Soprana era să fie tractoristă

La Chişinău se desfăşoară din nou Festivalul “Invită Maria Bieşu”. Artişti din câteva state ale lumii s-au adunat pentru spectacole somptuoase cu decoruri impresionante. Dar vocea renumitei Maria Bieşu s-a născut departe de Chişinău, la Volintiri, Ştefan-Vodă. Reporterul ZdG a mers în satul ei odată cu deschiderea festivalului. Acolo se gândesc la ea rudele, profesorii şi foştii ei colegi, care nu mai au cum să ajungă la Operă la Chişinău.

“Parcă o vâd şi acum pe Maria în uniforma ei şcolărească de culoare cafenie, cu un “cheptar” negru şi împletită în două gâţe. La fiecare sărbătoare cânta pe scenă şi de fiecare dată interpreta de una singură refrenul”, aşa şi-o aminteşte Vera Talmaciov pe Maria Bieşu. Vera şi Maria au fost colege de clasă, dar şi prietene timp de câţiva ani. Ani în care împreună şi-au făcut temele pentru acasă, au mers la cor, cântând una lângă alta. “Amândouă mâncam, mergeam la şcoală şi ne ajutam în timp ce ne făceam temele pentru acasă. La matematică era cel mai greu, dar calculam împreună până obţineam un rezultat comun”,  povesteşte Vera Talmaciov, una dintre puţinele colege care au mai rămas în viaţă.

Nici Parascovia Bieşu, sau cum îi mai spun sătenii – Păşunea, nu a dat uitării copilăria petrecută la Volintiri, alături de sora sa mai mare Maria. “Părinţii erau la lucru toată ziua. Ea avea grijă de noi, cele trei surori. Făcea mâncare, îngrijea gospodăria. Uneori ne mai ruga să adăpăm viţelul, dar nou uitam. Ne luam cu joaca. Când vedeam de departe cum coboară părinţii cu căruţa, o rupeam la fugă şi făceam ce ne-a zis Maria. De cele mai multe ori ea ne ţinea parte. Într-o zi, în timp ce cântam şi dansam pe acoperişul unui coteţ, acesta s-a rupt. Aveam frică de ce vor zice părinţii, dar Maria ne-a luat apărarea, şi ocara i-a revenit ei. Maria şi acum mă întreabă dacă mă mai urc pe coteţ sau merg la prins peşte cu cearşaful. Dar de unde peşte, totul a secat”, povesteşte Păşunea, una dintre surorile Mariei Bieşu.

Maria Bieşu s-a născut în satul Volintiri, Ştefan-Vodă. În 1951 “Cea mai bună Cio-Cio-san” din lume (titlu obţinut în 1967), a absolvit şcoala din satul natal şi şi-a continuat studiile la o instituţie de profil agrar din or. Leova.

Strada lor ar trebui să îi poarte numele

“După ce am terminat clasa a VII-a, am decis să mergem împreună la colegiul agrar.  Mi-am făcut paşaport, însă ai mei nu mi-au dat voie. Chiar dacă am plâns mult atunci, eu am mers mai departe în clasa a VIII-a, iar Maria a intrat la colegiu. Unde a învăţat ea mai departe şi cu ce s-a ocupat, am aflat de la radio”, deapănă istoria despărţirii Talmaciov.

“Când o aud cum cânta la televizor sau la radio, las totul baltă şi mă dau mai aproape să o ascult. Pe când profesoara noastră de limbă maternă era în viaţă, ea îmi zicea: Ce tăcută era Maria, dar uite ce a devenit. A umblat toată lumea şi a cântat. Ne-a ridicat satul”. Iar eu când mă duceam la Vulcăneşti sau într-o altă localitate şi când auzeam că cineva vorbeşte despre Maria Bieşu, le spuneam că am fost cu ea într-o clasă. Ele se mirau şi mă întrebau cum este ea, cum învăţa.  Uliţa lor ar trebui să poarte denumirea Maria Bieşu, şi nu cum este ea acum”, conchide vechea colegă.

A debutat la un concurs raional, ca solistă în cadrul formaţiei de muzică populară Fluieraş, cu piesa “Struguraş de pe colină”. În anii 1955-1961 Maria Bieşu a studiat la Conservatorul de Stat din Chişinău, iar după absolvire a fost angajată la Teatrul de Stat de Operă şi Balet din Chişinău, pe a cărui scenă, în 1962, a interpretat aria Florei Tosca din opera Tosca de Puccini.

Era să fie tractoristă

Păşunea şi astăzi îşi aminteşte cum Maria fredona tot timpul. “Ea cânta tot timpul şi oriunde era, fie că grebla sau  prăşea. De fiecare dată când o întrebam de ce cântă ea spunea: Da’ îmi este a cânta”. Despre darul Mariei Bieşu de a cânta se zice că l-a moştenit de la mama. Pe vremuri era numită vocea satului. “Mama spunea că  atunci când sora era mică, s-au dus la biserica, să asculte slujba. La un moment dat Maria a ţipat aşa de tare, că părintele a spus ca persoana respectivă să iasă afară. La sfârşitul slujbei, a chemat-o înapoi în sală şi i-a zis că va fi cântăreaţă. Aşa a şi fost.  Ea a trebuit să fie tractoristă,  însă a ajuns solistă de operă”, spune Păşunea.

Ludmila Luzina, o altă săteancă,  care locuieşte în Rusia, spune că este mândră că s-a născut într-un sat cu Maria Bieşu. “Numele Maria Bieşu este cunoscut şi în Rusia, în special printre cei de vârsta a treia. La toţi le spun că ea este din satul nostru, iar copiilor nu o singură dată le-am povestit ceea ce am auzit de la părinţi“, spune Ludmila. Maria Boldişor, o altă consăteancă, adaugă că “lumea parcă te stimează atunci când le spui că eşti dintr-un sat cu Maria Bieşu. Ferice de părinţi că au educat o aşa fată”.

În 1965—1967, Maria Bieşu îşi face stagiunea la Teatrul La Scala din Milano, unde sub conducerea renumitului pedagog Enrico Piazzi pregăteşte în limba italiană ariile Toscăi, Aidei, Cio-Cio-san şi Leonorei din operele lui G. Puccini şi G. Verdi. În 1967, a obţinut titlul de “Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internaţional de canto Miura Tomaki, desfăşurat la Tokio, după care urmează o fructuoasă activitate concertistică.

Generaţiile noi nu o prea cunosc

“Struguraş de pe colină/Spune-i badei când să vină”, a început a fredona Ion Leşanu când l-am rugat să îmi povestească despre Maria Bieşu.  Ion Leşanu, profesor de muzică din cadrul Liceului Teoretic “Volintiri”, spune că aşa cum cei din Pererita se mândresc cu Grigore Vieru, aşa şi sătenii din Volintiri se mândresc cu Maria Bieşu. “Primadona s-a ridicat repede spre Olimpul muzicii, dar să ştiţi că a obţinut totul prin muncă. S-a dedicat muzicii, de aceea este cunoscută de o lume întreagă. Are toate distincţiile de stat şi nu ştiu dacă mai are cineva atâtea cărţi câte au fost publicate despre viaţa şi activitatea cântăreţei de operă”, spune cu mândrie Ion Leşanu.

Angela Ţih, directoarea liceului din sat, întrebată cum a cunoscut-o pe soprană, ne-a spus că “este o femeie modestă şi simplă. Aş spune că este prea modesta după meritele pe care le are în cultură. Ar trebui să i se acorde mai multă atenţie”, este de părere directoarea. Şi-au dorit ca liceul din localitate să poarte numele de Maria Bieşu, însă în raionul Ştefan-Vodă deja este o şcoală de arte cu acelaşi nume. În şcoală, dar şi în casa de cultură, a fost creat  câte un colțișor al Mariei Bieşu, unde sunt expuse fotografii şi cărţi. “Când vin oaspeţi, le povestim şi le arătăm că aici s-a născut Cio-Cio-san, dar şi elevilor din şcoală. Generaţia de astăzi nu prea cunoaşte cine este Maria Bieşu şi îmi pare rău”, adaugă Angela Ţih.

Din 1990, Maria Bieşu invită vedetele de operă şi balet din întreaga lume la un festival care-i poartă numele. În perioada 9—16 septembrie, în incinta Teatrului Naţional de Operă şi Balet din Chişinău va avea loc cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet “Invită Maria Bieşu”.

Ruxanda Teodor


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. dacul

    O intrebare :Ce inseamna cuvantul :BIESH”?, pentru ca in antichitate era un trib dacic care se numea:”BIESHII”.
    Multumesc anticipat pentru ajutor.

  2. Maria Cibotari / Viena

    Un Testament unionist:
    —————————————-
    Oare ce a vrut sa ne transmita cântareata Maria Biesu
    prin moartea ei, exact in ziua de Mare Doliu National:
    16 mai 2012, la 200 de ani de ocupatie ruseasca,
    prin mesajul ei tainic ?
    / Tara, Pamânt, Patrie /
    ——————————————————————————————————-

    „Dragii mei concetăţeni !

    Susținerea pe care o simt din partea Dvs. nu doar în ultima vreme,
    ci și pe parcursul întregii mele vieți, îmi permite să mă adresez către voi
    cu dragoste și recunoștință, dar și cu un mesaj către bunătatea voastră.

    M-am născut cândva pe acest pământ care se numea Regatul României.

    Faima a venit la mine pe acest pământ care se numea Uniunea Sovietică.
    Astăzi sunt susţinută de locuitorilor Patriei mele iubite – Republica Moldova.

    Vreau ca pământul nostru să înflorească, să trăiască în pace și liniște,
    să aducă lumii bunătate și lumină, astfel încât acest pământ din centrul Europei
    să fie un loc sfânt al iubirii și bunătății.
    Faceţi tot ce puteți ca să fie aşa.
    Cu dragoste,
    a voastră Maria Bieşu”
    ———————————–———————————————
    N.B.
    Descifrarea:
    Tara = România / Marea Dacie
    Pamânt = satul ei natal Volintiri
    Patria = provincia Moldova de Est

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *