(VIDEO) Medicii în judecată cu sistemul de sănătate

103 tineri specialişti ai promoţiei 2016 ai Universităţii de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (USMF) au fost acţionaţi în judecată de Ministerul Sănătăţii (MS), care le cere să restituie statului banii alocaţi pentru studii, sume cuprinse între 190 şi 235 de mii de lei, sau să lucreze în instituţiile medicale în care sunt repartizaţi. La acest subiect, opiniile sunt împărţite: unii susţin iniţiativa MS, alţii o critică, refuzând să lucreze în sistemul public de sănătate. În aceste circumstanţe, un birou de avocaţi s-a oferit să reprezinte pe gratis interesele medicilor în judecată, motivând că ar fi încălcată Constituţia R. Moldova.

La 1 august, a fost convocată o şedinţă de lucru pentru examinarea cazurilor medicilor acţionaţi în judecată pe motiv că nu şi-au respectat obligaţiunile de a se angaja în instituţiile medico-sanitare publice, conform repartizării MS.

Potrivit şefului Direcţiei juridice a MS, Andrei Şveţ, absolvenţilor din 2016 li s-a propus încă o repartizare, în cazul în care instituţia unde ar trebui să muncească e la o distanţă prea mare de locul de trai, unora fiindu-le propus şi Chişinăul. Cei din 2017, însă, au fost avertizaţi să respecte condiţiile contractului. Ministerul promite să nu renunţe la această procedură de asigurare a instituţiilor medicale cu specialişti. Cei care vor refuza să lucreze timp de trei ani vor trebui să restituie statului suma cheltuită, în funcţie de termenul de studii, de specialitate şi de mărimea bursei. „Scopul ministerului este de a determina aceste persoane să se angajeze, pentru că la nivelul sistemului naţional este o insuficienţă destul de mare de personal medical”, declară juristul.

Una dintre cele mai mari probleme în spitalul raional Criuleni este încălzirea pe timp de iarnă. Geamurile și caloriferele vechi le dau bătăi de cap atât pacienților, cât și lucrătorilor medicali

Start procese de judecată

La 28 noiembrie 2003, era publicată hotărârea Guvernului cu privire la instruirea postuniversitară a medicilor şi farmaciştilor, la rezidenţiat, din bugetul de stat şi plasarea în câmpul muncii a tinerilor specialişti. Documentul stabilea că, din anul de studii 2003-2004, instruirea postuniversitară a medicilor şi farmaciştilor, la rezidenţiat, se va efectua în bază de contract individual semnat cu MS. Contractul presupune ca, după absolvire, specialiştii să fie repartizaţi de MS la muncă, conform nevoilor statului, pe trei ani.

Până în 2016, nu a existat niciun conflict între tinerii medici şi minister, chiar dacă şi absolvenţii precedenţi erau nemulţumiţi. În noile condiţii, când MS îi ameninţă pe tineri cu judecata, Casa de avocatură Efrim, Roşca şi Asociaţii (ERA) a decis să reprezinte în instanţă, pro bono, drepturile mai multor medici.

Oleg Efrim, avocatul casei de avocatură ERA: „Există premise ca Hotărârea de Guvern să fie declarată neconstituţională”

„Nu putem vorbi de şanse atâta timp cât este vorba de decizia Curţii Constituţionale sau de decizii de judecată. Din punctul nostru de vedere, există toate premisele ca această hotărâre de Guvern să fie declarată neconstituţională. Documentul nu afectează doar 103 persoane. Problema e că hotărârea a fost aplicată selectiv, întrucât nu au mai fost alte cazuri din 2003 până în 2016 în care aceasta ar fi fost aplicată. De ce să fie aplicată doar în privinţa unei promoţii? Considerăm că un eventual câştig de cauză ar stimula Guvernul să caute soluţii în privinţa tinerilor specialişti care au învăţat pe banii statului”, declară Oleg Efrim.

O altă distorsiune rezidă în metodologia de calculare a sumei ce trebuie rambursată de către medici statului. „MS pretinde sume de la 190 de mii până la 235 de mii de la fiecare tânăr medic acţionat în justiţie. Vom contesta şi aceste sume. Care a fost metodologia de calculare? De ce sumele cerute de la studenţii bugetari sunt mai mari decât sumele contractelor achitate de alţi studenţi? Reiese că studiile la buget te costă mai scump decât la contract, or, cei care achită contractul au dreptul să-şi aleagă singuri unde să muncească. E un paradox din punctul meu de vedere”, spune avocatul.

Medici care susţin iniţiativa MS

Nicolae Croitoru: „Un tânăr specialist trebuie să aibă răbdare”

Directorul Spitalului Raional din Criuleni, Nicolae Croitor, este unul dintre absolvenţii repartizaţi de MS în 2011. El susţine că a acceptat situaţia, deşi au fost multe lacune. Anesteziolog-reanimatolog de specialitate, imediat după absolvire, Nicolae Croitor a fost repartizat la Spitalul Republican, dar, dat fiind faptul că soţia sa e din Criuleni, iar el din Dubăsari, şi a aflat că aici este lipsă de cadre în domeniul respectiv, a cerut o nouă repartizare. „Am venit încoace şi sunt foarte bucuros, am şapte ani de activitate. Împreună cu colegii am reuşit reanimarea spitalului. După un an jumătate în care făceam naveta, am obţinut şi spaţiu locativ. Nu mi s-a dat în prima zi de activitate, de aceea eram şi eu indignat, dar nu am cedat şi am reuşit. Primul salariu a fost de 2700 de lei”. De pe 3 iulie 2017, Nicolae Croitor este desemnat director al Spitalului Raional Criuleni.

Noul director cheamă tinerii specialişti să lucreze, pentru a creşte profesional. „Nu trebuie de justificat că MS nu dă spaţiu locativ sau maşină de serviciu. Noi trăim într-o ţară în care nu-s prea multe resurse şi finanţe, ca să dăm la tinerii specialişti şi spaţiu locativ, şi maşină. Un tânăr specialist trebuie să aibă răbdare şi să nu creadă că vine în raion şi poate face orice şi i se dă orice. Trebuie să dea dovadă că poate ajuta oamenii. De fapt, nu doar banul face omul. Tinerii specialişti ar trebui să ţină cont că au şi bunei, şi fraţi, şi o societate bolnavă”.

Un mesaj pentru tinerii specialişti: „Dacă suntem cinci-şase persoane cu aceeaşi problemă şi batem la uşă, uşa ceea ni se va deschide şi vom fi auziţi, nu numaidecât să fim în oraş sau în centre medicale de prestigiu din R. Moldova. Putem să facem asta şi într-un centru raional, într-un sat, dacă vrem să schimbăm şi dacă vrem să facem ceva”.

Directorul spitalului spune că administraţia publică locală din Criuleni caută soluţii pentru a construi sau a renova spaţiile abandonate, transformându-le în spaţii locative.

Preşedintele Consiliului Raional Criuleni, Veaceslav Burlac, spune că niciun raion, niciun spital nu a primit locuinţe de la stat, pentru că nu sunt bani. „Avem o casă cu locuinţe sociale. Vom încerca să vedem cum putem asigura tinerii medici cu spaţiu locativ”.

Promoţia 2016 în instituţiile din R. Moldova

Deşi cea mai mare lipsă de cadre medicale este înregistrată în instituţiile din Teleneşti, Orhei şi Ştefan-Vodă, cu greu am găsit o specialistă care ar accepta să vorbească despre condiţiile din spitalele în care trebuie să muncească timp de trei ani de zile.

Vera Vozeac este obstetriciană-ginecolog. După 10 ani de studii, este repartizată la Spitalul Raional din Criuleni, aflat la circa 30 km distanţă de Chişinău. Este originară din Dubăsari, Transnistria, la 20 de minute distanţă de localitatea în care trebuie să lucreze. Vera nu a beneficiat de spaţiu locativ din partea autorităţilor locale şi închiriază o cameră, pentru care plăteşte o mie de lei pe lună. „Mi-am închiriat un apartament, pentru că de circulat e mai greu, mai ales că fac multe gărzi. Nu prea am timp să circul spre casă şi înapoi”.

Vera Vozeac a fost repartizată la Criuleni, deşi a absolvit cu 10 USMF

Deşi în contract se stipulează că medicul rezident cu cea mai mare notă are dreptul să-şi aleagă locul de muncă din lista repartizărilor propuse de MS, Vera, deşi a absolvit cu 10 USMF, susţine că nu i-a fost oferit acest drept. „Nu a fost aşa ceva, eu am terminat universitatea cu 10, dar nimeni nu m-a întrebat unde vreau să lucrez. Eu am primit foaie de repartizare la Criuleni şi am venit”.

Nici condiţiile de muncă la spital nu sunt adecvate. Încăperea are nevoie de reparaţie, dar şi de utilaje medicale noi. „Avem nevoie de un cardiomonitor. O altă problemă: dacă trebuie de dus femeia urgent la operaţie, o luăm pe brancardă şi o ducem în blocul celălalt, iar dacă e o urgenţă, pierdem vreo 10 minute pentru a ajunge ”. Tânăra mai susţine că iarna, în spital, e frig. Am făcut doi ani la rând stagiul practic, câte trei luni. A fost frig, am şi răcit aici, fiind internată în spital. Ce-i drept, pacientele pot aduce calorifere, ca să se încălzească”.

–După trei ani, aţi mai rămâne aici?

–Dacă aş avea condiţii bune, de ce nu?

Specialista este convinsă că principala cauză pentru care medicii refuză să lucreze conform repartizării MS sunt condiţiile de muncă şi salariul. „Salariul e mic. Salariul unui medic începător e de până la patru mii de lei. Ce mai poate aduce acasă? Practic zero – pentru 10 ani de învăţătură”.

Din salariul de patru mii de lei, trebuie să repartizeze banii în aşa fel ca să-i ajungă. Chiria – o mie de lei, serviciile – 500, pe timp de vară, iar iarna – vreo mie, mâncarea – 2500 de lei.

Viaţa tinerilor specialişti din raioane şi sate nu e doar redusă la muncă în condiţii complicate şi cu salarii mici. Nici posibilităţi de recreare şi comunicare cu alţi tineri nu există. „Nu avem nimic, nici măcar cinema. Dacă vrem să ne distrăm, plecăm la Chişinău”.

Medicii în proces de judecată

Vladimir Bolocan

Majoritatea medicilor acţionaţi în judecată fie lucrează în sistemul de sănătate privat, fie sunt plecaţi peste hotare la studii sau la muncă. Astfel, un absolvent al USMF a decis să reprezinte interesele colegilor săi împreună cu avocaţii de la ERA. Vladimir Bolocan a primit diploma de specialist în farmacologie în 2013 şi în prezent face doctoratul. Deşi nu s-a confruntat cu problema repartizării la muncă, a decis să reprezinte mai mulţi colegi împreună cu Casa de Avocatură ERA.

„În Constituţia R. Moldova scrie că învăţământul de stat este gratuit. USMF înmatriculează gratuit toţi studenţii la rezidenţiat, deci nu există alternativa de a alege servicii cu taxă la rezidenţiat. Neavând o alternativă, îţi mai este pusă şi precondiţia că trebuie să lucrezi în instituţia X, necunoscută încă la acel moment”.

MS declară că şi cei care s-au angajat în sistemul privat vor fi obligaţi să restituie banii statului, în condiţiile în care nu vor munci trei ani în instituţia publică în care au fost repartizaţi. Vladimir critică decizia: „Nu trebuia să permiteţi deschiderea instituţiilor private, dacă formaţi specialişti şi nu le permiteţi să lucreze în aceste instituţii, pentru că numărul acestora este în creştere şi adresările la fel. De ce nu se gândeşte, ce nu face corect statul, dacă pacientul pleacă din sistemul de stat în cel privat? De ce Ministerul nu pune problema invers: haideţi să creăm nişte condiţii impecabile în spitalele raionale, ca specialistul să vrea să lucreze, să aibă cele mai bune condiţii, şi pacienţii nu vor mai cere de la medicul de familie să fie trimişi în capitală la analize”.

Tânărul specialist e convins că totul depinde de condiţiile în care activează un medic. „Cărbunele şi diamantul au aceeaşi formulă, dar depinde de factorii care acţionează asupra atomilor, acelaşi lucru este asupra studentului: investiţiile, condiţiile şi experienţa pe care o acumulează”.

„Ca şi cum părinţii ţi-ar cere datoria pentru cei şapte ani de acasă”

Alexandr Dascalov

Alexandr Dascalov este unul dintre primii medici ai promoţiei 2016 acţionaţi în judecată. Statul îi cere să returneze peste 190 de mii de lei, pentru că nu ar fi acceptat să meargă în raionul Hânceşti la muncă. El fiind originar din Chişinău. „Am fost acolo, am văzut condiţiile de muncă, doar că nu am acceptat condiţiile contractuale şi salariul. Mi-am făcut nişte calcule simple, am socotit drumul dus-întors, mâncarea… La salariul de 1500 de lei, trebuia să vin cu 300 de lei. Nu erau locuri la Chişinău, şi am fost repartizat acolo ca să mă pot deplasa zilnic, nefiind prea departe”.

„Dacă nu va fi rezolvată problema, mai mulţi medici vor refuza să activeze în sistemul public de sănătate. E tragic să vezi cum MS, care, până la urmă, este scutul cadrelor medicale, te acţionează în judecată, ca şi cum părinţii ţi-ar cere datoria pentru cei şapte ani de acasă”.

Tânărul este sigur că medicii ar fi de acord să lucreze dacă, în loc de citaţii în instanţele de judecată, li s-ar crea condiţii de muncă şi de trai. „Mă gândesc că toţi colegii ar fi de acord să lucreze în instituţiile medicale, dacă ar fi încurajaţi corect, pentru că, până la urmă, cei mai buni au terminat USMF”. Epidemiologul spune că, chiar dacă Jurământul lui Hipocrat presupune că trebuie să salveze vieţi, fiecare dintre medici este mai întâi părinte, soţ şi apoi doctor.

În raportul de activitate al Federaţiei Sindicale „Sănătatea” pentru anul 2016, se menţionează că din bugetul de stat au fost transferate în bugetul consolidat al ocrotirii sănătăţii 3277, 5 milioane de lei, sau 50,2%.

Potrivit ultimului raport al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din 7 august 2017, în Sănătate sunt 312 locuri vacante, cu 14 locuri mai puţine decât în iulie. Cele mai multe locuri vacante sunt cele de asistenţi medicali – 101, medici specialişti – 74, medici generalişti – 52. Cele mai puţine locuri vacante sunt pentru moaşe – 6, laboranţi, felceri, farmacişti şi medici de familie, până la 20 de locuri.

Citiți și:

Majorări de salarii cu 4,1% în instituțiile medicale din R. Moldova vs 70% în România

Tinerii medici, chemaţi şi respinşi de sate

Medici în străinătate: Cum lucrează şi ce salarii primesc lucrătorii medicali în diferite state


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. AB

    mda, foarte trist ce se intimpla, vorbind cu colegi de ai mei mai mici, tot mai multi imi spun ca nici nu vor sa intre la rezidentiat si vor sa plece din start peste hotarele tarii, chiar si eu, am revenit cu gindul sa contribui la situatia tarii, dar ma simt presata de aceasta situatie in special de a pleca, foarte trist cind MS in loc sa sustina tinerii specialisti, dimpotriva ii stimuleaza sa plece, o initiativa foarte necumpatata, care va avea repercursiuni negative pentru sistemul de sanatate din tara.

Leave a Reply to AB Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *