Supravieţuitorii sunt nişte învingători

Victimă – Alina, 13 ani
Abuzator – tatăl biologic
Forme de abuz – fizic, sexual
Pedeapsă – 18 ani de închisoare
şi prejudiciu moral – 50 mii de lei

Istoria Alinei

Alina, o adolescentă de 13 ani, ar da orice să poată şterge din memorie anii pe care i-a petrecut în casa părintească. Tatăl a început să o molesteze când avea şase ani, iar ceva mai târziu – a violat-o. Ca şi cum nu era de ajuns, bătăile şi injuriile făceau parte din regimul zilnic al familiei lor, mai ales când bărbatul se îmbăta. Atunci nu mai conta în cine loveşte – în soţie sau în cei doi copii. Fata povesteşte că ori de câte ori chemau poliţia şi tatăl era luat de acasă, nu dura mai mult de 3—4 ore până revenea.

Atunci când traiul devenea insuportabil, mama îşi lua copiii de mână şi mergeau, uneori pe jos, la un centru de plasament. Trăiau acolo un timp, după care se întorceau acasă şi coşmarul începea din nou. Din cauza multiplelor lovituri pe care le-a suportat din partea bărbatului, mama Alinei a ajuns de două ori pe masa de operaţie. În pofida unor intervenţii extrem de complicate la creier, nu şi-a mai revenit complet niciodată, suferind restul vieţii de pe urma unei dereglări psihice.

Astfel, femeia nu era în stare să observe ce se întâmplă între tată şi fiică şi nu a putut să-şi ajute copilul. Când fata credea că nu mai are scăpare, le-a venit în vizită o mătuşă de peste hotare, căreia a decis să-i destăinuiască coşmarul pe care-l trăia zilnic. Înspăimântată de cele auzite, femeia a depus o cerere la poliţie, raportând abuzul sexual comis asupra copilului.

Poliţistul care a examinat cererea a pus la îndoială declaraţiile copilului, fapt care a admis comiterea mai multor greşeli de procedură legală şi, nu în ultimul rând, punerea în pericol a vieţii celor din jur. Între timp, aflând că ar putea avea probleme cu poliţia, tatăl a dus copilul la un medic ginecolog, de la care a obţinut un certificat precum că fata era virgină.

Intervenţia “AMICUL”

Cazul Alinei a ajuns în vizorul specialiştilor la sesizarea Direcţiei pentru protecţia copilului dintr-un sector din Chişinău.

Potrivit avocatului, din start, în acest dosar au fost comise greşeli de procedură. În loc să intenteze dosar penal după ce a primit sesizarea despre o crimă atât de gravă şi să reţină imediat abuzatorul pentru a asigura protecţia copilului, poliţia a început să efectueze nişte cercetări preliminare (explicaţii de la vecini, de la alţi martori), care ulterior au fost inutile, neavând statut de probe în dosar. Alina, timp de două săptămâni, cât a durat procedura, a fost nevoită să locuiască sub acelaşi acoperiş cu abuzatorul. Acesta intimida copilul şi membrii familiei, cerându-le să-şi retragă acuzaţiile.

Prima acţiune întreprinsă după înregistrarea cazului la “Amicul” a fost efectuarea expertizei medico-legale, care a arătat clar că adolescenta fusese violată. Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului din Chişinău i-a asigurat fetei spaţiu protector la un centru de plasament.

Psihologii de la CNPAC, precum şi specialiştii centrului de plasament au fost alături de Alina, oferindu-i tot suportul şi reabilitarea de care avea nevoie. Ulterior, în instanţă a fost prezentat şi un raport de evaluare psihologică, în care s-au constatat consecinţele abuzului grav pe care l-a suportat adolescenta.

Cazul a fost repartizat spre examinare unui complet din trei judecători. Intervenţia promptă a avocatului angajat pentru a apăra interesele copilului a făcut ca fetiţa să nu fie audiată în instanţa de judecată, acesta motivându-şi solicitarea prin faptul că audierea faţă în faţă cu abuzatorul ar fi o procedură extrem de traumatizantă pentru copil.

LEGEA SPUNE:

Art. 369 din Codul de Procedură Penală admite că apărătorii pot solicita condiţii speciale de audiere a unui copil, care implică audierea într-un alt sediu decât cel al instanţei de judecată pentru a evita revictimizarea acestuia.

Întregul complet de judecată a fost de acord să se deplaseze la Centrul “Amicul”, unde există o cameră special amenajată pentru audierea copiilor-victime sau martori.

Datorită condiţiilor prietenoase şi tehnologiilor adecvate cu care este dotată această cameră, Alina a relatat în timpul audierii toate detaliile coşmarului prin care a trecut.

Surpriza neplăcută s-a produs în instanţa de judecată atunci când părţile au avut posibilitatea de a veni cu probe suplimentare. Avocatul învinuitului a insistat ca probă suplimentară să fie certificatul medicului ginecolog, care, după cum am mai spus, i-ar fi făcut Alinei un control. Invitat la proces, doctorul a confirmat că examenul medical pe care l-a efectuat a demonstrat că fata era virgină. Dar după ce au fost expuse concluziile expertizei medico-legale, s-a arătat surprins şi, după o mică ezitare, a recunoscut că concluziile experţilor sunt prioritare concluziei sale. Avocatul învinuitului a insistat, totuşi, să fie realizată încă o expertiză medico-legală, Alina fiind nevoită să suporte încă o dată această experienţă traumatizantă. Până în prezent nici procuratura, nici instanţele de drept nu au reacţionat privind tragerea la răspundere penală a medicului care a eliberat certificatul fals.

Pedeapsă

Rezultatele celei de-a doua expertize şi probele aduse în instanţă au servit drept temei pentru condamnarea bărbatului la 18 ani de închisoare. Acţionând în interesele copilului, avocatul a cerut prejudiciu moral pentru fetiţă şi instanţa a dispus încasarea de la condamnat a 50 000 de lei.

Mama Alinei nu a ajuns până la finalul acestui proces. Ea s-a stins din viaţă la nici 30 de ani împliniţi. Alina şi fratele său locuiesc acum într-o casă de copii de tip familie. În această casă primitoare, copiii au învăţat ce înseamnă o familie adevărată, care îţi este alături la bine şi la rău, o familie pe care te poţi baza oricând.

Acest studiu de caz este preluat din broşura “Copilul victimă a abuzului sexual: intervenţii multidisciplinare”, elaborată de Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (www.cnpac.org.md).

RAPORTAŢI!
Dacă bănuiţi că un copil este victima unui abuz, sunaţi
022 75 88 05
sau scrieţi un email:
ajutauncopil@cnpac.org.md


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Юлия

    Я не помню кому принадлежат эти слова, но для нас, граждан Молдовы, они актуальны:” Не бойся друзей – в худшем случае, они предадут тебя; не бойся врагов – в худшем случае они убьют тебя, но бойся РАВНОДУШНЫХ, ибо с их молчаливого согласия есть на земле и предательство и убийство”.Если бы рядом с этой семьёй жили по-настоящему добрые люди, этих страшных событий не произошло бы.Но, по всей видимости,рядом были равнодушные,живущие по принципу: моя хата с краю, ничего не знаю.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *