017, au parvenit din mediul rural.

Structura persoanelor care au suferit în urma violenței domestice pe sexe, 2015-2017/ Sursa: BNS

În anul 2017, datele statistice ale poliției R. Moldova arată că în urma violenţei domestice au suferit 956 persoane, circa 80% din victime fiind femei. Potrivit analizei BNS, atât femeile cât şi bărbaţii devin victime preponderent la vârsta de 35-64 ani. Totodată, în rândul copiilor şi adolescenţilor, ponderea băieţilor de 0-17 ani care suferă în urma violenţei domestice este dublă faţă de cea a fetelor, 18% faţă de 8 %.

Violenţa în familie şi Codul Penal

Pentru cele 956 de infracţiuni în sfera familială înregistrate în 2017, au fost intentate cauze penale în baza următoarelor articole din Codul Penal:

  • omor: 31 de cauze, dintre care 2 au fost remise către procuror, 20 au fost remise în judecată, alte 4 infracţiuni sunt până în prezent fără o decizie finală, iar în 2 cazuri inculpatul a decedat şi respectiv, cauzele penale au fost clasate;
  • vătămări grave a integrităţii corporale: 15 cauze, dintre care 3 sunt până în prezent fără o decizie finală;
  • viol: 34 de infracţiuni;
  • acţiuni violente cu caracter sexual: 23 de infracţiuni;
  • raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit 16 ani: 3 cazuri;
  • acţiuni perverse: 1 infracţiune.

În 24 de cazuri de violență în familie înregistrate, victimele au decedat

Reieşind din clasificarea infracţiunilor săvârşite în cadrul relaţiilor de familie, potrivit prevederilor Codului Penal, „maltratare, alte acţiuni violente soldate cu vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii”, au fost înregistrate 853 de infracţiuni în 2017. Dintre acestea, 77 au fost remise procurorului cu propunerea de terminare a urmăririi penale, în judecată au fost transmise 542 de cauze, 20 de cauze au fost încetate, 46 au fost clasate pe motiv că „fapta nu întruneşte elementele infracţiunii” şi alte 91 de cazuri sunt până în prezent fără o decizie finală. Doar 2 persoane au fost puse sub învinuire. Alte 5 cauze au fost suspendate condiţionat, 2 cauze au fost clasate pe motivul decesului inculpatului, în alte 16 cazuri, persoanele sunt anunţate în căutare. În 24 de cazuri, victimele au decedat.

Agresori: 864 de bărbaţi şi 92 de femei

Analiza infracţiunilor arată că urmare a acţiunilor violente comise de către agresori în cadrul familiei, au devenit victime 762 de persoane de sex feminin, dintre care 59 de fetiţe şi 45 de femei cu vârsta de peste 50 de ani şi 194 de persoane de sex masculin, dintre care 31 de băieţi minori. Agresori au fost 864 de bărbaţi şi 92 de femei.

În prezent, organele de poliţiei manifestă activităţi de prevenţie împotriva a 5 256 de agresori, care manifestă caracter violent în familie. Pe parcursul anului 2017, au fost luaţi la evidenţă 2 781 de agresori, iar radiaţi din listă au fost 1 523. Din numărul total de agresori ţinuţi la evidenţă, 5 221 (99%) sunt bărbaţi şi 35 sunt femei (1%).

10 871 de plângeri pe violenţă şi doar 956 de cazuri penale

Pe parcursul anului 2017, la Inspectoratul de Poliţie au parvenit 10 871 de adresări cu privire la infracţiuni şi incidente ce vizează conflictele în cadrul relaţiilor familiale. Dintre acestea, în 853 de cazuri au fost iniţiată procedura penală în baza art. 201, alin. (1) CP violenţa în familie, iar în cazul a 588 de sesizări, a fost refuzată pornirea urmăririi penale, „din lipsa elementelor constitutive ale componenţei de infracţiune, prevăzută în art. 201, alin. (1) CP”.

Protecţia victimelor, ordonanţe încălcate

Pe parcursul anului 2017, ofiţerii de poliţie au înaintat către instanţele judecătoreşti 724 de demersuri privind aplicarea măsurilor de protecţie a victimelor violenţei în familie. Dintre acestea, 91 au fost respinse de către judecători pe motiv că „lipsesc motive obiective”. Totodată, ca măsură preventivă în vederea protecţiei victimelor, instanţele judecătoreşti au emis 878 de ordonanţe de protecţie. Dintre acestea, 282 au fost încălcate, iar pentru aceasta, au fost iniţiate cauze penale.

Începând cu 16 martie 2017, pentru prima dată în R. Moldova, a fost introdus, prin lege, ordinul de restricţie de urgenţă, care constituie o măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în familie. Astfel, Poliţia are mai multe pârghii de influenţă, poliţiştii pot reacţiona imediat la apelul persoanei supuse violenţei şi scoate imediat agresorul din familie, fără a mai fi necesară intervenţia instanţelor de judecată sau cererea obligatorie a victimei, iar împăcarea părţilor este imposibilă. Ulterior este emisă şi ordonanţa de protecţie, pentru încălcarea căreia agresorul riscă încă un dosar penal.

Potrivit datelor Poliţiei R. Moldova, în perioada 16 mai – 30 noiembrie 2017, Poliţia a eliberat 2161 de ordine de restricţie de urgenţă, în privinţa agresorilor familiali. Dintre acestea, 6 ordine au fost contestate. Până în prezent, nu a fost clasat niciun ordin de restricţie de urgenţă. Totodată, pentru încălcarea ordinului de restricţie de urgenţă, în privinţa a 293 de agresori familiali au fost intentate proceduri contravenţionale.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *