Stadionul model, groapă pentru gunoi

274-stadionPe terenul Liceului sportiv municipal, unde ar trebui să se antreneze viitori campioni ai Moldovei, cresc tufari şi se plimbă căţei. Acum patru ani, au fost începute lucrări de construcţie a unui teren modern. Deşi au fost cheltuiţi din bugetul public peste un milion de lei, din cele şase câte sunt necesare, nu s-a făcut mare lucru, iar săpăturile efectuate de firma de construcţie responsabilă servesc pentru acumularea deşeurilor din cartier. În situaţia creată, tinerii sportivi sunt nevoiţi să meargă în toate colţurile oraşului la antrenamente.

Liceul sportiv municipal a fost deschis în 2001. Atunci, se discuta ca în perspectivă să fie creată o bază sportivă a instituţiei. Terenul liceului era unul vechi, fără condiţiile necesare unei instituţii de profil. «Atunci când copiii jucau fotbal, erau numai ţărână, până şi faţa le era neagră. Era vorba şi de igienă, dar în primul rând de sănătatea copiilor. Înghiţeau praf şi pleacau de la antrenament murdari ca nişte purcei», îşi aminteşte Maria Gabuja, directoarea liceului. Din aceste considerente, ea a solicitat reconstrucţia terenului. Asta a fost în 2005, când s-au pus bazele cartierului model în Buiucani. S-a planificat construcţia unui stadion conform tuturor standardelor europene. «Atunci, cât a fost proaspăt, au dat foială. S-a făcut proiectul, conform căruia urma să avem un teren de fotbal, piste de alergări pentru atletism, teren pentru baschet, volei. Urma ca atunci când va fi gata, stadionul să poată fi folosit şi de către locuitorii cartierului», susţine Maria Gabuja. Înaintea alegerilor locale, s-a stopat totul.

Copiii sunt fugăriţi prin tot Chişinăul

Majoritatea copiilor care învaţă la acest liceu sunt din familii social vulnerabile. Instituţia este una foarte solicitată, din motiv că se pune accent pe educaţie, disciplină, nu doar pe pregătirea lor sportivă, iar cine nu le poate îmbina nu are ce căuta aici, este convinsă directoarea liceului. Elevii se ocupă la 14 probe de sport. Au performanţe inclusiv la nivel internaţional. În lipsa terenului, copiii sunt fugăriţi prin tot Chişinăul, recunoaşte cu regret conducătoarea. «Administraţiile instituţiilor unde se ocupă copiii ne ameninţă periodic că nu-i vor mai primi, că au nevoie de reparaţii, iar noi nu avem de unde le da bani. Altă problemă este că, odată ce nu avem bază sportivă, nu pot angaja antrenori la locul de bază, nu le pot oferi o sală, condiţii normale şi suntem nevoiţi să-i luăm prin cumul. Este foarte greu pentru noi», spune Maria Gabuja.

La toate adunările, părinţii îşi manifestă indignarea şi cer să se finalizeze lucrul asupra terenului sportiv. Ei sunt cei care suportă, practic, toate cheltuielile pentru pregătirea sportivilor, iar acestea sunt multe şi mari: cumpără echipament şi inventar necesar antrenamentelor, plătesc deplasările copiilor la competiţii, le asigură o alimentaţie specifică şi necesarul de vitamine. Deşi cheltuiesc lunar destul de mult pentru drumul copiilor în alte sectoare, unde se află sălile şi terenurile de sport, aceasta este o problemă minoră în comparaţie cu faptul că se epuizează copiii după toate aceste drumuri şi nu reuşesc să acorde atenţia şi timpul necesar învăţăturii, susţin părinţii. Funcţionarea stadionului de lângă şcoală ar rezolva toate aceste situaţii.

«Uneori nici nu mai am timp pentru teme»

Eugen Afanasiev este unul dintre cei 520 de elevi ai liceului sportiv. Este în clasa a 11-a şi practică fotbalul de la deschiderea instituţiei, adică de 9 ani. Până a se începe lucrările de construcţie la terenul sportiv, se antrena împreună cu colegii pe cel vechi, deşi era mic, neadaptat condiţiilor necesare, plin de noroi. Elevii erau mulţumiţi că aveau spaţiu. Reuşiseră să devină campioni naţionali la juniori şi ocupaseră locul trei în cadrul unui turneu internaţional. Acum, el este nevoit, ca şi ceilalţi tineri, să-şi împartă ziua între lecţii şi antrenament, pe care îl face în altă instituţie, din alt sector. Este nevoit să joace în componenţa altei echipe, care are teren.

«Uneori nici nu mai am timp pentru teme. În fiecare zi am câte două antrenamente, iar acasă ajung pe la nouă seara», spune tânărul fotbalist, care, zilnic, are nevoie de minimum două ore pentru a se deplasa pe drum. De cheltuielile suplimentare necesare pentru transport nici nu menţionează. Este costisitor, dar părinţii sunt înţelegători şi îşi susţin feciorul, spune Eugen. Tânărul îşi doreşte să devină fotbalist de performanţă sau antrenor. El recunoaşte că lipsa terenului sportiv în cadrul liceului unde învaţă este o piedică în dezvoltarea sa, dar este optimist.

Terenul sportiv, groapă pentru gunoi

Directoarea îşi aminteşte că, la început, firma de construcţii a iniţiat nişte lucrări, la nivelul solului, cu comunicaţiile, au scos nişte fire electrice, au clădit un fundament de beton pentru tribune. Acum, acolo este o groapă pentru gunoi, cine nu are unde duce murdăria, o aruncă acolo. Ultima dată a văzut lucrătorii cu 3 ani în urmă. Ea nu deţine informaţii oficiale despre ce bani şi când au fost alocaţi şi admite că nu se ocupă de finanţe, dar crede că nu au fost efectuate lucrări de peste un milion de lei.

Angajaţi din cadrul liceului susţin că, din ceea ce au văzut, firma respectivă nu avea nici mijloace de transport, nici lucrători. «Veneau câte unul-doi, aşteptau să treacă ziua… şi puteţi vedea ce s-a făcut», a declarat sursa, care ne-a rugat să-i oferim anonimatul.

Surse din cadrul Primăriei Chişinău ne-au declarat că cel mai mare şef al firmei de construcţii, neoficial desigur, este vicepretorul sectorului Buiucani, Victor Anton. Acesta era prezent la faţa locului practic tot timpul cât au lucrat muncitorii firmei de construcţii. Directoarea SRL-ului susţine că nici nu are idee cine este această persoană. Nistor Grozavu, rugat să comenteze aceste acuzaţii, a spus că putem afla tot ce ne interesează de la direcţia construcţii capitale, după care a pus receptorul.

Grigore Rotaru a declarat că la concursul din 2005 a mai participat o firmă de construcţii, Lăcătuş SRL. Directorul acesteia, Victor (a refuzat să-şi facă public numele de familie), susţine că nu a participat la nici un concurs şi că a fost doar subcontractantul firmei responsabile, Ofertant Grup. “Ca subcontractanţi, am făcut lucrările pe care nu le-au putut face ei. Doar la acel obiect am colaborat. Nu sunt serioşi. Nu au plătit cât trebuia”, a declarat Victor.

«Am lucrat în limita banilor alocaţi»

Construcţia terenului sportiv costă 6 milioane 2 sute de mii de lei, conform proiectului. Când s-a decis începerea lucrărilor, acesta încă nu era elaborat. Astfel, s-au alocat banii disponibili, 1 milion 967 de mii de lei, şi în august 2005 Direcţia construcţii capitale a Primăriei Chişinău a semnat contract cu firma câştigătoare a tenderului, Ofertant Grup.
«Lucrul a început în 2006 şi nu au fost valorificaţi toţi banii din suma respectivă. Au mai rămas 770 de mii. În 2008, când s-au scumpit materialele de construcţie, firma a dorit să renegociem preţurile, noi nu puteam face asta şi ei au refuzat să lucreze. Abia după ce vor fi folosiţi aceşti bani, va expira contractul», susţine şeful adjunct al Direcţiei construcţii capitale a Primăriei, Grigore Rotaru.

Viorelia Rojniţă, fondatoarea şi administratoarea fimei Ofertant Grup, susţine că nu mai are nici o legătură cu acel teren. «Au fost efectuate toate lucrările conform contractului. Toate actele sunt la Direcţia construcţii capitale şi tot pe ei puteţi să-i întrebaţi ceea ce vă interesează. Eu nu mai ţin minte, pentru că a fost demult. Am lucrat în limita banilor alocaţi. Mulţi au mers la proiecte», a declarat Rojniţă.

«Vom lucra oleacă şi iarăşi ne vom opri»

Nistor Grozavu, viceprimarul de Chişinău, spune că deşi a fost destul de greu în acest an la capitolul finanţe, s-a reuşit alocarea unei sume, pentru a relua lucrările de construcţie. «La momentul de faţă avem proiectul, devizul şi trebuie alocaţi restul banilor ca să-l terminăm. Pentru anul curent au fost prevăzuţi din buget 1 milion 705 mii. Vom putea anunţa tender doar după ce expiră contractul. Cu aceşti bani vom lucra oleacă şi iarăşi ne vom opri. Dacă nu este suma necesară, nu putem spune când vom termina», a declarat şeful adjunct al Direcţiei construcţii capitale. Pentru a fi dus la capăt acest proiect, fără banii deja alocaţi în anul curent, mai sunt necesari peste 2 milioane şi jumătate de lei.

Tatiana EŢCO


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. sportiv

    Sustin idea constructiei unei sali polivalente de vreo 4 mii locuri unde a fost stadionul Republican si in zona Circului a stadionului Olimpic de 5 stele ca la Piatra-Neamt.Pacat ca responsabilii de la Ministerul tineretului si sportului,cel al constructiilor s.a. in 7 luni nu au pregatit nici macar proecte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *