„Statul vine la noi doar cu reguli şi cerinţe, oferindu-ne în schimb multă indiferenţă”

Rămăşiţele vegetale pot fi folosite pentru încălzirea locuinţelor, şcolilor şi grădiniţelor, susţin adepţii încălzirii cu biomasă. Aceştia spun că astfel ne putem manifesta grija faţă de viitorul copiilor noştri.

Iurie Guţu, originar din Brătuleni, raionul Nisporeni, a decis, la început de 2016, să lanseze o afacere de producere a peleţilor în oraşul Ungheni. „Timp de 15 ani, am lucrat în Italia. Acolo mi-am clădit o nouă viaţă, mi-am construit o casă, mi-am deschis o afacere. Este bine peste hotare, dar totuşi am decis să mă întorc acasă”, mărturiseşte Iurie.

Moldovenii fac risipă de lemn

După ce a revenit acasă, a închiriat o încăpere, a procurat din Italia tehnica necesară pentru producerea peleţilor şi a lansat afacerea. „Am ales peleţii pentru că sunt un combustibil de viitor, curat, care nu poluează mediul. În Italia este foarte răspândită folosirea peleţilor, de aceea, m-am întrebat: oare Moldova are mai puţine rămăşiţe vegetale şi nu vrea să respire un aer mai curat?”, povesteşte producătorul.

UE oferă suport financiar pentru a asigura moldovenii cu energie la preț accesibil

Zilnic, la fabrică sunt produse câte 2,5 tone de peleţi din rumeguş de lemn, cumpărat de la întreprinderile de fabricare a mobilei din regiune. „La fabrică lucrează doi băieţi şi eu. Lucrez de dimineaţa până seara, cot la cot cu ei, pentru că dacă vrei să-ţi pui pe picioare o afacere trebuie să munceşti din greu alături de angajaţii tăi”, susţine antreprenorul cu ai cărui peleţi sunt încălzite mai multe instituţii private şi de stat.

De asemenea, Iurie a constatat că moldovenii fac multă risipă de lemn, care, în loc să fie reciclat, este ars sau aruncat. „Am cumpărat şi un tocător special, aşa că folosesc şi crengile uscate din livezi, pe care mi le dau oamenii. Cu cinci ani în urmă rumeguşul era gratis, pentru că toţi îl aruncau, iar acum, când au apărut mai multe fabrici de producere a peleţilor, oamenii au început să-l vândă şi măresc preţul în fiecare an”, ne spune cu tristeţe antreprenorul.

„Producătorii nu sunt protejaţi”

Iurie Guţu susţine că este dezamăgit de indiferenţa statului faţă de cetăţenii săi şi de cei care încearcă să deschidă o afacere. „Noi, ca producători, nu suntem protejaţi absolut deloc. Statul vine la noi doar cu reguli, cerinţe şi ne cere plătirea impozitelor, în schimb ne oferă doar indiferenţă faţă de problemele cu care ne confruntăm. Nu-l interesează deloc de unde luăm materia primă şi cu câţi bani o luăm. Nu se stabileşte un preţ fix pentru o materie primă sau alta, aşa ne putem trezi că astăzi cumpărăm resturile vegetale cu un preţ, iar mâine cu unul de trei ori mai mare, şi ce putem atunci să facem? De aceea, nici nu poţi să-ţi schiţezi un plan pentru viitorul îndepărtat, pentru că nu ştii ce va fi peste câteva luni. Această nesiguranţă şi indiferenţă ne nemulţumeşte cel mai mult… Înţeleg că revenirea mea acasă a fost o aventură. Am riscat mult şi am lăsat totul în Italia. Vreau să fac ceva bun şi aici. Vreau să am o perspectivă şi în ţara mea”, recunoaşte Iurie. El mai spune că visează să-şi construiască o clădire unde să-şi instaleze tehnica de producere a peleţilor. „Acum arendez încăperea şi arenda este totuşi foarte scumpă”, subliniază Iurie.

Întreprinderea lui Iurie Guţu asigură cu peleţi şi gimnaziul din satul său natal Brătuleni, care în urmă cu patru ani a trecut la încălzirea cu biomasă. Directoarea gimnaziului, Ludmila Jicol, afirmă că din anul 2014, când a fost construită centrala termică pe biomasă cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană, se bucură de săli călduroase şi confortabile. „Înainte încercam să economisim şi nu încălzeam coridoarele, sala de festivităţi, biblioteca. Acum însă, pe timp de iarnă, e cald peste tot, confortabil şi curat. Nu mai simţim mirosul de fum, care se îmbiba în hainele profesorilor şi ale elevilor”, povesteşte aceasta. Totodată, şi cheltuielile pentru agentul termic s-ar fi redus considerabil. Dacă mai înainte într-un sezon de încălzire cheltuiau aproape 290.000 de lei, acum le sunt suficienţi 178.000 de lei. „Pentru perioada rece ne trebuie circa 75 de tone de peleţi, pe care-i cumpărăm, începând cu anul trecut, de la Iurie Guţu”, remarcă directoarea.

Antreprenorul susține că încălzirea cu biomasă ne va asigura un viitor luminos

Suportul Uniunii Europene

Producerea de energie regenerabilă în R. Moldova a crescut de la 4% la peste 14% din consumul intern de energie în doar câţiva ani, în mare parte datorită susţinerii Uniunii Europene, prin intermediul Proiectului Energie şi Biomasă. „Fiind cea mai accesibilă sursă de energie regenerabilă în ţară, biomasa este prima opţiune atunci când vorbim de promovarea regenerabilelor. Aceasta deja asigură mai mult de jumătate din energia primară produsă în R. Moldova… Calitatea biocombustibilului, disponibilitatea materiei prime, planificarea corectă a achiziţiilor şi livrărilor în instituţiile publice vor fi câteva din priorităţile Ministerului Economiei pentru următoarea perioadă”, a declarat Octavian Calmîc, ministrul Economiei, în cadrul unui club de presă.

Spre deosebire de alte tehnologii de producere a energiei regenerabile, biocombustibilul are potenţial mare de generare a locurilor de muncă. Cele circa 100 de întreprinderi producătoare de biocombustibil au generat peste 300 de noi locuri de muncă în R. Moldova, iar în ţările Uniunii Europene, peste 280 de mii de persoane activează în sectorul combustibilului din biomasă solidă.

„Uniunea Europeană oferă suport pentru ca toţi cetăţenii din ţară să beneficieze de energie sigură, sustenabilă şi la preţuri accesibile”, a menţionat Pirkka Tapiola, Ambasadorul UE în R. Moldova.

„Sectorul rural poate avea beneficii enorme în urma dezvoltării corecte a industriei biocombustibililor. Aceasta va asigura crearea de noi locuri de muncă şi surse de venit în sate. Extinderea pieţei de producere a biocombustibililor în comunităţile rurale va atrage, la rândul său, noi prestatori de servicii. Astfel va fi creat efectul de multiplicare, ce va ajuta la dezvoltarea rurală, va diminua sărăcia energetică şi, nu în ultimul rând, va spori securitatea energetică a ţării şi va reduce dependenţa de importurile de gaze şi petrol”, a remarcat Dafina Gercheva, Coordonatoare Rezidentă ONU, Reprezentantă Permanentă PNUD în R. Moldova.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *