Vârstnicii – abuzaţi în tăcere

Persoanele în etate, ca şi copiii, sunt considerate unele dintre cele mai vulnerabile categorii ale societăţii. Acestea, deseori, nu au posibilitatea să îşi apere drepturile, uneori fiind supuse unor acte de violenţă fizică sau fiind deposedate de bunurile acumulate o viaţă întreagă. Ca şi în cazul copiilor, vârstnicii sunt deseori supuşi abuzurilor chiar în sânul familiei, unde aceştia suferă în tăcere. Un proiect al Uniunii Europene intitulat „Tăcerea nu e o soluţie: Abuzul asupra vârstnicilor în R. Moldova”, implementat de HelpAge International în parteneriat cu Gender Centru, a fost lansat recent pentru a informa actorii sociali cu privire la drepturile şi măsurile de prevenire şi protecţie a abuzului asupra persoanelor în vârstă.

Tot mai multe cazuri de bătrâni respinşi, supuşi violenţelor verbale sau fizice sunt cunoscute în diverse localităţi din R.Moldova. În ultimul timp, actorii sociali încearcă să identifice soluţii pentru astfel de cazuri.

Tăcerea nu e o soluţie

La 21 iunie, organizaţiile Help-Age International şi Gender Centru au organizat o primă întrunire a Grupului Consultativ al Proiectului „Tăcerea nu e o soluţie: Abuzul asupra vârstnicilor în R. Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană. Scopul creării Grupului Consultativ de Proiect, după cum a menţionat Tatiana Sorocan, directoarea HelpAge în Moldova, este să servească ca o platformă pentru discuţii şi schimb de informaţii cu participarea actorilor-cheie, care ar identifica realizările obţinute, constatările majore şi construirea unei cooperări în scopul abordării mai eficiente a problemelor legate de violenţa în familie în R.Moldova.

Participanţii la această primă şedinţă, în special reprezentanţii a 8 organizaţii neguvernamentale asociate în acest proiect, dar şi organizaţii internationale şi naţionale cum ar fi UNFPA, La Strada, în cooperare cu reprezentanţi ai institutilor publice responsabile de problemele persoanelor din această categorie (Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne) au discutat priorităţile vârstnicilor supuşi violenţei în familie în R.Moldova.

În cadrul şedinţei s-a subliniat că o problemă majoră este faptul că persoanele în etate nu anunţă organele de drept atunci când sunt supuse violenţei, în special dacă agresorii sunt membri ai familiei: soţ, copii, nepoţi sau alte rude apropiate. Dacă, totuşi, depun plângere, şi-o retrag deseori, declarând că le e milă de copii sau de cei apropiaţi. Ele nu vor ca agresorii lor să plătească amendă sau chiar să ajungă după gratii. Astfel, violenţa continuă ani la rând, mai ales atunci când agresorii ştiu că nu vor purta vreo răspundere.

Poliţistul nu este o sperietoare

Specialiştii au remarcat că uneori, vârstnicii sunt induşi în eroare, fiind siliţi să semneze acte pe care nici măcar nu le citesc, după care află că nu mai sunt proprietarii caselor construite cu propriile mâini. „Persoanele în etate devin ţinta mai multor infractori. Le sunt luate casele, bunurile, pensiile, chiar şi banii pe care i-au adunat pentru înmormântare. Totodată, bătrânii sunt supuşi atât violenţei economice, cât şi fizice, inclusiv violenţei în familie”, afirmă Ghenadie Neamţu, reprezentant al Inspectoratului General de Poliţie din cadrul MAI. El a iterat că la moment sunt înregistrate multe cazuri de violenţă asupra vârstnicilor, dar că numărul lor ar putea fi şi mai mare, dacă toţi bătrânii supuşi agresiunilor ar fi auziţi.

În acest context, Ghenadie Neamţu, reprezentant MAI, spune că recent a fost iniţiată Campania „Cunoaşte poliţistul tău”, în cadrul căreia vor fi răspândite cărţi de vizită cu numerele de telefon la care vor putea apela victimele, inclusiv persoanele în etate supuse violenţei, sau chiar vecinii sau consătenii care cunosc un caz de abuz asupra unui vârstnic. „Poliţistul nu este o sperietoare, ci persoana care vine în ajutor”, explică inspectorul.

Specialiştii întruniţi au remarcat şi „cultura neintervenţiei în familia vecinului” chiar dacă se vede şi se aude că oamenii de alături aplică violenţa. Totuşi, în unele localităţi, grupuri de voluntari au decis să schimbe situaţia mergând pe la casele bătrânilor aflaţi în dificultate. Astfel, în s. Carabetovca, r. Basarabeasca, voluntarii au decis să sărbătorească ziua de naştere a unei bătrâne care, până atunci, nu şi-o sărbătorise niciodată. Femeia este nevăzătoare, dar s-a bucurat să simtă aroma florilor aduse în dar în special pentru ea, şi cu atât mai mult – să simtă atenţia, grija şi bucuria familiei şi a oaspeţilor-voluntari. Deşi are şapte copii, aceştia rareori vin pe la ea, fiind stabiliţi cu traiul în străinătate, dar efortul unui grup de voluntari a făcut posibilă această reuniune de familie.

Nepoţii, mai afectuoşi faţă de bunici

Dacă în cazul acestei femei este vorba, mai degrabă, despre o formă de violenţă economică, fiind lăsată de una singură pradă neputinţei şi sărăciei, voluntarii spun că sunt multe alte cazuri, când copiii îşi alungă la propriu părinţii de-acasă. Atunci, aceste grupuri de activişti sociali încearcă să se implice pentru a găsi o soluţie. Uneori e nevoie, pur şi simplu, de o discuţie deschisă, care să puncteze şi să identifice problemele, încurajând membrii mai tineri ai familiei să contribuie la identificarea soluţiilor. În unele cazuri, chiar le reuşeşte, iar bătrânii sunt reintegraţi în familie.

Membrii grupurilor de voluntari susţin că în unele cazuri nepoţii acceptă mai rapid decât copiii să îşi ajute vârstnicii din familie, demonstrând o atitudine mult mai afectuoasă faţă de bunei decât părinţii lor. Potrivit voluntarilor, soluţii pot fi găsite, doar că ar trebui cunoscută situaţia exactă a fiecărei persoane în parte.

Valentina Bodrug-Lungu, preşedinta organizaţiei Gender-Centru, parteneră a HelpAge Internaţional în implementarea acestui proiect, a menţionat pentru ZdG că femeile sunt mai frecvent supuse violenţei decât bărbaţii. Făcând referinţă la datele unui sondaj recent, ea a conchis că „femeile în vârstă deseori sunt considerate persoane de categoria a doua. Femeile sunt puse în spatele bărbaţilor. Ele sunt mai curând trimise la bucătărie, având mai puţine perspective de afirmare în viaţa socială”. Valentina Bodrug-Lungu a mai menţionat că stereotipul de gen este deseori dublat cu cel de vârstă. Rezultatele sondajelor mai arată că cele mai vulnerabile sub aspect economic sunt femeile din zonele rurale, unde pensiile sunt mai mici, iar condiţiile de trai mai dificile. Mai mult, femeile de la sate nu-şi pot găsi locuri de muncă atunci când ajung în pragul vârstei de pensionare, iar acest fapt influenţează asupra mărimii pensiei pe care o vor obţine şi asupra calităţii vieţii pe care o vor avea la bătrâneţe.

Grupul consultativ creat în baza proiectului „Tăcerea nu e o soluţie: Abuzul asupra vârstnicilor în R. Moldova” planifică să organizeze întruniri trimestriale, pentru a pune în discuţie succesele grupurilor de voluntari dar şi provocările şi dificultăţile identificate. Scopul principal al activităţilor din acdrul acestui proiect sus-numit este de a diminua toate formele de neglijenţă, abuz şi violenţă asupra femeilor şi bărbaţilor în vârstă din R. Moldova.

Proiectul „Tăcerea nu e o soluţie: Abuzul asupra vârstnicilor în R. Moldova” este implementat în patru localităţi urbane (Bălţi, Orhei, Ialoveni, Comrat) şi în patru localităţi rurale (Cazangic, r. Leova, Satul Nou, r. Cimişlia, Carabetovca, r. Basarabeasca, Manta, r. Cahul) pe parcursul a doi ani. Vom reveni.