Turcia, destinaţia preferată pentru traficanţi
Turcia rămâne a fi principala ţară de destinaţie a victimelor traficului de persoane. În speranţa de a găsi condiţii mai bune de trai şi de a-şi ajuta familiile, mulţi migranţi sunt atraşi de promisiuni false, căzând în “capcanele” traficanţilor.
Cel mai recent caz de trafic de fiinţe umane întegistrat în R. Moldova s-a produs luni, 9 iulie, la aeroportul din Chişinău. În urma măsurilor investigativ-operative întreprinse cu scopul demascării unor persoane implicate în acţiuni de trafic de fiinţe umane, în punctul internaţional de trecere Chişinău – Aeroport, la ruta aeriană Istanbul-Chişinău, au fost reţinuţi trei tineri, toţi cetăţeni ai R. Moldova. În urma verificărilor asupra celor trei – un băiat şi două fete, s-a stabilit că, în perioada iunie – iulie curent, tânărul, de 26 de ani, a avut o înţelegere prealabilă cu o tânără din R. Moldova care se afla în Turcia de mai mult timp. Ulterior, prin înşelăciune, a exploatat în scopuri sexuale tinere de 20-21 de ani, pe care le însoţea până la Istanbul.
Reieşind din materialele acumulate asupra cazului de către poliţiştii de frontieră şi angajaţii Comisariatului de Poliţie în Transportul Aerian, rezultă că, în acţiunile tânărului de 26 de ani, sunt evidente elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 165 al. 2 lit. (b) Cod Penal, “Trafic de fiinţe umane”. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă cu privaţiune de libertate pe un termen de la 10 la 20 de ani. Documentarea cazului continuă, în scopul stabilirii tuturor circumstanţelor şi persoanelor implicate.
În speranţa unei vieţi decente
Trecerea frontierei în mod ilegal a devenit un fenomen indispensabil pentru cetăţenii R. Moldova. Din cauza sărăciei şi a şomajului, unele fete sunt dispuse să meargă oriunde pentru a face bani, în speranţa unei vieţi decente. În multe cazuri, persoanele care organizează migraţia ilegală sunt membri ai unor reţele criminale. Ei promit să ofere cazare, un post bun de muncă şi salarii mari. Astfel, migranţii care plătesc cuiva pentru organizarea călătoriei se confruntă cu riscuri grave de a ajunge la închisoare şi sunt extrem de vulnerabili la abuz şi exploatare, devenind foarte uşor victime ale traficului de fiinţe umane.
Reprezentanţii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) menţionează că, de obicei, consecinţele migraţiei ilegale sunt: riscul de a deveni victimă a exploatării şi traficului de fiinţe umane; imposibilitatea de a beneficia de prestaţii medicale, indemnizaţii în caz de accident de muncă; imposibilitatea de a reclama angajatorul care nu a efectuat plata în condiţiile legii şi nu a dispus luarea măsurilor de protecţie corespunzătoare; eventuala deportare; interdicţia de imigrare; sancţiuni administrative; lezarea drepturilor de securitate a muncii şi asigurare contra accidentelor de muncă; lezarea drepturilor la adresarea în instanţele de judecată.
Business nelegitim vs fenomen social
În R. Moldova, traficul de fiinţe umane cunoaşte un avânt neaşteptat de mare. În orice parte s-ar înclina balanţa (business nelegitim sau fenomen social), efectele sunt negative şi oamenii suferă, susţin specialiştii. Mai intâi, traficul de persoane este un fenomen social, deoarece afectează direct sănătatea morală şi fizică a populaţiei. Iar una dintre cele mai grave consecinţe este creşterea migraţiei ilegale şi prezenţa unei reţele transnaţionale de organizaţii criminale, care generează, în egală măsură pentru statele de origine şi pentru cele de destinaţie a traficului, probleme de securitate naţională, încălcarea legislaţiei naţionale şi internaţionale, erodarea încrederii comunităţii în clasa politică şi autorităţile statale.
Nu în ultimul rând, potrivit OIM, traficul de fiinţe umane este un business criminal profitabil, situându-se, după veniturile cu care se căpătuiesc traficanţii de destine umane, pe al treilea loc în lume, precedat doar de traficul de arme şi cel de droguri.
Ameninţată cu moartea
După cum mărturisesc victimele intervievate de specialiştii Centrului Internaţional “La Strada”, recrutorul poate fi atât o persoană necunoscută (64%), cât şi una cunoscută (29%) şi chiar un prieten (9%), o rudă (4%), un vecin (6%) sau altcineva (6%). Cel mai strigător este atunci când în capcana traficului te trage o persoană cunoscută. “Ludmila învăţa în anul II la universitate. Un cunoscut i-a promis s-o ajute să se angajeze secretară la o firmă comercială din Turcia. Discutând cu el, Ludmila a decis că varianta de muncă propusă nu e corectă – ea nu era de acord să plece peste hotare în baza unei vize turistice, mai având şi alte suspiciuni. La ieşirea din barul unde avusese loc întâlnirea, doi bărbaţi i-au barat calea şi au împins-o cu forţa într-o limuzină. A doua zi au transportat-o cu autoturismul în Turcia, ameninţând-o cu moartea dacă va spune adevărul la poliţie.
Ajunşi la Istanbul, Ludmila a fost vândută unui proxenet, care exploata fete în unul dintre hoteluri. Aici mai erau cinci fete din R. Moldova. Când refuzau să servească clienţii, fetele erau bătute. După ce părinţii Ludmilei s-au adresat la Interpol, proxenetul a eliberat-o. Părinţii i-au cumpărat bilet la avion, iar Centrul Internaţional “La Strada” a făcut o solicitare către Ambasada R. Moldova la Ankara să-i elibereze Ludmilei titlu de călătorie pentru a se întoarce în Moldova. Revenită acasă, Ludmila a beneficiat de pachetul complet de servicii de reabilitare”. Caz din baza de date a Centrului Internaţional “La Strada”.
Profilul victimei traficului de persoane
În 2005—2010, Centrul Internaţional “La Strada” a realizat un studiu privitor la profilul victimei traficului de persoane, raportat la media statistică. Astfel, în ceea ce priveşte GENUL, media statistică a victimelor traficului de fiinţe umane o constituiau femeile. Majoritatea (86%) celor care au suferit în urma acestui fenomen în perioada respectivă, identificaţi de Centrul Internaţional “La Strada”, erau femei, şi numai 14% – bărbaţi. VÂRSTA: În 2005—2010, victime ale traficului în majoritatea cazurilor deveneau persoane tinere, de 18-25 de ani. STAREA FAMILIALĂ: Analiza situaţiei familiale arată că majoritatea persoanelor (74%) la momentul recrutării nu erau căsătorite. Doar 14% dintre victime erau oficial căsătorite, 8% – divorţate sau nu locuiau împreună cu soţul, 3% aveau un concubin şi 1% erau văduve. Majoritatea victimelor traficului de persoane (66%) la momentul recrutării locuiau în mediul rural, 25% în orăşele şi 9% la Chişinău. NIVELUL DE EDUCAŢIE: Mai mult de jumătate din numărul victimelor traficului de persoane din perioada anilor 2005-2010 la momentul recrutării aveau studii medii generale, adică absolviseră un gimnaziu sau un liceu, iar unele dintre ele (9%) obţinuseră chiar şi o meserie, urmau studiile sau absolviseră o instituţie de învăţământ superior (3%). În acelaşi timp, 13% dintre victime abandonaseră şcoala în clasele V-IX, 11% dintre ele aveau doar studii primare (patru clase), 5% dintre victimele-copii erau de vârstă preşcolară, iar 1% dintre victime, fiind de vârstă şcolară, erau complet neştiutori de carte. GRADUL DE ANGAJARE ÎN CÂMPUL MUNCII ŞI NIVELUL VENITURILOR: La momentul recrutării, 85% dintre victime erau şomeri, nu aveau o meserie şi nu aveau altă ocupaţie decât munca în gospodărie. Experţii “La Strada” au subliniat că Studiul este elaborat în baza datelor despre persoanele care au apelat la serviciile centrului.
Principalele ţări de destinaţie a victimelor traficului de persoane din R. Moldova rămân Turcia (29%), Rusia (28%) şi Cipru/partea de nord a insulei (5%). De precizat că cel mai des femeile din Moldova sunt supuse exploatării în Turcia, Rusia, Cipru şi Emiratele Arabe Unite, anunţă “La Strada” .
Date ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) arată că cei mai importanţi exportatori de carne vie spre Occident sunt R. Moldova, România, Ucraina şi Rusia, urmate de Bulgaria.
Cristina FILIMON
