Trebuie statul să aibă grijă de presă?
Mass-media din R. Moldova are nevoie de ajutor financiar din partea statului, altfel nu poate fi o veritabilă putere în stat. Ţările europene au demonstrat că subvenţiile oferite de stat sunt un sprijin real pentru menţinerea şi dezvoltarea mass-mediei, dar mai ales pentru promovarea pluralismului. Concluziile se regăsesc în studiul „Investiţii în pluralismul mediatic. Practici de susţinere şi de subvenţionare publică a dezvoltării mass-mediei”.
Aneta Gonţa, expertă media, susţine că „autorităţile trebuie să conştientizeze riscul dispariţiei presei scrise, nu doar al limitării pluralismului. În unele regiuni există riscul să dispară şi presa audiovizuală, în special presa locală. Circa 70% din presa din Moldova este concentrată la Chişinău, iar asta e grav. Al doilea pas ar fi crearea unui concept de subvenţii care să preia cele mai bune practici europene. Un eventual mecanism ar trebui să fie implementat astfel încât să nu depindă de schimbarea puterii politice şi a guvernelor, dar să conţină criterii exacte de acordare a ajutoarelor. În majoritatea statelor europene aceste sisteme au fost instituite în anii 60-70”.
Cum este susţinută presa în ţările europene
Guvernele ţărilor europene au aplicat mai multe tipuri de subvenţionare a presei, cum ar fi: rate preferenţiale la TVA, tarife preferenţiale pentru serviciile poştale şi feroviare pentru distribuţie, tarife favorabile pentru telecomunicaţii, reduceri fiscale pentru investiţii şi diferite tipuri de facilităţi fiscale. Unele state au subvenţionat preţul hârtiei de ziar, care este un cost semnificativ de producţie.
Franţa are un sistem de subvenţii directe şi indirecte pentru presa scrisă, aplicând şi cea mai mică TVA pentru acest sector din UE – 2,1%. Jurnaliştii francezi primesc burse. Calea Ferată din Franţa acordă redacţiilor o rată preferenţială pentru transportarea ziarelor şi revistelor. Au un fond special pentru presa care asigură un nivel de pluralism. Pe lângă asta au ajutoare speciale din partea serviciilor poştale, sunt scutiţi de anumite taxe fiscale şi facilităţi pentru concediile de boală.
Austria oferă ajutor financiar pentru toate ziarele cotidiene şi săptămânale. Ziarele săptămânale primesc 46% din bugetul total, iar cele cotidiene – 54%. Aceste ajutoate sunt acordate automat ziarelor care publică informaţii de interes general şi au un număr constant de cititori.
Reduceri la Poştă, TVA 0% pentru ziare şi subvenţii primesc instituţiile de presă din Belgia. Iar sistemul de subvenţii pentru presă din Norvegia este unul recunoscut de Comisia Europeană ca fiind cel mai eficient. Norvegia acordă subvenţii pentru publicaţiile regionale şi locale.
Fond de susţinere pentru presa din Moldova
Abordarea europeană de elaborare şi aplicare a politicilor de subvenţii, care urmăresc pluralismul şi diversitatea mediatică, este deocamdată străină R. Moldova, chiar dacă ţara noastră se confruntă acum cu aceleaşi probleme pe care le-au avut ţările europene acum 50 de ani.
În acest context, API a elaborat câteva propuneri de modificare a unor legi, cum ar fi Codul fiscal, legea bugetului, legea comunicaţiilor poştale, pentru a oferi diferite tipuri de susţinere indirectă pentru publicaţiile periodice. Petru Macovei, director executiv API, a subliniat că ţările UE nu oferă subvenţii pentru toate tipurile de presă, dar pentru presa de importanţă socială, presa care promovează drepturile omului, care face investigaţii jurnalistice bine documentate.
Macovei a precizat că API elaborează un proiect de lege prin care va propune şi va insistă să fie creat şi în R. Moldova un fond de susţinere a publicaţiilor periodice de importanţă socială. Macovei afirmă că presa scrisă din R.Moldova se află într-o stare de precomă, deoarece presiunile puse de piaţă pe redacţiile de ziare şi reviste sunt extraordinare. Acum câteva săptămâni s-a anunţat majorarea prețului pentru hârtia de ziar cu 25%.
