Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Tinerii de la Străşeni: implicare…

Tinerii de la Străşeni: implicare şi riscuri

La 1 februarie, la Străşeni, a avut loc o dezbatere pe tema „Participarea tinerilor din R. Moldova la soluţionarea problemelor comunităţilor locale”. Dezbaterea a fost iniţiată în cadrul unui proiect al Fundaţiei Est-Europene, care şi-a propus realizarea unui studiu comparativ despre implicarea tinerilor din diverse localităţi ale R. Moldova în soluţionarea problemelor comunităţilor locale.

La evenimentul de la Străşeni au participat reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai consiliilor de tineret, elevi ai diferitelor instituţii de învăţământ din Străşeni: de la Liceul cu studiere în limba rusă „Nicolai Nekrasov”, de la Liceele „Mihai Eminescu” şi „Ion Vatamanu” şi de la Gimnaziul „Alecu Russo”. Ei au dezbătut problemele tinerilor din Străşeni, riscurile pe care aceştia ar trebui să şi le asume, contribuind la soluţionarea problemelor.

Reprezentanta Fundaţiei Est-Europene, Irina Ciobanu, a precizat că proiectul susţine implicarea tinerilor în viaţa politică, socială, economică, dar şi în procesele decizionale. Potrivit Irinei Ciobanu, vor avea loc 37 astfel de dezbateri, în urma cărora va fi elaborată o rezoluţie ce va include strategiile de activitate ale tinerilor pe viitor, iar documentul final va fi prezentat în cadrul unei adunări publice.

Doina Leca, de la Liceul „Ion Vatamanu”, s-a referit la implicarea societăţii în soluţionarea problemelor tinerilor. Ea a spus că „soluţionarea problemelor cu suportul persoanelor cu experienţă de viaţă poate fi eficientă, iar participarea mai activă a tinerilor poate schimba starea societăţii”. „Pentru că nu mai suntem copii, trebuie să demonstrăm că avem destule idei, care, pur şi simplu, trebuie puse în aplicare”, a mai spus Doina.

Nicoleta Munteanu, de la Liceul din Roşcani, a opinat că „ideea participării la vot a persoanelor sub 18 ani constituie un bun prilej prin care tinerii ar putea demonstra  ideile şi intenţiile lor pentru viitorul R. Moldova”.

Alina Garangiu, de la Liceul „Nicolai Nekrasov” din Străşeni, susţine, însă, că pentru a gândi corect, e nevoie de o anumită experienţă de viaţă: „Deseori, până la vârsta de 18 ani, modul de recepţionare şi de abordare a ideilor de către tineri este diferit. Atâta timp cât îţi schimbi părerea de la o zi la alta, nu poţi lua o decizie adecvată pentru viitorul tău, dar şi pentru viitorul societăţii”. Alina crede că, din această cauză, „vârsta de la care un cetăţean poate participa la vot ar trebui să rămână cea de 18 ani”.

Alina Garangiu s-a referit şi la problemele cu care se confruntă localitatea sa: „Deşi au idei, tinerii nu au unde să şi le exprime”. Ea s-a referit la puţinele şcoli de artă, la care nu poţi studia dacă nu ai bani, oricât de talentat ai fi.

Veronica Bulava, de la Gimnaziul „Alecu Russo” din Bucovăţ, a dezvăluit experienţa instituţiei în care învaţă, unde elevii mai mari îi ajută pe cei mai mici să-şi dezvolte talentele, în special pe cei din familii vulnerabile. „Cei mai mari îi ajută pe cei mai mici cu materiale şcolare sau cărţi”, a spus Veronica.

Au fost evidenţiate şi problemele cu care se confruntă tinerii la angajarea în câmpul muncii. Mariana Sârcu, din Străşeni, a explicat că „tinerii au nevoie de locuri de muncă part-time, unde ar putea câştiga nişte bani şi s-ar responsabiliza. Ar trebui să existe locuri de muncă în timpul verii, nu doar în agricultură, dar şi în alte domenii, pentru a diversifica experienţa acumulată. Chiar dacă există locuri de acest gen, tinerii nu cunosc Codul muncii, din care motiv muncesc deseori peste 5 ore pe zi, ceea ce contravine legislaţiei”.

Ana Baciu e de părerea că „statul nu încearcă în niciun fel să stimuleze tinerii la muncă, urmând experienţa unor ţări vecine”.

Nichita Ciuhlea crede că „sunt destui tineri cu idei, dar care, pur şi simplu, ezită să le dezvăluie”.

O problemă importantă, care îi nemulţumeşte pe elevi este actuala programă de studii. Tatiana Muntean, de la Liceul „Ion Vatamanu”, susţine că „programa şcolară e supraîncărcată, materia este expusă complicat, iar temele pentru acasă sunt dificile”. Ea a accentuat, totuşi, că profesorii sunt cei care înţeleg complexitatea programei şcolare.

La finalul dezbaterii, participanţii au fost solicitaţi să răspundă la diverse întrebări şi să dea note activităţii raionului Străşeni. Primul grup a răspuns la întrebarea „Ce lipseşte şi de ce avem nevoie în raion?”. Tinerii au sugerat importanţa constituirii unor grupuri de tineri în administraţiile locale. Acelaşi grup a sugerat ca în centrul fiecărei localităţi să existe locuri publice unde tinerii şi-ar expune părerile, dorinţele şi nedumeririle, astfel încât, în fiecare lună, acestea să poată fi analizate şi implementate.

Un alt grup a răspuns la întrebarea: „Ce resurse pentru activitatea tinerilor sunt la Străşeni?” Ei au amintit despre activitatea Centrului de tineret, a ONG-ului „Cultura nouă”, despre resursele media, Ziarul „Străşeneanca” şi Televiziunea locală „ART TV”, www.infostraseni.md.

Intervenţia tinerilor în soluţionarea  problemelor din viaţa socială a fost elucidată de al treilea grup, care a specificat că „voluntariatul este calea pe care tinerii pot interveni cel mai uşor”.

Ultimul grup s-a referit la riscurile cu care se confruntă tinerii pe parcursul activităţilor sociale. Frica de a fi ignoraţi, discriminarea după criteriul vârstei, religiei şi naţionalităţii, conflictele ce apar din cauza diversităţii de opinii au fost problemele abordate de tineri.

Timp de o săptămână, participanţii vor elabora o rezoluţie, care va fi prezentată Fundaţiei Est-Europene.

Această dezbatere a fost realizată în cadrul proiectului „Participarea tinerilor în Moldova” implementat de Fundaţia Est-Europeană cu suportul financiar acordat de Departamentul de Stat al Statelor Unite prin intermediul Fundaţiei Eurasia.