„Sufletele” Eroilor cer ajutor

După ce acum o jumătate de an s-a discutat despre starea dezastruoasă a Cimitirului Eroilor din sectorul Botanica din Chişinău, discuţie la care autorităţile au promis să ia măsuri, astăzi suntem la aceeaşi etapă la care am fost. Până în prezent, nu s-au luat niciun fel de măsuri referitoare la subiectul dat.

Cimitirul Eroilor este într-o stare dezastruoasă. Situaţia creată este discutată o dată la câteva luni, dar nu se întreprinde nimic concret pentru soluţionarea acesteia. Membrii grupului de iniţiativă al proiectului „Cimitirul Eroilor din Chişinău. Recviem sau Renaissance” au organizat, pe 7 februarie, o manifestare de sensibilizare a autorităţilor din R. Moldova, dar şi a societăţii civile, intitulată „SOS! Cimitirul Eroilor din Chişinău”. Aici a fost dat citirii apelul acestora către autorităţi în speranţa că ele nu vor rămâne indiferente faţă de această problemă.

Aceleaşi discuţii la fiecare jumătate de an

De la eveniment n-au lipsit reprezentanţii autorităţilor în frunte cu Leonid Bujor, consilierul prim-ministrului Vlad Filat, care, de asemenea, a subliniat faptul că la acest subiect se revine o dată la jumătate de an, dar nu se întreprind niciun fel de acţiuni: „Este bine să elaborăm un plan de acţiuni concrete: ce, cum şi când trebuie să realizăm, ca să nu revenim la acest subiect doar o dată la jumătate de an”. Leonid Bujor atenţionează şi asupra faptului că n-au fost luate anumite decizii pentru că, până-n prezent, n-a fost înmânat un demers prin care să fie clar ce se solicită: „Urmează să analizăm propunerile care vor parveni”.

Pentru ca situaţia să nu se repete, organizatorii evenimentului au făcut public Apelul către autorităţile R. Moldova, în care solicită implicarea acestora în soluţionarea „unei probleme de importanţă majoră nu doar pentru societatea noastră, ci şi pentru comunitatea europeană. Mormintele eroilor căzuţi la datorie sunt pângărite. Memoria celor care şi-au făcut datoria faţă de Patrie este dată uitării. Volens-nolens, întreaga societate a devenit părtaşă la un act de vandalism.

Solicităm să întreprindeţi acţiuni concrete prin care Cimitirul din Chişinău să-şi recapete statutul de personalitate juridică, fapt ce ne-ar permite să iniţiem lucrările de reabilitare a acestui monument de istorie şi solidaritate umană”.

Mai mult decât o greşeală

Cimitirul Eroilor a fost creat la începutul sec. XX. Aici au fost înmormântaţi circa 1645 de militari originari din şase state beligerante: România, Rusia/URSS, Franţa, Austro-Ungaria, Cehoslovacia şi Polonia. După cel de-al Doilea Război Mondial, pe teritoriul Cimitirului, distrus de autorităţile sovietice, între anii 1961-2007 a funcţionat Institutul de Pulmonologie şi Ftiziatrie şi Spitalul de Tuberculoză. La 15 octombrie 2007, o parte a acestui teren a fost vândută la licitaţie în urma unei decizii guvernamentale contra sumei de 70 milioane de lei. Potrivit legii, însă, acest lucru este inadmisibil. La rândul său, Leonid Bujor a remarcat că permisiunea Guvernului de atunci de a privatiza acest cimitir „a fost mai mult decât o greşeală”.

Conform Regulamentului cu privire la cimitire, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1072 din 22 octombrie 1998, compartimentul V (Închiderea şi lichidarea cimitirelor), „cimitirele şi locurile de înmormântare ce nu funcţionează, precum şi locurile de înmormântare a militarilor participanţi la diverse acţiuni militare sunt monumente ale cultului şi istoriei. Pe teritoriul acestor cimitire se interzice construcţia diverselor clădiri sau edificii ce nu ţin de funcţionarea lor”, iar „mormintele şi monumentele declarate Patrimoniu Naţional, obiectele de artă sau de istorie şi cultură pot fi demolate, transferate, modificate cu autorizaţia administraţiei publice locale”.

Cimitirul Eroilor în registrul de stat

Scopul evenimentului a fost identificarea soluţiilor pentru reabilitarea cimitirului. Primul pas în acest sens a fost publicarea unei broşuri care conţine o notă informativă, material ştiinţific de cercetare, investigaţii jurnalistice, poze din epocă, dar şi numele cetăţenilor care au militat pentru reabilitarea Cimitirului de Onoare. Zoia Jalbă, consultant principal în Direcţia documentare parlamentară, speră ca, prin intermediul acestei broşuri, „informaţia despre acest cimitir să ajungă şi la noua generaţie, care să înţeleagă despre importanţa acestei probleme şi, mai mult, despre importanţa soluţionării ei”.

Ion Buga, profesor universitar de istorie, consideră că ar fi utilă crearea unui registru, în care să fie totul nominalizat. Drept exemplu ar putea servi Polonia, unde sunt publicate peste 20 de volume despre toate mormintele celor care şi-au pierdut viaţa în cel de-al Doilea Război Mondial. De aceeaşi părere este şi Gheorghe Postică, viceministrul Culturii, care remarcă faptul că „spre regretul nostru, acest spaţiu al Cimitirului Eroilor nu este inclus într-un registru de stat. Cred că ar trebui să fie creată o comisie de expertiză istorico-arheologică, care să dea un verdict ştiinţific la această problemă, în baza căruia Ministerul Culturii să ia o decizie ca acest spaţiu să devină unul protejat”.

Nerespectarea Convenţiei de la Geneva

Ion Negrei, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, consideră că problema constă în găsirea unor soluţii împreună cu autorităţile, ca să fie posibilă crearea unui proiect de reconstrucţie şi de reabilitare a Cimitirului. După părerea istoricului, aceasta „ar însemna revenirea la o pagină de istorie care este scrisă pe aceste meleaguri şi, în primul rând, este recăpătarea memoriei istorice a populaţiei din acest spaţiu”. Totodată, Ion Negrei accentuează ideea că, potrivit Convenţiei de la Geneva din 1949, semnată şi de R. Moldova, autorităţile „sunt datoare să îngrijească şi să păstreze monumentele şi cimitirele militare”.

Potrivit Protocolului adiţional la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale, art. 34 (1), „rămăşiţele persoanelor care au decedat din cauze având legătură cu o ocupaţie sau în timpul unei detenţii, ca rezultat al unei ocupaţii sau al ostilităţilor şi acelea ale persoanelor care nu erau resortisanţii ţării în care ele au decedat ca urmare a ostilităţilor vor trebui să fie respectate, iar mormintele tuturor acestor persoane trebuie să fie respectate, întreţinute şi marcate aşa cum este prevăzut în art. 130 al celei de-a IV-a  Convenţii”, precum şi în art. 34 (2) b), unde se insistă asupra „asigurării în permanenţă a protecţiei şi întreţinerii acestor morminte”.

Până în prezent, multe dintre mormintele distruse pe timpul regimului comunist n-au fost restabilite.

Olga BULAT