Tuberculoza din închisori, tratată din banii străinilor

În ultimii 10 ani, din ajutoare umanitare, dar şi din acţiuni şi proiecte externe, Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) din R. Moldova a beneficiat de circa 26 milioane 823 mii de lei. Această sumă de bani, potrivit oficialilor de la DIP, a fost investită pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, pentru instruirea colaboratorilor sistemului penitenciar, pentru ajustarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor penitenciare şi a subdiviziunilor subordonate DIP.

În 2003, pentru reconstrucţia blocului pentru bolnavii de tuberculoză, COUNTERPART INTERNATIONAL USAID a alocat suma de  4 milioane 396,7 mii de lei. Această finanţare, potrivit şefei Direcţiei Medicale a DIP, Svetlana Doltu, a schimbat situaţia la capitolul combaterii tuberculozei în penitenciare, chiar dacă deţinuţii invocă în continuare pericolul molipsirii de această maladie în celulele închisorilor.

Şi Svetlana Doltu precizează că “mai sunt necesare acţiuni constante de supraveghere a deţinuţilor sănătoşi prin asigurarea examinărilor medicale profilactice”.

Sectorul civil – un pericol mai mare de transmitere a infecţiei decât sectorul penitenciar

Astăzi, în R. Moldova, potrivit datelor oficiale, sistemului penitenciar îi revine cota de 2,8% din numărul total de pacienţi diagnosticaţi cu tuberculoză. În urma mai multor strategii, implementate cu suportul partenerilor străini, incidenţa tuberculozei în rândul deţinuţilor s-a redus în ultimii ani. Datele oficiale ale DPI arată că, de la 495 de cazuri, în 2006, numărul celor afectaţi de această maladie a descrescut până la 113, în 2011. Svetlana Doltu mai subliniază că, graţie depistării formelor incipiente de tuberculoză în urma controlului radiologic profilactic efectuat de 2 ori pe an, rezultatele terapeutice preliminare ale tratamentului DOTS la deţinuţi sunt favorabile şi, respectiv, rata succesului – tratament încheiat şi pacienţi vindecaţi – a constituit 64%, în timp ce media pe republică constituie 53%.

Cauzele acestui fenomen sunt cultura sanitară insuficientă în rândul deţinuţilor, condiţiile specifice şi stresul condiţionat de detenţie, precum şi starea precară a sănătăţii, pe fundalul căreia creşte riscul de dezvoltare a tuberculozei.

“Ani la rând, instituţiile penitenciare erau considerate un focar de infecţie şi un canal de transmitere a maladiei în rândul populaţiei civile. Deşi instituţiile de detenţie sunt încă departe de a fi “libere” de TB, datele prezentate de Centrul PAS vorbesc despre faptul că traiectoria infecţiei s-a schimbat. Astăzi sectorul civil reprezintă un pericol mai mare de transmitere a infecţiei decât sectorul penitenciar”, susţin experţi ai Consiliului naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei.

Potrivit Svetlanei Doltu, deţinuţii bolnavi de tuberculoză au acces deplin la examinările medicale de depistare a tuberculozei şi la tratament adecvat antituberculos. Toate procedurile au loc în conformitate cu recomandările internaţionale. Mai mult, medicul spune că, în sistemul penitenciar, este efectuată examinarea radiologică obligatorie a celor reţinuţi, la chiar intrarea lor în instituţiile sistemului penitenciar. Astfel, potrivit Svetlanei Dontu, în 2011, circa 20% dintre cazurile de tuberculoză descoperite de sistemul penitenciar s-au datorat examinării de santinelă, adică examinării acestora la intrarea în penitenciare.

Succesul tratamentului tuberculozei este mai vizibil în sistemul penitenciar decât în afara acestuia

Specialiştii spun că, de obicei, deţinuţii suspecţi sunt examinaţi prin metoda Gen expert, care permite stabilirea unui diagnostic exact în doar 4 ore. “Este eficient, dar nu reuşim să testăm prin această metodă toţi deţinuţii, deoarece este mai costisitoare – 300 de lei pentru un test”, ne-a explicat Svetlana Doltu.

În prezent, în cadrul Penitenciarului nr. 16, de la Pruncu, funcţionează o secţie specializată în tratamentul deţinuţilor care suferă de tuberculoză. Altă categorie de deţinuţi afectaţi de aceeaşi boală, dar care au refuzat tratamentul, sunt deţinuţi la penitenciarul nr. 17, din Rezina.

Potrivit specialiştilor, deţinuţii care respectă integral programul de tratament sunt asiguraţi zilnic cu suport alimentar suplimentar, iar cei care îşi încheie ispăşirea pedepsei, dar mai au nevoie de tratament şi reabilitare primesc, în cadrul unui proiect gestionat de Asociaţia Obştească “A fi”, câte 150 de euro pentru continuarea medicaţiei.

“Succesul tratamentului tuberculozei este mai vizibil în sistemul penitenciar decât în afara acestuia, deoarece eforturile celor implicaţi poartă un caracter multidisciplinar”, recunoaşte Lilian Severin, reprezentantul Asociaţiei Obşteşti “A fi”, care, de 10 ani deja, activează în domeniul controlului şi prevenirii tuberculozei şi infecţiei HIV/SIDA.

Severin mai spune că adevăratele probleme sunt cele legate de integrarea deţinuţilor cu tuberculoză după ispăşirea pedepsei în penitenciare. “Mulţi dispar, preferă să se facă “nevăzuţi”, iar acest fapt înseamnă riscuri mari pentru întreaga societate”, susţine expertul de la “A fi”.

Sursele investite în afara penitenciarelor ar trebui monitorizate mai atent decât cele din cadrul DIP

Întrebat dacă Asociaţia “A fi” monitorizează felul în care sunt utilizate resursele donatorilor străini, oferite pentru combaterea tuberculozei din sistemul penitenciar, Lilian Severin a spus că, mai degrabă, ar trebui monitorizaţi banii investiţi în prevenirea şi combaterea tuberculozei din societatea civilă, deoarece aici fondurile sunt mult mai mari. “Purtătorii acestui bacil, dar şi bolnavii de tuberculoză, ajung în penitenciare anume din afara sistemului”, explică Severin.

Actualmente, în cadrul instituţiilor penitenciare, de tratamentul tuberculozei conform strategiei DOTS beneficiază circa 70 de deţinuţi, iar conform strategiei DOTS Plus – 95 de deţinuţi.

Fonduri de milioane pentru reconstrucţia penitenciarelor din R. Moldova

Potrivit DIP, în ultimii 10 ani, cu titlu gratuit au fost primite ajutoare în sumă de 3 milioane de lei. Pentru reconstrucţia, renovarea şi dotarea Penitenciarului nr. 7 — Rusca, în perioada 2006—2010, Biroul de cooperare al Elveţiei pentru R. Moldova a alocat 15 milioane de lei, din aceşti bani fiind reconstruite blocul locativ, cantina penitenciarului, fântâna arteziană, baia de vară, traseul  de canalizare, staţia de purificare a apelor reziduale.
Pentru reconstrucţia Penitenciarului nr.16 — Pruncul, donatorii străini au investit peste 7 milioane de  lei, această sumă constituind fonduri direcţionate pentru reconstrucţia blocului pentru bolnavii de tuberculoză, pentru reconstrucţia “Casei mamei şi copilului” şi pentru reconstrucţia blocului de psihoneurologie, lucrări demarate în 2011.

În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de studii ale colaboratorilor sistemului penitenciar, pentru efectuarea reparaţiei capitale a Centrului Instructiv din Goian, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) Moldova a investit în anul 2010 1,5 milioane de lei. În acelaşi scop, un grup de persoane fizice din Germania a donat suma de 31 mii de lei. Proiectele şi acţiunile desfăşurate în cadrul sistemului penitenciar au fost finanţate de Fundaţia SOROS, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Asociaţia Obştească “Concordia Proiecte sociale”, Asociaţia Obştească “Carlux” etc.

DIP nu a făcut publice rapoartele financiare care ar demonstra cum anume au fost utilizate aceste fonduri.

RdG

Realizarea acestui articol a fost posibilă graţie sprijinului generos al poporului american prin intermediul Departamentului de Stat al SUA. Conţinutul aparţine Ziarului de Gardă şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Departamentului de Stat al SUA.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. vera

    Ii inchide prin penitenciare, cu conditii de trai inumane, care nu-l salveaza pe om, dar il distrug din toate punctele de vedere si apoi, le dau drumul la libertate, punind in pericol populatia civila, care tot e infectata de virusii antisanitariei, care domina in sistemul de almentatie al consumatorului,unde nimeni nu-si prea bate capul de sanatatea populatiei civile si situatia de risc, in care este pusa..!
    Statul se prada, iar oamenii se distrug, prin diferite cai: asta-i schimbarea, alta nu se prea vede!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *