Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Update-area sistemului de învăţământ. Preţul…

Update-area sistemului de învăţământ. Preţul unei reforme — 100 milioane lei

În martie-apriilie 2011, Ministerul Educaţiei şi-a propus să efectueze nouă vizite de studiu în raioanele Râşcani şi Căuşeni. Prima a avut loc la gimnaziul din Tănătarii Noi, raionul Căuşeni, iar la 15 aprilie a avut loc cea de-a 6-a vizită de lucru la Liceul „Mihai Eminescu” din Căuşeni. Scopul vizitei a fost informarea grupurilor ţintă despre avantajele transportării elevilor la şcolile de circumscripţie şi ale aplicării noii formule de finanţare după principiul „Banii urmează elevul”.

Toate vizitele sunt organizate în cadrul campaniei de comunicare „Hai cu noi la o şcoală mai bună”, care mai presupune şi organizarea dezbaterilor publice la nivel local în vederea informării părinţilor, cadrelor didactice, elevilor despre avantajele reformei. La vizite participă şi delegaţii din raioanele Cantemir, Leova, Taraclia, Ştefan-Vodă, Nisporeni, Călăraşi, Criuleni, Glodeni şi Sângerei. În aceste raioane, din septembrie 2011, urmează a fi create şcoli de circumscripţie, iar din ianuarie 2012 urmează a fi aplicată noua formulă de finanţare, bazată pe principiul „Banii urmează elevul”.

Managerii decid cum vor fi utilizaţi banii

„Această formulă va permite îmbunătăţirea considerabilă a calităţii educaţiei în instituţiile de învăţământ prin utilizarea eficientă şi repartizarea echitabilă a banilor publici. Conform noii formule, pentru fiecare elev, în 2010, au fost alocaţi câte 5 mii de lei, iar instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general le-au revenit câte 413 mii de lei. Managerii instituţiilor educaţionale decid cum vor fi utilizaţi banii, acest fapt permiţându-le să-şi gestioneze propriul buget adoptând autonom decizii privind utilizarea banilor pentru educaţie de calitate. „Şcoala nu este pentru a crea locuri de muncă, ci pentru a educa”, spune Andrei Toderaşcu, şeful Direcţiei tineret şi sport, precizând că managerii trebuie să ţină cont la gestionarea eficientă a mijloacelor financiare şi de angajarea personalului auxiliar.

La dezbaterea de la Căuşeni au fost invitate colectivul didactic şi administraţia locală de la Ştefan-Vodă, unde în septembrie 2011 urmează să fie deschisă o şcoală de circumscripţie. „Aceasta este cea mai eficientă metodă de comunicare, deoarece are loc schimbul de experienţă, iar oamenii inteligenţi învaţă din greşelile altora”, spune Iurie Vârlan, coordonatorul proiectului „Educaţie de calitate în mediul rural din Moldova”.

Soluţii pentru problemele copiilor de la sate

Dumitru, elev în clasa a II-a, face ruta Cârnăţeni-Căuşeni singur, în fiecare dimineaţă. „Mă trezesc mai devreme, ca să nu întârzii la autobuz, şi vin la şcoală. Părinţii m-au adus aici prima dată în clasa întâi, iar acum vin de unul singur. Îmi place la şcoală, mi-am făcut şi prieteni”, spune băiatul zâmbind.

Andreea este în aceeaşi clasă cu Dumitru. Ea vine singură cu autobuzul de la Zaim. Andreea spune că îi place aici, deoarece profesoara le explică bine temele şi dispun de toate materialele necesare la ore.

Sofia Moldovanu, elevă în clasa a XI-a la Liceul „Mihai Eminescu” din Căuşeni, de câţiva ani deja face ruta Baccealia-Căuşeni în fiecare dimineaţă. „Vin  din clasa a V-a la liceu, aici am posibilitatea să studiez mai multe limbi moderne, în special engleza. Îmi perfecţionez franceza, la care voi susţine şi bacalaureatul. Beneficiez şi de condiţii mai bune de studii, profesori la fiecare disciplină, sală de calculatoare, laboratoare de chimie, fizică, biologie. Mi-am făcut mulţi prieteni, colegi care îmi fac concurenţă, datorită cărui  fapt depun eforturi şi încerc să învăţ mai bine decât ei”.

Autorităţile au venit cu soluţii pentru rezolvarea problemelor copiilor de la sate. „Avem şcoli în raion unde numărul de elevi este egal cu numărul cadrelor didactice. Sunt foarte multe astfel de instituţii, care nu le pot oferi copiilor o educaţie bună şi de calitate. De aceea a şi apărut termenul de şcoală de circumscripţie. Acestea sunt alese după câteva criterii: trebuie să aibă profesori buni, calificaţi, laboratoare bine dotate, sală de sport şi de festivităţi şi, nu în ultimul rând, o cantină bine amenajată. Copiii din localităţile în care a fost suspendat ciclul gimnazial merg la ore la aceste şcoli. E mai bine să concentrăm toate resursele, tot potenţialul într-o singură şcoală, pentru a asigura o educaţie mai bună copiilor. E iraţional să se cheltuiască sume impunătoare de bani pentru şcolile cu un număr redus de elevi. Avem nevoie de profesori buni, care vor să predea în şcolile respective, să aibă răbdare cu aceşti copii şi să le demonstreze că şi ei au dreptul  să studieze în condiţii mai bune, la fel ca şi semenii lor. Pentru elevii care vor trebui să meargă la şcoli de circumscripţie sau care deja merg, vor fi oferite autobuze şcolare, ca să nu parcurgă pe jos, singuri, cu ghiozdane mari în spate, kilometri întregi”, spune Andrei Toderaşcu, ŞDTS Căuşeni.

Şcoala din satul Alva, Ştefan-Vodă, este una mixtă, unde învaţă atât clase româneşti, cât şi ruse. Cu toate acestea, şcoala are un număr redus de elevi. Ministerul a hotărât să suspende ciclul gimnazial din sat, iar copiii să meargă la şcoala de circumscripţie din Ştefan-Vodă. Deoarece drumurile din R. Moldova sunt într-o stare precară, unii părinţi se întreabă cum vor ajunge copiii lor la şcoală. „Copilul meu învaţă în clasa a VI-a în limba rusă. Va trebui să meargă la Ştefan-Vodă la şcoală. Eu ştiu ce înseamnă drumurile şi cât de obositoare sunt, mai ales pentru un copil. În plus, nu avem un drum bun în sat, care ar duce spre raion. Îmi mai pun întrebarea ce va face copilul meu atâta timp cât colegii săi mai mari vor avea mai multe ore şi cum va participa el la un cerc sau la o activitate extraşcolară?”, spune Natalia Ţâmbăliş, părinte. Ministerul Educaţiei  încearcă să calmeze aceste spirite, spunând că va coopera cu Ministerul Transporturilor pentru a repara drumurile din zonele rurale.

„Hai cu noi la o şcoală mai bună”

Suspendarea ciclului gimnazial din unele sate şi comune ar lăsa fără locuri de muncă numeroşi profesori. „Ştim că aceasta ar genera o problemă socială, dar marea majoritate a profesorilor, circa 35-40%, sunt pensionari care trebuie înlocuiţi, deoarece  nu corespund şi nu se pot conforma noilor cerinţe şi programe şcolare. Cei mai tineri vor fi puşi la evidenţă la Centrul de Recrutare a Forţei de Muncă, dar cred că numărul acestora va fi destul de mic, deoarece profesorii vor merge împreună cu elevii la şcoala de circumscripţie”, ne-a explicat Iurie Vârlan.

„În cazul în care profesorul pensionar va fi mai bun decât unul tânar, va fi organizat un concurs şi va fi ales cel mai bun”, a mai adăugat acesta. „Până în prezent nu am avut niciun proces de judecată care să atingă această problemă, pentru că facem totul conform legii”, menţionează Andrei Toderaşcu.

Campania de comunicare „Hai cu noi la o şcoală mai bună” este realizată în cadrul proiectului „Educaţie de calitate în mediul rural din Moldova”. Suma totală a proiectului  constituie 10,17 mln dolari SUA. Proiectul a demarat în 2006, fiind implementat de Ministerul Educaţiei cu suportul Băncii Mondiale. Necesitatea acestei campanii este argumentată de situaţia demografică proastă din ţară şi de nivelul natalităţii foarte scăzut, precum şi de diferenţa foarte mare dintre educaţia pe care o primesc copiii din mediul urban şi cei din mediul rural.

Ministerul Educaţiei vine să confirme aceste adevăruri prin soluţiile pe care le-a propus. Majoritatea statelor europene au avansat pe calea unor reforme similare. Cele mai recente exemple includ Bulgaria, Letonia şi România, iar SUA practică aceste metode de mult.

Ina MÂNDRU