Torturat cu tuberculoză

Sergiu Bezman, deţinut în penitenciarul de la Taraclia, a suportat mai multe forme de tortură, una dintre care este unică. După ce a fost bătut pentru faptul că a scris scrisori la Parlament, el a fost pus să … mănânce scrisorile. La un an de la acel caz, Bezman e supus unei noi forme de tortură: în celula sa a fost plasat un deţinut cu formă deschisă de tuberculoză. La 24 martie în R.Moldova a fost marcată Ziua Mondială de Combatere a Tuberculozei.

La 4 aprilie 2008, Serghei Bezman a fost bătut cu cruzime. El a declarat că a fost maltratat de către un angajat al penitenciarului pentru faptul că a îndrăznit să expedieze o petiţie speakerului Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu. Mai mult chiar, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din R.Moldova (CHDOM) a semnalat că Bezman a fost silit atunci să-şi mănânce propriile petiţii. „La examinarea corpului deţinutului, s-a constatat că în afară de vânătăile din regiunea cutiei toracice, mai exista inflamaţia de la cap şi de la cavitatea bucală, care i-au fost produse în timp ce-l puneau să mănânce scrisorile trimise domnului Marian Lupu”, se spune într-un raport al CHDOM.

Cazul a fost relatat în presă, iar Comitetul Helsinki a decis să îl reprezinte pe Bezman în instanţă. Ştefan Urâtu ne-a comunicat ieri că torturile şi ameninţările de răfuială la adresa lui s-au ţinut lanţ pe parcursul acestui an.

«După o conferinţă de presă pe marginea acestui caz, la care au participat reprezentanţii Parlamentului şi ai Preşedinţiei, am aşteptat nişte paşi concreţi din partea acestor instituţii. E adevărat că ne-a sunat reprezentantul Parlamentului şi a zis că mă va contacta neapărat ca să mergem împreună la Taraclia, căci sunt reprezentantul legal al lui Bezman. Peste jumătate de oră m-au informat că Departamentul Penitenciare nu le va permite nici lor accesul la penitenciar, dacă merg eu. În aceeaşi zi Maxim Jikul de la Parlament şi Nicolae Eşanu, viceministrul Justiţiei, l-au vizitat pe Bezman», ne-a relatat Ştefan Urâtu. Până la acea vizită, Departamentul Penitenciare a remis un comunicat în care a explicat că „faptele nu s-au adeverit”.

Penitenciarul a negat

Ulterior, şi Parlamentul a plasat pe pagina web un comunicat din care aflăm că „Colaboratorii Secţiei Petiţii şi Audienţe a Aparatului Parlamentului s-au deplasat la penitenciarul nr.1 din oraşul Taraclia, unde au avut o întrevedere privată cu condamnatul Serghei Bezman. Acesta a confirmat faptul că a fost maltratat de către Alexandru Malina, şeful secţiei operative a penitenciarului, pentru că a scris câteva petiţii pe numele Preşedintelui Parlamentului. În acelaşi timp, administraţia penitenciarului a negat invinuirile aduse.”

După această vizită, Serghei Bezman a semnalat că a fost supus unor ameninţări severe cu răfuiala fizică. Comitetul Helsinki a anunţat că viaţa lui Bezman este în pericol. Departamentul penitenciare a plasat pe pagina web o explicaţie cu privire la acest caz, compusă dintr-o singură propoziţie, în care se spune că „DPI susţine că viaţa condamnatului Bezman Sergiu nu se află sub nici un aspect în pericol”.

Bacilul Koch importat

Ulterior, în celula lui Bezman s-au făcut schimbări, în urma cărora la penitenciarul din Taraclia a fost „importat” un deţinut bolnav de tuberculoză cu formă deschisă. Acesta a fost introdus în celula lui Bezman, pe locul care tocmai fusese eliberat recent. „Este o formă de tortură, este o ilegalitate ca să plasezi un bolnav care prezintă riscuri într-o celulă cu alţi deţinuţi sănătoşi. Şi nu e un caz unic”, ne-a comunicat Ştefan Urâtu.

Potrivit scrisorilor lui Bezman, persoana bolnavă de tuberculoză a fost adusă în această celulă de mai mult de jumătate de an. Reprezentanţii Comitetului Helsinki spun că nu e primul caz în care deţinuţii sunt expuşi riscurilor de a se îmbolnăvi de tuberculoză. „Am primit recent o scrisoare de la un fost deţinut. Este liber acum, dar a ieşit din penitenciar cu tuberculoză. A ieşit de acolo condamnat să poarte această maladie în familia sa şi în casa propriilor săi copii. E o pedeapsă mai dură decât detenţia”, a conchis Urâtu.

Alina Radu