Violenţa asupra femeilor: din familie în stradă

Abuzul fizic este una dintre cele mai cunoscute forme de violenţă în R. Moldova. O bună parte dintre femeile bătute de partenerii lor tratează acest comportament ca pe ceva obişnuit, şi puţine dintre ele au curajul să-i denunţe autorităţilor. De cealaltă parte, aceştia tratează acţiunile de violenţă ca pe ceva firesc – nici pe departe nu le pasă că este o încălcare a legii, o încălcare morală, omenească…

Acum câteva zile, la ieşirea dintr-un magazin, un bărbat de vreo 35 de ani, destul de arătos, i se adresa, cel mai probabil, soţiei: “Mergi mai repede, mai repede ţi-am spus, я тебе покажу… (trad. din rusă – am să-ţi arăt eu ţie – n.r.) De ce mergi aşa încet, crezi că asta ţi-i salvarea?! Cu cât mai repede ai să te mişti ca să ajungem acasă, cu atât mai uşor ai să scapi, dar totuna ai s-o iei. Cum vrei… alege. Tu ştii că eu, dacă promit, fac”, spunea bărbatul în timp ce o lovea puternic cu pumnul pe femeia din preajma sa. Nu observa pe nimeni în jur, nici măcar un pic de sinchiseală nu avea, era decis să-şi atingă ţinta. Faţa sa era de un calm inexplicabil. Nu trăda nici urmă de mânie sau de emoţie. Rostea cuvinte josnice, fără niciun regret, doar un pic de ironie puteai întrezări la un moment dat pe chipul său, satisfăcut de faptul că consoarta îi executa comanda.

Femeia tăcea şi mergea înainte, deşi abia de se ţinea pe picioare. Faţa sa exprima conformare. Dintre trecători, doar câteva femei strigau în apărarea ei. O apărau de la distanţă, deoarece le era frică. Bărbaţii din preajmă nu se grăbeau să intervină, din contra, unul dintre ei îi spunea partenerei: “E problema lor, haidem acasă”. Totuşi, cineva a sunat la poliţie, dar n-a mai avut rost, deoarece cei doi plecaseră…

Pe stradă — înger, acasă — monstru

Ana este una dintre victimele violenţei fizice. După cum spune chiar ea, “greul cel mare a trecut, acum bărbatul meu a îmbătrânit şi nu mai are puteri…”. Mai spune că a avut o viaţă foarte grea. „Pe stradă, la petreceri mă forţa să zâmbesc, să arăt că suntem cea mai fericită pereche. Acasă,  însă, era un monstru. Mă lovea cu ce nimerea – cu lanţul, cu obiecte din casă. De multe ori, după bătaie, mă închidea în beci pe timp de iarnă. Îi ştiam toate gândurile, cum să nu-l “deranjez”, când să mă duc acasă, când să înnoptez la rude”, îşi aminteşte Ana. Cel mai greu i-a fost atunci când o ameninţa că-i pune copilul pe trunchi să-l taie. “M-a ferit Dumnezeu de o asemenea nenorocire”, spune Ana, care crede că a scăpat şi azi are o bătrâneţe cât de cât liniştită. Pe marginea acestui caz, psihologul Valentina Laticevschi spune că “victima are un nivel de autoapreciere redus, se teme să nu rămână singură şi crede că acum e raiul. De cealaltă parte, bărbatul a reuşit în timp să-i insufle femeii un sentiment de vinovăţie, de dependenţă. Deşi violenţă nu există, în orice moment poate să reapară. Din acest motiv, ambii parteneri au nevoie de consiliere psihologică”.

“Tata o târâse pe mama din urma calului”

Ioana, o altă victimă a violenţei în familie, regretă că n-a putut să-şi salveze mama de la moarte, acum 15 ani, pentru că era prea mică. “Deşi tata era invalid, nu avea un picior, era foarte violent, o rupea pe mama în bătăi şi pe noi, cei patru fraţi. Ne obişnuisem cu o astfel de viaţă”, ne spune cu tristeţe tânăra. Marele şoc s-a produs într-o zi de duminică, când părinţii au plecat în satul vecin pentru a cumpăra un car şi un cal. “Era noapte, iar părinţii nu se mai întorceau… Au venit abia dimineaţă. M-am apropiat şi am văzut că tata pune cu braţul ciocleji în car – acolo stătea moartă mama. La car era agăţată o sârmă – tata o târâse pe mama din urma calului din satul vecin până acasă. Hainele pe spate îi erau rupte şi pline de sânge. A venit poliţia şi l-a luat… Tata a spus foarte mândru că el a omorât-o”, îşi aminteşte îngrozită Ioana. După moartea mamei sale, ea şi cei patru fraţii ai săi au crescut la un internat, apoi Ioana a locuit la un Centru de Reintegrare Socială, unde a fost ajutată să urmeze o şcoală de meserii şi să-şi găsească un loc de muncă. Au trecut anii, tânăra s-a căsătorit. “Am un soţ blând, harnic, atent, care m-a ajutat foarte mult să depăşesc acele momente. Nu demult am născut o fetiţă”, spune Ioana, deşi sentimentele ce i-au rămas în suflet sunt de nedescris. Iată de ce, spune ea, nicio femeie nu trebuie să tolereze asemenea fapte – “este groaznic, este inuman, femeile noastre trebuie să-şi denunţe partenerii la poliţie, să se gândească, dacă nu la ele, atunci măcar la copiii lor”, spune îndurerată Ioana.

Eugenia are 52 de ani. Ea consideră că stoparea acestui flagel porneşte de la fiecare dintre noi şi de la felul cum ne apreciem noi înde noi, femeile. “Ştiu un caz când o soacră a divorţat din cauza violenţei soţului său, dar care o sfătuia pe noră, care şi ea vroia să se despartă de feciorul său, să nu-l părăsească, că a lovit-o doar de vreo două ori, dintre care o dată cu piciorul în burtă. E o atitudine egoistă! Dacă e vorba de ea – e o tragedie, dar dacă de fecior – se acceptă?!”, spune indignată Eugenia.

Majoritatea victimelor sunt femeile

Potrivit ofiţerului de presă de la Centrul Internaţional “La Strada”, Nicolae Misail, „din 2009 şi până în prezent Linia fierbinte a Centrului a înregistrat 2672 de apeluri, în urma acestora fiind întocmite 1472 de dosare ale unor beneficiari concreţi. 1105 apeluri au fost făcute direct de victime, iar 332 – de reprezentanţi ai comunităţilor sau de asistenţi sociali din regiunile în care acestea se află”. Misail a mai precizat că, în 95% dintre cazuri, femeile sunt victime ale violenţei în familie. “O parte dintre femeile care apelează Linia fierbinte au nevoie de consiliere psihologică în perioada de criză, când au fost bătute de partenerul de viaţă, au fugit de acasă şi sunt în căutarea unui adăpost, altele au nevoie de consultanţă juridică, iar cea de-a treia categorie include femei care au nevoie de consiliere, după care revin cu problema în cauză. Din zona urbană, numărul apelurilor este de 55%, în comparaţie cu zona rurală – de 45%, dar care număr este în creştere”, a conchis Nicolae Misail.

Situaţia este similară şi la Refugiul “Casa Mărioarei”. Linia fierbinte a Centrului a înregistrat de la începutul anului şi până în prezent 650 de apeluri. Dintre acestea, în 337 de cazuri femeile au beneficiat de servicii personale din partea centrului – asistenţă socială, consiliere psihologică etc., 313 – de consultanţă la telefon, iar 47 de femei au fost cazate acolo. În  mai mult de jumătate din numărul cazurilor este vorba de abuz fizic, dar şi de abuz psihologic. Potrivit Ilinei Ojog, asistent social în cadrul cetrului, “O bună parte dintre beneficiare tratează abuzul fizic ca pe o acţiune firească. Puţine dintre ele au curajul să-i denunţe pe abuzatori autorităţilor. Am avut cazuri când victimele au fost spitalizate cu tăieturi de cuţit, cu splina şi ficatul rupt, cu diverse alte traumatisme. De cele mai multe ori au de suferit femeile de 26-35 de ani. Sunt abuzate în proporţii egale femeile care sunt sau nu angajate în câmpul muncii şi cele care au studii medii şi superioare”. Dânsa a mai remarcat că abuzul fizic se înregistrează nu doar în cazul unor familii aflate în situaţii economice precare. Deseori şi reprezentanţii altor categorii sociale sunt agresivi. “Am avut beneficiari medici, asistenţi sociali, jurişti, cântăreţi, ziarişti, profesori”, enumeră asistentul social.

În perioada 25 noiembrie – 10 decembrie, în R. Moldova, ca şi în alte 160 de ţări ale lumii, se va desfăşura Campania Internaţională “16 zile de acţiuni împotriva violenţei în bază de gen”. Scopul Campaniei constă în mobilizarea Guvernului şi a ONG-urilor, a întregii societăţi, la participarea activă în prevenirea şi combaterea violenţei în bază de gen, inclusiv a violenţei în familie.

Oxana COLŢA

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. bjarnsen

    cu toate ca sutn barbat !! vreau sa adaug ca majoritatea barbatilor din MOldova sunt niste xxxx, lasi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *