Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Strugurii Moldova - 90% în…

Strugurii Moldova – 90% în CSI, o bobiţă – în UE

441-poamaÎn aceste zile în R.Moldova finalizează colectarea strugurilor de masă. Refrigeratoarele colectează lăzile cu struguri direct de pe podgorii. Cel mai popular soi de masă rămâne “Moldova”, deşi multe plantaţii de vie au roada compromisă din cauza ploilor din septembrie. Şi în această toamnă 90% din strugurii de masă sunt exportaţi în Rusia şi CSI. Totuşi, România cumpără de 8 ori mai mulţi struguri din Moldova decât în anii precedenţi.

După ploile din septembrie, mai multe plantaţii de struguri de masă au fost compromise. Viticultorii au aşteptat zilele însorite ca să salveze strugurii rămaşi. Refrigeratoarele vin direct pe podgorii ca să colecteze strugurii pentru vânzare. În momentul de faţă, majoritatea strugurilor de masă sunt exportaţi în Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, doar 10% din recolta fiind vândută în UE şi alte state.

Rusia, Ucraina şi Belarus consumă struguri moldoveneşti

Valeriu Cebotari, şeful secţiei viticultură a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), a declarat pentru ZdG că şi în acest an strugurii de masă sunt exportaţi, în fond, în statele CSI. “Strugurii pleacă 90% în Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina. În UE şi alte state pleacă foarte puţin”, spune Cebotari. El a menţionat, totuşi, că deocamdată nu există interdicţii la exportul strugurilor în Federaţia Rusă. “Unele maşini se mai întorc, dar nu în cantităţi mari. Avem deja circa 10000 de tone de struguri exportaţi în acest an”, susţine reprezentantul MAIA, explicând că circa 3000 tone de struguri de masă s-au exportat în Federaţia Rusă şi în alte state CSI la începutul anului 2013, din recolta anului trecut, iar alte peste 6000 tone s-au vândut din recolta nouă în perioada lunilor august-septembrie.

Deşi anual producătorii de struguri din Moldova exportă în Rusia şi CSI circa 30000 de tone de struguri, experţii pronosticau în acest an creşterea substanţială a exporturilor, cu cel puţin 10000 de tone, deoarece anul viticol s-a arătat a fi foarte bun. “Cele două săptămâni de ploi din luna septembrie au compromis o parte din recoltă, în special soiul Moldova. Ploile au cauzat plesnirea bobiţelor, dar şi diminuarea gradului de dulceaţă din struguri”, explică Valeriu Cebotari. El spune că viticultorii care au îngrijit corespunzător via nu au suportat pierderi mari nici chiar din cauza ploii.

Deşi totalurile recoltei viticole încă nu sunt făcute, deoarece e în toi colectarea strugurilor de soiul Moldova, care este unul dintre cele mai tardive soiuri, Valeriu Cebotari consideră că în acest an ar putea fi exportate cel puţin 35000 tone de struguri de masă.

România a mărit de 8 ori importul de struguri din R. Moldova

Sergiu Zabolotnâi, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Struguri din R.Moldova, a confirmat faptul că Rusia şi statele CSI rămân piaţa de desfacere a soiurilor viticole de masă. Totuşi, în ultimii ani, au fost exportate în România cantităţi mai mari de struguri. “În ultimii 3 ani exportul de struguri spre România a crescut de vreo 8 ori. Dacă în 2012 se exportau peste Prut vreo 450 de tone, acum – peste 4000 de tone de struguri moldoveneşti sunt importaţi de statul român. Exportul de struguri în România a crescut simţitor”, susţine Zabolotnâi.

În prezent, soiul de struguri de masă care are cele mai mari şanse să fie exportat în alte state ale Uniunii Europene este soiul Moldova, dat fiind faptul că piaţa solicită mai mult soiuri negre. Însă standardele pentru export pe piaţa UE sunt destul de înalte, de aceea producătorii şi exportatorii de struguri au de rezolvat ecuaţii complicate. “În primul rând parametrii strugurilor lasă de dorit. Standardul european spune că bobiţele trebuie să fie de dimensiuni egale, iar strugurii să fie mari, de cel puţin 450 de grame. Sperăm să ieşim cu “Moldova” pe piaţa europeană, dar producătorii trebuie să deţină şi tehnologii corespunzătoare pentru etichetare, ambalare. Nu mai zic de tehnologia promovării unui brand, de care Asociaţia noastră se ocupă în prezent”, a adăugat Zabolotnâi. Directorul Asociaţiei Exportatorilor susţine că exporturile de struguri în UE ar putea fi lansate după 2015, odată cu implementarea prevederilor acordurilor de liber schimb. “Atunci producătorii vor simţi şi ceea ce înseamnă preţuri europene pentru strugurii lor. Cel puţin, în prezent, un kilograme de struguri în UE nu poate fi procurat de la producător cu mai puţin de 54 de eurocenţi (circa 9-10 lei moldoveneşti)”, explică Sergiu Zabolotnâi.

Actualmente, producătorii de struguri din R.Moldova îşi vând roada cu 3—6 lei, iar cei care au strugurii afectaţi de ploi îi vând şi mai ieftin producătorilor de vinuri. “Din cauza stricăciunilor cauzate de ploile îndelungate, mulţi nu pot vinde strugurii de masă, nici să-i pună la păstrare pentru iarnă, de aceea îi colectează şi încearcă să-i vândă fabricilor de vinuri. Dar nici fabricile nu pot cumpăra tot putregaiul, mai ales că aceste soiuri de masă nu sunt cele mai bune pentru tehnologia vinurilor, de aceea producătorii de struguri de masă care au struguri de calitate joasă primesc aproape nimic de la fabricile de vin”, spune Valeriu Cebotari, şeful secţiei viticultură din cadrul MAIA.

Potrivit datelor MAIA, Moldova ocupă locul şase în Europa după mărimea plantaţiilor de vie, cca 10% din pământul arabil fiind cultivat cu viţă de vie, iar vinificatorii generează peste 7 la sută din exporturile moldoveneşti şi angajează în total cca 300 de mii de oameni.

zp8497586rq