Un popas la „Casa Mierii”, locul unde guşti şi asculţi

În satul Răciula, Călăraşi, găsim „Casa Mierii”, care-şi are mereu porţile deschise, gata să primească pe orice turist rătăcit sau pe cei mânaţi de curiozitate şi pofta de a se îndulci cu puţină miere. Curtea casei este plină cu stupi, instrumente tradiţionale vechi, unele dintre acestea fiind atârnate de pereţii casei, şi multe vase de ceramică umplute cu miere.

După ani grei de muncă asiduă şi investiţii, familia Stegărescu a reuşit să combine apicultura cu turismul rural, ramură slab dezvoltată în R. Moldova. Apicultorii au 130 de familii de albine şi un geamantan ticsit cu cunoştinţe şi idei de promovare a acestei ramuri.

514-casa-mierii-2„Ne-am întors la ceea ce e al nostru…”

Familia Stegărescu se ocupă cu apicultura încă din 1982, însă pensiunea agro-turistică „Casa Mierii” a fost fondată în 2002, la iniţiativa Tamarei Stegărescu, care auzise întâmplător la radio despre turismul rural. „Visam să deschidem o afacere de familie şi să încercăm să facem ceva frumos aici, acasă. Această idee nu mă lăsa să dorm. Vedeam casa mare şi camerele pustii şi mă gândeam că trebuie să facem ceva, trebuie să arătăm oamenilor tradiţiile noastre. De aceea, am început să-mi împart visurile cu membrii familiei, care au rămas impresionaţi. Aşa am reuşit. Ne-am întors la ceea ce e al nostru”, ne povesteşte zâmbind Tamara Stegărescu, stăpâna casei.

La „Casa Mierii”, numită şi „Muzeul Apicol”, vizitatorii pot urmări activitatea unei familii de albine, fără a fi înţepaţi, prin pereţii de sticlă ai unui stup. De asemenea, fiecare poate să guste produsele apicole în Casa Mare, pe pereţii căreia sunt afişate fotografiile transmise de turişti, diplomele şi prosoapele tradiţionale care au mai bine de 100 de ani. „Să faci un produs bun e jumătate de cale a succesului, cealaltă jumătate e promovarea lui. Trebuie să ştii cum să prezinţi produsul pe care-l faci şi să nu uiţi de cultura de servire a mierii: pornind de la cea mai fină treci la cea mai aromată, ca să simţiţi fiecare nuanţă”, explică Constantin Stegărescu, tânărul care a absolvit Facultatea de Alimentaţie şi Turism, cunoştinţe care-l ajută să dezvolte afacerea de familie.

514-casa-mierii-1„În R. Moldova să faci o afacere este destul de complicat. Şi cu banii pe care-i câştigi te mişti cu paşi mici. Tot ce reuşim să acumulăm în acest an, investim în anul viitor… acum lucrăm pentru punerea pe picioare a micii noastre afaceri”, ne spune Constantin. Membrii familiei Stegărescu susţin că nu vor să-şi vândă produsele apicole peste hotare. „Cel mai des este exportată doar mierea, dar nu şi celelalte produse apicole. Apoi, majoritatea colectatorilor de miere sunt nevoiţi să ceară un preţ mic, care nu răscumpără deloc cheltuielile”, explică bărbatul. Din luna mai, „Casa Mierii” este vizitată zilnic de circa 400 de persoane.

„Albina e ca un motoraş la maşină”

„Când începi o activitate, trebuie să te informezi foarte bine şi să-ţi cunoşti „muncitorii” (albinele, n.r.) şi produsul”, povesteşte Constantin. El este de părere că experienţa şi cărţile sunt cele mai veridice surse de informare. Tânărul ne-a ghidat printre stupi, povestindu-ne despre familiile de albine, care timp de un an consumă circa 130 kg de miere şi 35 kg de polen. „Albina e ca un motoraş la maşină, dacă i-ai turnat benzină, acesta funcţionează, aşa şi albina, dacă i-ai dat miere, ea se duce la muncă, dacă nu, atunci îşi caută altă casă”, explică Constantin, care a moştenit de la părinţi pasiunea pentru apicultură. Ghidul nostru ne povesteşte că, în fiecare familie, există câte o regină, care e activă doi ani, dar poate trăi până la cinci ani. În acelaşi timp, fiecare albină are câte o funcţie: unele sunt străjere, cercetaşe sau lucrătoare. De asemenea, albinele nu suportă timpul ploios, mirosurile puternice, parfumul şi animalele. „Datorită albinelor şi polenizării roada de fructe şi legume din grădină e mai mare de 80-90%, în funcţie de cultură. Einstein spunea că, dacă vor dispărea albinile, în câţiva ani va dispărea omenirea”, filosofează apicultorul.

514-casa-mierii-44Proprietăţile produselor apicole

„Mierea se păstrează bine şi are toate elementele necesare dacă este scoasă la timp. Asta înseamnă că cel puţin trei pătrimi din fagure este căpăcit, adică pus un strat de ceară deasupra – un indice bun că mierea este coaptă. De asemenea, nu trebuie să cadă nectar din fagure atunci când îl scuturăm. Mierea trebuie să stea în stup până se maturizează, ca să aibă toate vitaminele de care are nevoie organismul nostru”, relatează Constantin.

„Toată mierea naturală, în afară de cea de salcâm/mai, se cristalizează. Acesta e un fenomen natural datorat fructozei –glucozei. Mierea se cristalizează mai repede dacă stă la rece. Vrem ca oamenii să cunoască, să înţeleagă şi să nu mai fugă de mierea cristalizată, considerând-o rea”, subliniază apicultorul.
Totodată, familia Stegărescu prepară şi un amestec delicios de miere cu smochine, alune de pădure, struguri, seminţe şi miez de nuci, care sunt extrem de bune pentru imunitate.

Potrivit apicultorilor, nici albinele moarte nu sunt neglijate, ci puse în alcool etilic, folosit ulterior, pentru uz extern, la tratamentul articulaţiilor, a varicelei, a altor maladii. De asemenea, ei prepară şi o varietate de produse din polen şi miere, care nu au decât să revigoreze organismul. Mierea este recomandat de consumat zilnic câte 50-100 de grame (2-3 linguri), înainte de masă, dar fără a face abuz.

„Casa Mierii” a reuşit să cucerească un număr foarte mare de vizitatori, care au avut ocazia să guste, aici, deliciile şi vitaminele produse de albine. „Avem clienţi care vor să participe la scoaterea mierii, pentru a se mândri că ei singuri ş-au scos mierea pe care o vor consuma”, mai spune apicultorul.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Pingback: (foto, video) #diez vă încurajează să vizitați trei muzee tradiționale moldovenești, care vă vor aduce aminte de bunica. Haideți, să redescoperim Moldova - #diez

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *