Turismul sexual al copiilor pe agenda companiilor hoteliere
O problemă cu care se confruntă în prezent R. Moldova este turismul sexual al copiilor. Cel mai răsunător caz ar fi cel de anul trecut, atunci când organele de drept au deconspirat o reţea criminală constituită din cetăţeni străini care racolau copii din Moldova pentru întreţinerea de relaţii sexuale cu pedofili.
În opinia experţilor organizaţiei „La Strada”, exploatarea sexuală comercială a copiilor este una dintre cele mai periculoase forme de abuz şi o încălcare gravă a drepturilor şi libertăţilor copilului, urmată de consecinţe dintre cele mai severe asupra sănătăţii fizice, psihologice şi morale a micilor cetăţeni. În ultimul deceniu, fenomenul a cunoscut la scară mondială o escaladare neaşteptată, în special datorită mobilităţii sporite a populaţiei şi a unor realizări notorii ale tehnologiilor informaţionale. De avantajele incontestabile ale celor din urmă nu au întârziat să facă uz elemente criminogene ale societăţii, dobândind profituri ilicite şi atacând cea mai nevinovată şi lipsită de experienţa vieţii clasă socială – copiii. În fiecare an, în lume, circa 1 milion de copii (în mod special fete) intră în comerţul de sex, aducător de milioane de dolari. În R. Moldova, primele semnale ale turismului sexual cu implicarea copiilor au apărut încă la începutul anului 2005.
Hotelierii versus turiştii rău intenţionaţi
Tot „La Strada” atenţionează că riscurile infracţiunii ce implică tehnologiile informaţionale avansate au generat o creştere sporită a cererii pentru strategiile de prevenire şi control, în particular, în domeniul exploatării on-line a copiilor. Combaterea acestui flagel se conturează ca o provocare multidimensională, care reclamă coordonare eficientă şi colaborare între diverse entităţi guvernamentale şi private. În aceeaşi ordine de idei, rolul profesioniştilor din agenţiile de turism şi de la hoteluri ca resurse importante în prevenirea exploatării sexuale a copiilor este unul considerabil. În calitate de factori ce relaţionează direct cu turiştii, aceştia au o poziţie unică în promovarea responsabilităţii agenţiilor turistice şi hoteliere de a fi mereu vigilente faţă de turiştii rău intenţionaţi, care au un eventual comportament inadecvat, dar şi în a raporta incidentele de abuz. Şi, dimpotrivă, în lipsa acestei vigilenţe, pot facilita exploatarea sexuală comercială a copiilor prin aranjamentele de turism pentru indivizi care călătoresc în asemenea scopuri.
Astfel, pentru a sensibiliza businessul din R. Moldova privind problema exploatării sexuale comerciale a copiilor (ESCC) şi consecinţele acesteia pentru Moldova, pentru a familiariza mediul de afaceri autohton cu practicile şi experienţele internaţionale de prevenire a ESCC, realizate de businessurile din turism şi IT, şi pentru a identifica oportunităţile şi a colecta recomandările privind parteneriatele publice-private, a fost organizată Conferinţa Internaţională „Promovarea turismului şi TIC prietenoase copiilor în R. Moldova”. Conferinţa a avut loc la 20 martie şi a fost organizată de Centrul Internaţional „La Strada” cu suportul Uniunii Europene, precum şi în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism Moldova şi Asociaţia Naţională a Companiilor din domeniul TIC.
Scopul final al evenimentului a fost de a încuraja businessul autohton să recunoască şi să-şi asume răspunderea corporativă/socială în industria hotelieră şi de turism, precum şi a TIC privind prevenirea ESCC, a turismului sexual cu implicarea copiilor, dar şi protecţia acestora împotriva unor asemenea fenomene.
Ana Revenco, preşedinta „La Strada”, a declarat: „Scopul nostru este de a încuraja businessul să-şi identifice rolul şi locul în prevenirea exploatării sexuale comerciale a copiilor, pentru că această prerogativă, după cum arată foarte multe ţări şi foarte multe companii din domeniul dat, este deja parte componentă a oricăror politici interne de creare şi dezvoltare a acestui business. Acest element în cadrul politicilor interne este deja absolut firesc”.
Conferinţa a adunat experţi ai operatorilor turistici, companiilor din domeniul TIC şi ai unor ONG-uri din domeniul protecţiei copiilor din Germania, Polonia, Elveţia, România, Ucraina şi Federaţia Rusă, care şi-au prezentat iniţiativele de securizare a Internetului pentru copii, precum şi activităţile în domeniul promovării turismului prietenos copiilor. Astfel, colegii din R. Moldova au avut posibilitatea să se familiarizeze cu experienţa colegilor din alte ţări, precum şi să facă un schimb de păreri privind Conceptele de răspundere corporativă utilizate în sistemul de drept din Occident, iniţiativele care pot fi preluate şi implementate în R. Moldova.
O altă noutate au constituit-o discuţiile referitoare la adoptarea unui Cod de conduită a factorilor din domeniu privind protecţia copiilor faţă de ESCC şi siguranţa copiilor on-line prin prisma cooperării ONG-urilor cu companiile de tehnologii informaţionale şi de comunicare etc., pentru a preveni diverse forme de exploatare. Exemplu luat de la colegii din mai multe ţări, companii comerciale, asociaţii în domeniul turismului, businessului hotelier, Internet-provideri, companii de telefonie mobilă, administratori ai reţelelor de Internet care au elaborat şi adoptat Coduri de conduită pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale în turism şi agenţii de călătorie, pentru un Internet sigur şi prietenos copilului.
În linii generale, scopul unui astfel de Cod este de a încuraja măsurile de prevenire a exploatării sexuale comerciale a copiilor de către turişti şi de a contribui la promovarea imaginii ţării ca destinaţie turistică sigură şi atractivă.
Industria hotelieră — în lupta împotriva exploatării sexuale
Industria hotelieră şi de turism, precum şi cea a tehnologiilor informaţionale de comunicare pot avea o contribuţie esenţială în lupta împotriva exploatării sexuale a copiilor prin creşterea nivelului de conştientizare al turiştilor şi utilizatorilor IT cu privire la această problemă globală şi prin promovarea unui mediu care nu acceptă prostituarea minorilor.
Sevastian Botnari, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, spune că este împotriva turismului sexual şi că o asemenea formă de turism poate fi practică numai dacă este legalizată într-un stat, dar în niciun caz cu implicarea minorilor, el declarându-se pentru colaborarea cu structurile antrenate în organizarea conferinţei.
Cu toate acestea, Sevastian Botnari a refuzat să dea nume sau cifre privind descoperirea unor cazuri de turism sexual al copiilor în cadrul companiilor hoteliere, menţionând că „Nu vreau să vin cu declaraţii de felul că există sau nu există aşa ceva, nu pot; dat fiind faptul că mare fără pietre şi pădure fără uscăciuni nu poate exista, în orice societate există şi mai buni, şi mai răi”.
Cât de curând se va îmbunătăţi situaţia în ceea ce priveşte turismul sexual al copiilor în R. Moldova urmează să vedem. Cert e că, după spusele lui Nicolae Misail, ofiţerul de presă al organizaţiei „La Strada”, unii dintre cei prezenţi la conferinţă au mărturisit că habar nu aveau de gravitatea acestor flageluri şi că sunt conştienti că ar trebui să întreprindă ceva, că ar fi să depună şi ei anumite eforturi întru ameliorarea situaţiei şi prevenirea fenomenului.
Conform datelor parvenite de la Centrul de Combatere a Traficului de Persoane, în 2011 au fost înregistrate 23 de cazuri de trafic de copii, fiind descoperite 13 reţele de pedofili. În 2012, s-au semnalat 3 cazuri de trafic de copii.
Ecaterina GAIBER
