ULIM, un templu al gândirii libere

La 16 octombrie, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova a aniversat 20 de ani de la fondare. Este o perioada foarte scurtă de timp pentru o instituţie de învăţământ superior, raportată la vârsta unor celebre universităţi precum cea din Bologna, Italia, Salamanca, Spania, Sorbona din Paris, Franţa. şi totuşi, privită îndeaproape, evaluată inclusiv pe dimensiunea internaţională, ULIM apare astăzi pe firmamentul sistemului educaţional din RM ca o instituţie extrem de dinamică, foarte bine organizată, unde valorile general-umane sunt la ele acasă, unde studentul se simte în largul său pentru că e liber în gândire şi atitudini, unde profesorul activează în condiţii de maximă transparenţă, unde cartea ocupă un loc de cinste, dar şi constituie rezultatul inalienabil al activităţilor ştiinţifice ale corpului profesoral.

Este de asemenea adevărat că ULIM a trecut prin experienţe neplăcute, în peroada tranziţiei, cea mai nefastă fiind interzicerea de către guvernarea comunistă a formării cadrelor medicale superioare în instituţiile de învăţământ superior private. A fost o decizie de stânga, dar care şi astăzi este împărtăşită de promotorii unor mentalităţi perimate. După 10 ani de investiţii, ULIM a fost nevoită să se despartă de corpul profesoral, care a trecut prin stresul transferului la altă instituţie, dar nici studenţii nu au fost exoneraţi de acest incident distrugător, de altfel, deoarece au suferit oameni, a fost prejudiciată imaginea ULIM şi a fost încălcat în mod flagrant dreptul la alegerea educativă. La acest subiect există şi o rezoluţie APCE, în care este consfinţit dreptul suveran al părinţilor şi elevilor la opţiunea educativă.

Dacă ar fi să trecem în revistă 10 din cele mai remarcabile succese ale ULIM, aş vorbi în egală măsură despre:

1. Excelenţa universitară, adică perseverarea în anumite domenii de interes ştiinţific şi didactic, precum dreptul, literele, ştiinţele economice, psihologia, biomedicina. Excelenţa înseamnă un corp profesoral calificat, cu vizibilitate ştiinţifică sporită atât în plan republican, cât şi internaţional, colaborări în beneficiul studenţilor, publicaţii ştiinţifice de autoritate, colocvii ştiinţifice internaţionale, care au devenit adevărate branduri la nivel regional şi european. De exemplu, colocviul Francopolifonia, ediţie anuală, care în fiecare an are un alt generic, şi care întruneşte participanţi de pe toate continentele.

2. ULIM este generator de proiecte ştiinţifice de anvergură, precum cercetarea zonelor arheologice de pe teritoriul RM, Orheiul Vechi şi Mănăstirea Căpriana fiind schituri renumite, susţinute ştiinţific şi financiar de ULIM, prin promotorii cercetărilor în domeniu precum Gheorghe Postică, actualul viceministru al culturii.

3. Francofonia universitară e la ea acasă la ULIM, din 1997 în cadrul universităţii activează filiera francofonă Gestionarea întreprinderilor, în cadrul căreia au fost realizate varii proiecte  internaţionale, inclusiv proiectul de licenţă delocalizată şi eliberarea dublei diplome pentru absolvenţii ciclului licenţă, împreună cu Universitatea din Orleans, Franţa. În afară de aceasta, cercetătorii francofoni de la ULIM sunt cunoscuţi departe de frontierele republicii, profesori ca Elena Prus, Ludmila Hometkovski, Vitalie Gămurari, Octavian Ţâcu, Ion Manoli, Iulia Drăgălin, Victor Untilă, Ghenadie Râbacov sunt mândria noastră în acest sens.

4. Asigurarea calităţii a fost pusă la baza creării unui model de management al calităţii proceselor universitare. Aceasta ne-a permis, mult înaintea altor instituţii, să transparentizăm procesele academice, să organizăm multiple autoevaluări ale acestor procese, la care participă inclusiv studenţii ULIM. Manualul şi ghidul calităţii proceselor universitare reprezintă cărţile de căpătâi ale fiecărui angajat ULIM care doreşte cu adevărat să se integreze în familia noastră.

5. Absolvenţii ULIM constituie o “armată” de circa 10000 de oameni. Ei muncesc astăzi pe toate continentele globului. Mândria noastră instituţională e cu atât mai mare, cu cât ULIM nu a primit din bugetul statului niciun bănuţ. Fără nicio susţinere financiară din partea statului, oricare ar fi fost guvernarea, ULIM a reuşit să formeze mii de specialişti pentru societatea în dezvoltare a RM, dar şi pentru alte ţări. Important este că această comunitate de absolvenţi contribuie la imaginea RM, nu doar a ULIM, atunci când e vorba să se manifeste profesional.

6. Corpul profesoral ULIM, care astăzi întruneşte circa 250 profesori, reprezintă valoarea inestimabilă a ULIM. Creativi, combativi, generatori de idei, competenţi, de mare autoritate ştiinţifică naţională şi internaţională – aceştia sunt profesorii ULIM, o bună parte dintre ei sunt foşti studenţi ULIM, care, îndrăgostiţi fiind de Alma Mater şi de profesia de dascăl, au rămas pe loc, au urmat doctorate, au devenit profesori renumiţi, cu viziuni moderne, neafectaţi de trecutul totalitar comunist: Sergiu Ţurcan, Ion Postu, Oxana Rotaru, Tatiana Lungu, Ana Soltan, Alexandru Cauia, Andrei Curăraru  şi mulţi alţii sunt generaţia de aur a absolvenţilor noştri, ei nu au ezitat să rămână pe loc, să investească intelectual în RM, fapt pentru care le mulţumim cordial.

7. Democratizarea climatului instituţional a fost şi este  principiul fundamental care organizează relaţiile interumane în cadrul instituţiei. Orice opinie emisă de profesori sau de studenţi este luată în calcul de către senat şi rectorat pentru a ameliora în permanenţă procesele educaţionale şi ştiinţifice. A activa sau a studia la ULIM înseamnă a te simţi ca în familie, orice se poate soluţiona, orice problemă poate fi rezolvată, dacă este abordată corect, de pe poziţii obiective şi imparţiale.

8. Producţia ştiinţifică ULIM constituie la ora actuală mii de coli de autori, sute de manuale, monografii, suporturi de curs, articole ştiinţifice, dicţionare, materiale ale conferinţelor internaţionale, şi toate luate împreună – fără niciun bănuţ din bugetul statului. Nume sonore  precum Andrei Galben, Nicolae Ţâu, Petru Roşca, Viorelia Moldovanu-Bătrânac, Vasile Socolov, Nicolae Sali, Svetlana Rusnac, Zinaida Radu, Dragoş Vicol, Victor Popa, Andrei Smochină şi mulţi-mulţi alţii fac parte din fondul de aur al ULIM. Transferul competenţelor de la o generaţie la alta a fost posibil inclusiv graţie acestor mari personalităţi ale patrimoniului academic din RM.

9. Internaţionalizarea proceselor instituţionale este una dintre cele mai mari realizări ale ULIM. Membru al Asociaţiei Universităţilor Europene, semnatară a Magna Charta Universitatum, Bologna, membru al Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor, membru al Agenţiei Universitare a Francofoniei, semnatară a circa 100 de acorduri de colaborare interuniversitară internaţională – ULIM găzduieşte azi studenţi şi profesori în mobilitate academică, trimite anual la studii prin mobilitate academică studenţi din RM, organizează lecţii publice cu tematici internaţionale pentru studenţii ULIM, lecţiile fiind susţinute de importante personalităţi ale diplomaţiei internaţionale din Chişinău.

10. Campusul ULIM, compact, dar bine organizat din punct de vedere logistic, este şi el o realizare, deoarece ambianţa în care studenţii şi profesorii îşi dau întâlnire din dragoste pentru carte, cunoştinţe şi valori, influenţează în mod determinant rezultatul final al acestei întâlniri, pomenind numele lui Papa Alexander IV, care definise universitatea în acest mod original încă în 1255, când a scris o scrisoare către studenţii de la Sorbona. Spaţiile de curs, biblioteca, sălile de lectură şi de conferinţe – toate au un concept estetic singular, nemaintâlnit în alte universităţi din RM, dar nici din regiune. Pentru a savura din acest estetism, e nevoie să vizitaţi ULIM, să asistaţi, fie chiar aleatoriu, la lecţiile oricărui profesor, de la orice facultate, şi o să va daţi seamă că aţi venit într-o lume nobilă, unde în capul mesei sunt puse cunoştinţele, inovaţiile, libera gândire şi responsabilitate.

Aceasta este ULIM, un templu al gândirii libere, al creaţiei ştiinţifice ad infinitum şi al respectului faţă de tradiţii şi adevăr.

Ana GUŢU, prim-vicerector ULIM

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *