Traficul rutier, monitorizat video cu mii de ilegalităţi

În anii 2014 — 2015, din 660,8 mii de cazu­ri de încăl­ca­re a regu­li­lor cir­cu­la­ţi­ei ruti­e­re, doar pen­tru 315,1 mii au fost întoc­mi­te procese-verbale. Alte 27,9 mii de pro­ce­du­ri con­tra­venţio­na­le înre­gis­tra­te au fost şter­se din sis­tem de către anga­ja­ţii MAI, pen­tru evi­ta­rea răs­pun­de­rii con­tra­venţio­na­le. La fel, pen­tru une­le şi ace­lea­şi per­soa­ne sau per­soa­ne noto­rii se efec­tu­au modi­fi­că­ri în sis­tem în sco­pul evi­tă­rii răs­pun­de­rii con­tra­venţio­na­le. În con­se­cinţă, buge­tul ar fi fost pre­ju­di­ci­at cu 23,2 mili­oa­ne de lei în urma imple­men­tă­rii pro­gra­mu­lui Sis­te­me­lor video de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui, susţin audi­to­rii Curţii de Con­tu­ri, la câte­va luni după ce ZdG a scris că pro­iec­tul a fost ucis de inte­re­se, fiind nefun­cţio­nal prin rai­oa­ne încă de la fine­le anu­lui 2015.

În pofi­da fap­tu­lui că, prin imple­men­ta­rea Sis­te­me­lor video de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui, s-a urmă­rit cre­ş­te­rea secu­ri­tă­ţii la tra­fic, dimi­nu­a­rea mor­bi­di­tă­ţii şi mor­ta­li­tă­ţii cau­za­te de acci­den­te, în rea­li­ta­te, sco­pul pro­pus nu a fost atins. Rezul­ta­te­le audi­tu­lui au ară­tat că aceas­tă intenţie a fost com­pro­mi­să de inte­re­se­le unor per­soa­ne cu fun­cţii de dem­ni­ta­te publi­că din cadrul mai mul­tor auto­ri­tă­ţi publi­ce cen­tra­le şi loca­le. Ide­ea bene­fi­că a fost trans­for­ma­tă de către un grup de ope­ra­to­ri inter­de­pen­denţi într-o sur­să de obţi­ne­re a bene­fi­ci­i­lor eco­no­mi­ce de pe urma apli­că­rii amen­zi­lor de către struc­tu­ri­le Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Inter­ne (MAI), pen­tru încăl­că­ri­le comi­se în tra­fic.

Repre­zen­tanţii minis­te­ru­lui de Inter­ne la pre­zen­ta­rea rapor­tu­lui pri­vind sis­te­mul video de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui ruti­er

Ast­fel, printr-o sche­mă bine gân­di­tă, ges­tio­na­tă de com­pa­nii inter­de­pen­den­te, cu fon­da­to­ri, admi­nis­tra­to­ri, anga­ja­ţi şi adre­se comu­ne, dome­ni­ul a fost mono­po­li­zat, susţin audi­to­rii Curţii de Con­tu­ri a R. Mol­do­va (CCRM). Iar buge­tul de stat a fost pre­ju­di­ci­at, direct, cu 23,2 mil. de lei, sumă ce repre­zin­tă veni­tu­ri­le înca­sa­te de agenţii eco­no­mi­ci din pro­iect în urma par­te­ne­ri­a­te­lor publice-private cu auto­ri­tă­ţi­le loca­le din rai­oa­ne.

„Toate procesele-verbale de constatare a contravenţiei pot fi declarate nule”

În 2014 — 2015, în buget, potri­vit date­lor Trez­o­re­ri­ei, prin inter­me­di­ul sis­te­me­lor de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui, au fost acu­mu­la­te mij­loa­ce finan­ci­a­re în sumă de 96,6 mil. lei, notea­ză insti­tu­ţia, într-un comu­ni­cat de pre­să. Deşi MAI şi 13 auto­ri­tă­ţi publi­ce loca­le de nive­lul doi au exter­na­li­zat pre­ro­ga­ti­va sta­tu­lui de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui ruti­er prin inter­me­di­ul sis­te­me­lor de supra­ve­ghe­re fixe şi mobi­le unor ope­ra­to­ri eco­no­mi­ci pri­va­ţi, CCRM con­sta­tă că aceş­tia nu au fost desem­na­ţi de auto­ri­ta­tea cen­tra­lă de metro­lo­gie cu drep­tul de a efec­tua măsu­ră­ri ofi­ci­a­le ale vite­zei, ast­fel, aceş­tia ar fi amen­dat şofe­rii în urma unor „acti­vi­tă­ţi nere­gu­la­men­ta­re”. În con­se­cinţă, însă, „toa­te procesele-verbale de con­sta­ta­re a con­tra­venţi­ei, întoc­mi­te şi înre­gis­tra­te în sis­tem în baza infor­ma­ţi­ei par­ve­ni­te de la uni­tă­ţi­le de supra­ve­ghe­re insta­la­te în rai­oa­ne­le RM, pot fi decla­ra­te nule”.

Cur­tea a mai con­sta­tat că valoa­rea inves­ti­ţi­ei esti­ma­te a ope­ra­to­ri­lor eco­no­mi­ci în sis­te­me­le de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui a fost de 4 mili­oa­ne de lei, iar veni­tu­ri­le obţi­nu­te – de cir­ca 23,2 mili­oa­ne, adi­că de 6 ori mai mult. Tot­o­da­tă, ope­ra­to­rii eco­no­mi­ci care au pres­tat ser­vi­ci­i­le de moni­to­ri­za­re nu ar fi dis­pus de auto­ri­za­re pen­tru acti­vi­tă­ţi în dome­ni­ul infor­ma­ti­cii şi tele­co­mu­ni­ca­ţi­i­lor şi nu şi-ar fi ono­rat obli­ga­ţi­i­le: din 8 loca­ţii con­trac­ta­te într-un raion, au insta­lat echi­pa­ment doar într-o sin­gu­ră loca­ţie, nefi­ind redu­să suma remu­ne­ra­ţi­ei. Deşi, con­form cerinţe­lor, sis­te­me­le urmau să fixeze vite­za de depla­sa­re, ope­ra­to­rul eco­no­mic a insta­lat în Bălţi sis­te­me care nu au capa­ci­tă­ţi de măsu­ra­re a vite­zei, echi­pa­men­te­le insta­la­te au fost demon­ta­te şi înlo­cu­i­te cu alte­le nea­u­to­ri­zat. În rapor­tul CCRM se pre­ci­zea­ză că, de fapt, toa­te docu­men­te­le afe­ren­te lici­ta­ţi­ei au fost pre­gă­ti­te de către ope­ra­to­rii eco­no­mi­ci care le-au şi câş­ti­gat. „În pofi­da fap­tu­lui că auto­ri­tă­ţi­le publi­ce loca­le au achi­zi­ţio­nat ser­vi­cii de moni­to­ri­za­re a tra­fi­cu­lui ruti­er prin inter­me­di­ul sis­te­me­lor mobi­le pe teri­to­ri­ul raio­nu­lui, aces­tea au fost trans­mi­se către Ser­vi­ci­ul Teh­no­lo­gii Infor­ma­ţio­na­le (STI) al MAI pen­tru moni­to­ri­za­rea tra­fi­cu­lui ruti­er în Chi­şi­nău. Ast­fel, ope­ra­to­rii eco­no­mi­ci au bene­fi­ci­at de veni­tu­ri, pen­tru ser­vi­cii nepres­ta­te de fac­to cu sis­te­me­le mobi­le, în sumă de 5,7 mil. lei”, anu­nţă CCRM.

„Fără a deţine permis de conducere, are acumulate mai mult de 100 de puncte de penalizare”

CCRM mai pre­ci­zea­ză că amen­zi­le apli­ca­te până acum ar fi ile­ga­le, or, pro­ce­sul de apli­ca­re a lor „a eşu­at din cau­ză că MAI nu a citat regu­la­men­tar con­tra­ve­nienţii. În une­le cazu­ri, MAI, încăl­când pro­ce­du­ra lega­lă, a înche­iat procese-verbale ulte­ri­or san­cţio­nă­rii. Reieşind din fap­tul că toa­te procesele-verbale întoc­mi­te prin inter­me­di­ul Sis­te­me­lor cad sub inci­denţa achi­tă­rii aces­to­ra în pro­porţie de 50%, duce la tra­ta­ment ine­gal faţă de con­tra­ve­nienţii care au comis alte tipu­ri de con­tra­venţii”.

Repre­zen­tanţii Curţii de Con­tu­ri au avut mai mul­te obie­cţii faţă de repre­zen­tanţii MAI

Audi­to­rii au sta­bi­lit şi o serie de fra­u­de comi­se de agenţii con­sta­ta­to­ri ai MAI, care nu au asi­gu­rat san­cţio­na­rea con­tra­ve­nienţi­lor care încal­că rigo­ri­le în tra­fi­cul ruti­er. Ast­fel, în peri­oa­da 2014 — 2015, din 660,8 mii de cazu­ri de încăl­ca­re a regu­li­lor cir­cu­la­ţi­ei ruti­e­re, doar pen­tru 315,1 mii au fost întoc­mi­te procese-verbale. Alte 27928 de pro­ce­du­ri con­tra­venţio­na­le înre­gis­tra­te au fost şter­se din sis­tem de către anga­ja­ţii MAI, în sco­pul evi­tă­rii răs­pun­de­rii con­tra­venţio­na­le. O altă ile­ga­li­ta­te comi­să de poli­ţi­ş­ti şi depis­ta­tă de audi­to­ri se refe­ră la fap­tul că anga­ja­ţii Inspec­to­ra­tu­lui Naţio­nal de Patru­la­re (INP), „prin inter­venţia intenţio­na­tă în sis­te­mul infor­ma­ţio­nal, trans­fe­rau punc­te de pena­li­za­re de la con­tra­ve­nienţii care acu­mu­lea­ză mai mult de 15 punc­te pe terţe per­soa­ne. S-au sta­bi­lit cazu­ri când o per­soa­nă, fără a deţi­ne per­mis de con­du­ce­re, are acu­mu­la­te mai mult de 100 de punc­te de pena­li­za­re. Aces­te fap­te au dus la neîn­ca­sa­rea a 3,1 mil. lei, pre­cum şi la nea­pli­ca­rea a 16298 de punc­te de pena­li­za­re”.

Tot în 2014-2015, agenţii con­sta­ta­to­ri, prin emi­te­rea înche­ie­ri­lor, au înce­tat, fără a avea temei legal, 14839 de pro­ce­du­ri con­tra­venţio­na­le pri­vind încăl­că­ri­le sta­bi­li­te în tra­fi­cul ruti­er, pen­tru care ar fi fost posi­bi­lă apli­ca­rea unor amen­zi în cuan­tum de la 4,8 până la 6,8 mili­oa­ne de lei. La fel, au fost sta­bi­li­te cazu­ri de uti­li­za­re a nume­re­lor de înma­tri­cu­la­re ce nu figu­rea­ză nici în baza de date a CRIS Regis­tru, nici nu sunt înre­gis­tra­te ca nume­re ope­ra­ti­ve în R. Mol­do­va. La fel, pen­tru une­le şi ace­lea­şi per­soa­ne sau per­soa­ne noto­rii (!) se efec­tu­au modi­fi­că­ri în sis­tem în sco­pul evi­tă­rii răs­pun­de­rii con­tra­venţio­na­le. În cadrul sis­te­mu­lui, la une­le nume­re de înma­tri­cu­la­re se adă­u­ga un ele­ment în plus în sco­pul nei­den­ti­fi­că­rii auto­ve­hi­cu­lu­lui în cau­ză, res­pec­tiv a con­du­că­to­ru­lui auto, notea­ză CCRM.

„Iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul MAI şi interesul material meschin”

CCRM a con­sta­tat mai mul­te nere­gu­li şi aba­te­ri şi la edi­fi­ca­rea sis­te­me­lor de moni­to­ri­za­re video la 41 de inter­se­cţii din Chi­şi­nău, „care au dus la uti­li­za­rea ine­fi­cien­tă, pe alo­cu­ri fra­u­du­loa­să, a mij­loa­ce­lor finan­ci­a­re în sumă de 81,6 mili­oa­ne de lei, alo­ca­te din buge­tul de stat şi dintr-un grant acor­dat de Repu­bli­ca Popu­la­ră Chi­ne­ză”. În acest sens, sunt eloc­ven­te ser­vi­ci­i­le de insta­la­re a unui pilon meta­lic în sumă de 1130 de euro, pe când, în pro­ce­sul de recon­stru­cţie a dru­mu­ri­lor în Chi­şi­nău, Pri­mă­ria a achi­tat pen­tru un pilon 10 mii de lei, sau de 2,2 ori mai puţin. „Ires­pon­sa­bi­li­ta­tea fac­to­ri­lor de deci­zie din cadrul MAI, STI al MAI, INP, inte­re­sul mate­ri­al mes­chin al aces­to­ra, au con­dus la fra­u­da­rea în pro­porţii deo­se­bit de mari a bani­lor publi­ci, a acce­să­rii ili­ci­te a date­lor cu carac­ter per­so­nal şi a acce­să­rii ile­ga­le a infor­ma­ţi­ei din Regis­tre de stat. Pe mate­ri­a­le­le rapor­tu­lui în cau­ză, 5 subiec­te au fost remi­se orga­ne­lor de drept, în con­se­cinţă două per­soa­ne fiind reţi­nu­te”, notea­ză CCRM.

În ianu­a­rie 2017, ZdG a scris că sis­te­mul de moni­to­ri­za­re video a tra­fi­cu­lui ruti­er, imple­men­tat în 2014 în rai­oa­ne­le R. Mol­do­va, este astăzi nefun­cţio­nal, fiind pus pe brân­ci de o gaş­că de afa­ce­ri­ş­ti, conec­ta­tă la lumea poli­ti­că, dar şi de impo­tenţa sta­tu­lui, care, din cau­za inte­re­se­lor, nu a putut valo­ri­fi­ca oport­u­ni­ta­tea de a avea sigu­ranţă în tra­fic şi înca­să­ri la buget. ZdG a ana­li­zat atun­ci sute de docu­men­te, inclu­siv mesa­je pri­va­te ale per­soa­ne­lor impli­ca­te în pro­iect, şi a pre­zen­tat deta­lii din culi­se­le business-ului cu came­re video de pe tra­se­e­le naţio­na­le, rui­nat de inte­re­se, nego­ci­e­ri poli­ti­ce, lob­by, dosa­re pena­le dubi­oa­se şi iden­ti­tă­ţi fal­se. În vâr­ful afa­ce­rii s-au aflat un afa­ce­rist cu dub­lă iden­ti­ta­te, depu­ta­tul şi secre­ta­rul gene­ral al PLDM, Vic­tor Roş­ca, dar şi mai mulţi inter­me­di­a­ri, unii din­tre care s-au aflat în fun­cţii publi­ce. Pro­iec­tul a fost imple­men­tat în rai­oa­ne şi mun. Bălţi de trei fir­me: „Mid­land Engi­ne­e­ring”, „Info­rad” şi „Avto­u­ra­gan”, conec­ta­te însă la un sin­gur cen­tru de coman­dă.

„S-au întreprins măsuri necesare pentru a nu permite asemenea ilegalităţi”

Andri­an Şova, şeful STI al MAI, susţi­ne că astăzi „aces­te nere­gu­li, ce ţin de şter­ge­rea infor­ma­ţi­i­lor din sis­tem, nu mai sunt”. El menţio­nea­ză că „s-au între­prins măsu­ri nece­sa­re pen­tru a nu per­mi­te ase­me­nea ile­ga­li­tă­ţi. Toa­te eve­ni­men­te­le care au avut loc ţin de un isto­ric mai puţin plă­cut. În prin­ci­piu, noi încer­căm să asi­gu­răm o secu­ri­ta­te infor­ma­ţio­na­lă depli­nă. Tot­o­da­tă, tre­bu­ie să spun că noi, la STI, asi­gu­răm fun­cţio­na­li­ta­tea sis­te­mu­lui şi că pro­be­le foto acu­mu­la­te din inter­se­cţii sunt trans­mi­se în sis­tem. Ulte­ri­or, ele plea­că spre exa­mi­na­re la Cen­trul Unic de Moni­to­ri­za­re şi Con­trol. Noi sun­tem un fel de ope­ra­to­ri. De ce se întâm­plă mai depar­te răs­pun­de deja INP. Acum, în Chi­şi­nău, sis­te­mul este unul fun­cţio­nal. Echi­pa­men­te­le uti­li­za­te deţin cer­ti­fi­cat de con­for­mi­ta­te. Nu sunt dubii cu pri­vi­re la pro­be­le acu­mu­la­te. Acum, se între­prind toa­te măsu­ri­le posi­bi­le ca să nu mai inter­vi­nă ast­fel de situ­a­ţii şi pen­tru a menţi­ne sis­te­mul într-o sta­re fun­cţio­na­lă”, pre­ci­zea­ză Şova.

Rodion Coş­ciug, admi­nis­tra­to­rul com­pa­niei „Des­sa Inter­na­tio­nal”, cea care a fost „exe­cu­tan­tul şi ela­bo­ra­to­rul pro­iec­tu­lui” pri­vind moni­to­ri­za­rea video a tra­fi­cu­lui ruti­er, a refu­zat să dis­cu­te cu ZdG la subiect, fiind supă­rat pen­tru felul în care am abor­dat subiec­tul ante­ri­or.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *