Unde ajung banii pentru finanţările capitale, în an electoral
Alocaţiile pentru autorităţile publice locale, destinate finanţării cheltuielilor capitale, deţin o pondere semnificativă în bugetul public. În 2014, această sumă era de peste 445 mil. de lei – de aproape trei ori mai mult în comparaţie cu alocările pentru investiţii capitale făcute în 2013. Unii experţi consideră că aceasta s-ar explica şi prin faptul că 2014 este un an electoral, iar banii din anexa respectivă sunt folosiţi deseori de politicieni pentru a influenţa alegătorii. Unii susţin că majorările sunt făcute din granturile oferite din afară.
În condiţiile în care se află, Gimnaziul „Ion Ungureanu” din satul Opaci, Căuşeni, cu greu mai poate fi numit prietenos elevilor. Pe timp de ploaie, afişele şi panourile de pe pereţii instituţiei se reflectă în băltoacele de apă ce se întind peste tot. „Stăm cu vase, căldări, adunăm apa, pentru că altfel e imposibil. În aceeaşi situaţie e şi blocul D, unde avem cantina şcolară şi sala sportivă. Avem şi sală de festivităţi, dar, cu părere de rău, nu putem desfăşura acolo nicio activitate extracurriculară. Le organizăm prin clase, pe holuri, ne-am descurcat până acum aşa cum am putut”, povesteşte Tatiana Paladuţa, managerul Gimnaziului din satul Opaci.
Raionul Hânceşti – lider la banii destinaţi cheltuielilor capitale
În prezent, aici au început lucrările de schimbare a acoperişului, care nu mai fusese reparat de la fondarea Gimnaziului, prin anii ‘80. Proiectul privind reparaţia gimnaziului e estimat la circa 5 mil. de lei. Prin anexa nr. 4, de la bugetul public au fost alocaţi ca şi contribuţie 300 de mii de lei. Alte 400 de mii sunt destinaţi finalizării lucrărilor de reparaţie la casa de cultură şi la Primăria Opaci, pentru care şi în 2013 au fost transferaţi 200 de mii de lei.
Căuşeniul este unul dintre raioanele care în 2014 a primit mai puţini bani destinaţi cheltuielilor capitale, circa 10 mil. de lei. „10 mil. de lei, alocaţi prin anexa numărul 4 la Legea bugetului de stat, am putea spune că e o sumă cam mică în raport cu alte raioane, însă eu ţin minte că acum câţiva ani ni se alocau câte 2-3 mil. Clar că nu ne ajunge, dar rezolvăm parţial problemele cu care se confruntă instituţiile noastre sociale, bugetare”, explică Ion Ciontoloi, preşedintele raionului Căuşeni.
Potrivit anexei numărul 4, în 2014, cei mai mulţi bani pentru investiţii au fost alocaţi raionului Hânceşti – peste 32 mil. de lei. De aproape cinci ori mai mult în raport cu suma primită de acelaşi raion în 2013. În componenţa raionului intră 63 de localităţi. Aproape jumătate dintre ele au beneficiat de mici investiţii pentru repararea drumurilor, a caselor de cultură, grădiniţelor, şcolilor, pentru iluminare, dar şi pentru unele proiecte noi. Sumele alocate din bugetul public reprezintă doar o mică parte din contribuţiile autorităţilor la proiectele pe care comunităţile le elaborează şi le câştigă din diverse surse, precizează Grigore Cobzac, preşedintele raionului Hânceşti.
Milioane verzi
Din cei peste 32 de mil.de lei repartizaţi raionului Hânceşti, circa 8 400 000 de lei au rămas în centrul raional. Aici urmează să fie reparate străzile, tabăra de odihnă pentru copii şi să fie construită o sală polivalentă. Printre satele care au beneficiat de mai multe alocări figurează şi Lăpuşna, localitatea de baştină a fostului prim-ministru, Vlad Filat, care a primit în acest an aproape 3 mil. de lei. Alte aproape 3 mil. au mers către satul Cărpineni, localitatea de baştină a preşedintelui de raion, Grigore Cobzac. Întrebat dacă are vreun merit în acest sens, Cobzac a remarcat meritul comunităţii de a fi printre cele mai mari din R. Moldova.
Comuna Lăpuşna a beneficiar de circa 1 350 000 de lei pentru termoizolarea sediului şi pavarea curţii grădiniţei. Clădirea instituţiei este destul de impunătoare, cu şapte blocuri, dintre care doar cinci sunt exploatate. Anual se investeşte în infrastructură, cu toate că se găzduiesc doar circa 170 de copii. Un alt milion a fost alocat pentru schimbarea acoperişului sălii sportive şi a celei de festivităţi la Liceul Teoretic din comună. 600 de mii de lei au fost alocaţi pentru cofinanţarea proiectului „Restaurarea Casei Medievale Domneşti Lăpuşna”. Această sumă este doar o mică parte din costul proiectului de circa 700 de mii de euro, 90 la sută din surse fiind alocate de Uniunea Europeană. Se presupune că aici ar fi fost reşedinţa lui Alexandru Lăpuşneanu. Aşa că, începând cu anul acesta, pe teritoriul fostei mori va fi ridicat un complex turistic, menit să transforme localitatea într-un obiectiv turistic. Potrivit viceprimarului comunei Lăpuşna, Vladimir Bucur, aici urmează să fie construit un restaurant, un hotel, parcare şi un muzeu al satului.
Diferenţa de la minister la Parlament
Cei 600 de mii de lei oferiţi pentru acest obiect din bugetul public au fost propuşi spre aprobare la sfârşitul anului trecut de către ministrul tineretului şi sportului, Octavian Bodişteanu, originar şi el din raionul Hânceşti. Este o practică des întâlnită la noi, când proiectul bugetului propus de Ministerul Finanţelor este completat fie în Guvern, fie chiar în Parlament, când ajunge să fie aprobat de deputaţi. „Sigur că între ceea ce elaborează Ministerul Finanţelor de comun acord cu celelalte entităţi şi ministere până ajunge la Parlament şi se aprobă este o diferenţă foarte mare, practic, câteodată se schimbă totalmente. Atât conţinutul, cât şi sumele alocate. Chiar şi compartimentele, componentele principale de cheltuieli”, comentează expertul economic Gheorghe Constandache.
Anexa numărul patru la bugetul de stat reprezintă banii alocaţi autorităţilor publice locale (APL) destinaţi finanţării cheltuielilor capitale. Potrivit acestor transferuri, cele mai importante lucrări de care ar avea nevoie localităţile sunt legate de reparaţia grădiniţelor, a caselor de cultură, de iluminarea stradală, acoperişuri sau trotuare. Tot aici pot fi găsite transferuri pentru apeduct/canalizare sau porţiuni de drum. Pentru că nu avem prevederi legale care să conţină reguli clare privind alocaţiile pentru investiţii capitale, acestea au devenit cele mai politizate şi subiective transferuri. O spun experţi care au fost cu ochii pe bugetul public naţional ani în şir şi care au observat, în timp, cum unele localităţi pot rămâne fără bani pentru că primarul ar avea altă coloratură politică decât cei care împart bugetul.
„Bugetul – utilizat şi pentru a influenţa decizia celor care urmează să voteze”
Bugetele reprezintă instrumente foarte puternice de a influenţa o decizie publică. „Când vorbim de buget, trebuie să fim conştienţi de faptul că bugetul este un produs al unor negocieri politice. Şi el, practic, niciodată nu este elaborat ţinând cont de nişte raţiuni economice. La baza bugetului sunt puse în mare parte considerente politice. Cu siguranţă, bugetul este utilizat şi pentru a influenţa decizia electoratului, a celor care urmează să voteze”, spune experta în finanţe Angela Secrieru. „În perioada comunistă primeau bani partidele care susţineau acest partid şi, dimpotrivă, nu primeau localităţile care erau în opoziţia acestui partid. Asta se vede cu ochiul liber, din orice analiză. Repartizarea investiţiilor din bugetul public naţional nu are la bază o metodologie obiectivă, ca lumea să ajungă la concluzia că da, repartizarea a fost obiectivă şi nu a fost afectată de apartenenţa la un partid politic. Nu sunt obiective clare care să stabilească clar care sunt obiectele investiţionale care urmează a fi finanţate”, adaugă Angela Secrieru.
„E o sumă esenţială în raport cu anii trecuţi, dar cred că e puţin probabil să aibă iz electoral. Este un an în care UE a acordat şi continuă să acorde un sprijin serios R. Moldova în comparaţie cu anii precedenţi. Cred că sumele de bani enunţate fac parte din investiţiile făcute în acest domeniu”, comentează Gheorghe Constandache, expert economic.
„Raioanele pierd pârghiile de influenţă”
Pentru a reduce din influenţa politică a autorităţilor centrale asupra APL-urilor, au fost elaborate prevederi noi la Legea finanţelor publice locale, care urmau să fie aplicate începând cu 2014. Până la urmă, acestea au intrat în vigoare doar pentru trei raioane, Basarabeasca, Ocniţa, Râşcani, dar şi pentru municipiul Chişinău, urmând ca, din 2015, să fie implementate pe întreg teritoriul republicii. „Dacă se implementează acest sistem, nivelul doi, practic, va fi scos din ecuaţie. Transferurile se vor realiza direct, de la Ministerul Finanţelor către sate. Raioanele pierd pârghiile de influenţă. Pentru că suntem în an electoral, ca să nu piardă partidele relaţia cu nivelul raional, au lăsat aşa”, explică Angela Secrieru, expertă în finanţe. Specialista susţine că ar trebui să existe o metodologie bazată pe competiţie, ca proiectele să fie expuse la concursuri şi să câştige cei care generează cea mai înaltă eficienţă economică şi socială.
