Sinistraţilor li s-a ordonat: „Fără panică”, dar au rămas fără case

După inundaţiile din vara 2008, valea satului Văratic din raionul Râşcani a rămas pustie. Unii şi-au părăsit casele demolate de apele Prutului, retrăgându-se în dealul satului. Deşi le este frică de nivelul crescând al râului, alţii au preferat să rămână în vale, acasă. Ignoraţi în mare parte de autorităţi, şi unii, şi alţii vor întâmpina iarna în condiţii instabile: cu temelia casei şubredă sau într-o locuinţă care nu le aparţine. Vicepremierul Victor Stepaniuc i-a îndemnat să-şi continue viaţa „fără panică”, dar pe cei mai mulţi îi îngrozeşte însuşi gândul despre apropierea iernii.

Când apele au pus amprente dure pe locuinţa lor, Ecaterina Şalaru de 83 de ani, fiica ei, Maria Şalaru , de 50 de ani, şi nepotul Ion Şalaru, de 30 de ani, şi-au părăsit casa imediat. Asta după ce, timp de câteva luni, cei trei au renunţaţ până şi să mănânce omeneşte, doar ca să-şi repare locuinţa.

«Hai să cumpărăm de ale gurii!»

«Îi spuneam Mariei: «Hai să cumpărăm ceva de ale gurii!», îşi aminteşte îngândurată Ecaterina Şalaru de vara 2008. «Nu», urma răspunsul fiicei, care punea deoparte  fiecare bănuţ pentru o cutie de vopsea verde. Azi casa cu pereţii verzi şi demolaţi a familiei Şalaru se vede bine de pe celălalt mal al Prutului. «Aşteptam oaspeţi», motivează Maria Şalaru toate economiile pe care le-a făcut timp de o iarnă, primăvară şi vară. «Urmau să vină rudele din Israel şi din Rusia. Am vopsit pereţii casei, am dat cu var, am spălat covoarele şi draperiile», mai spune  Maria Şalaru. Toate acestea s-au întâmplat în noaptea de 28 iulie. Şi pereţii, şi covoarele, şi draperiile – totul fusese spălat de apele înfuriate ale Prutului. Azi gospodăria celor trei a rămas doar cu beciul întreg şi cu fântâna care nu mai are apa la fel de limpede ca înainte.

Sătenii recunosc că familia Şalaru este una dintre cele care a avut de pătimit cel mai mult de pe urma inundaţiilor. Cu toate acestea, cei trei au rămas fără o locuinţă până în prezent. «De trei luni ni se promite că vom avea un acoperiş al nostru», spune Maria Şalaru în drum spre una din cele câteva locuinţe. «E adevărat că ne-au propus mai multe case. Doar că una a avut de suferit de pe urma unui incendiu, alta nu a mai fost locuită de vreo opt ani şi e în mare dezastru, iar cea de-a treia are peste o sută de ani şi e cu un perete demolat», arată femeia spre peretele acestei case.

Casă modernă înseamnă o locuinţă de peste o sută de ani

Pentru că era imposibil să se stabilească în una din cele trei case propuse de autorităţi, Maria Şalaru împreună cu mama şi feciorul au mers la fratele ei. «Dar şi el are o familie cu patru copii şi grijile sale», mai spune ea. Recent, familia Şalaru a descoperit în gard un plic din partea autorităţilor raionale. «Conform directivei Guvernului R. Moldova, toţi cetăţenii din localităţile raionului care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor au fost asiguraţi cu locuinţe în locul celor dărâmate», notează acele rânduri semnate chiar de preşedintele r. Râşcani, Vladimir Tăbârţă. Scrisoarea adresată Ecaterinei Şalaru continuă: «La 26 septembrie în satul Văratic a activat o comisie în componenţa căreia au fost incluşi specialişti în domeniul construcţiilor, care au încercat să o convingă pe dna Şalaru să accepte procurarea uneia din mai multe variante de case de locuit destul de dure şi arhitectural comode, printre care şi un apartament cu trei odăi, pe care dna l-a refuzat categoric». Familia Şalaru însă nu îşi aminteşte de vreun apartament propus, ci doar de nişte chei de la o locuinţă pe care i le tot arăta primarul satului, Anatol Volentir. «Cu refuz categoric a fost respinsă o altă încercare de a-i procura o casă de locuit tot în satul Văratic, mult mai modernă şi mai nouă, dar care necesită doar montarea pardoselilor, pe care îşi asumă responsabilitatea de a le monta în termen de două zile primarul satului», mai notează scrisoarea oficialilor. Chiar dacă, potrivit acestor rânduri venite de la preşedintele raionului, familiei Şalaru i s-ar fi propus case de locuit moderne sau comod amplasate, Maria Şalaru nu îşi aminteşte de vreo propunere ca asta. «Casa incendiată? Asta e locuinţa modernă pe care ne-au propus-o?», se întreabă retoric Maria Şalaru. «Sau cea de peste o sută de ani cu un perete demolat?», continuă ea, ştergându-şi fruntea cu dosul palmei. «A mai trecut o săptămână, iar noi tot pe drumuri am rămas», adaugă Ecaterina Şalaru cu ochii înlăcrimaţi. După zeci de ani petrecuţi într-o casă pe malul Prutului, bătrâna spune că e cea mai mare inundaţie pe care a văzut-o vreodată.

Şi vecinii familiei Şalaru spun că e pentru prima oară când au avut de suferit atât de mult de pe urma ridicării nivelului Prutului.

«Iar vine Prutul»

Pe Dumitru Apostol, de 71 de ani, l-am găsit chiar pe malul râului, în poarta casei fiului său, plecat să muncească la Moscova. Bărbatul bătea răsărita din care va face ulei. Se pare că după furia apelor, din întreaga roadă, bătrânul a rămas doar cu floarea soarelui. Aparent, casa fiului său este întreagă şi cu pereţii solizi. E cu totul altfel dacă intri în această locuinţă – rişti să cazi în gaura imensă din mijlocul casei. «Ajutor?», vrea să ştie Dumitru Apostol dacă a înţeles corect întrebarea. «O tonă de ciment şi câteva scânduri», acesta este unicul ajutor. Vicepremierul Victor Stepaniuc însă i-a susţinut moral şi i-a îndemnat: «Fără panică!». Cum să rămână calm dacă, din cinci în cinci minute, bărbatul îşi aruncă privirea spre Prut şi i se pare că nivelul apei continuă să crească? Vecinul lui Dumitru Apostol, Vitalie Morari, de 67 de ani, se pare că a ascultat sfatul vicepremierului şi, «fără panică», nu se simte ameninţat de ape. «Fără panică» a rămas şi soţia acestuia, Zinaida Morari, de 58 de ani, membru PCRM. «Sunt rudă cu Marian Lupu», spune femeia. «De ar şti şi el asta, poate ne-ar ajuta», mai spune ea. Problema familiei Morari este roada de care a avut grijă luni întregi, iar la urmă s-a ales cu nimic. «De ne-ar fi anunţat din timp…», nu îşi termină gândul Vitalie Morari despre ignoranţa autorităţilor de la mijlocul verii, atunci când actualii sinistraţi trebuiau preveniţi despre pericolul inundaţiilor.

Aproape perfect

Unicul ajutor pe care l-a avut Elena Zamfir, de 64 de ani, sunt cei o mie de lei «primiţi de la Chişinău». Femeia suferă de cancer, iar pentru o intervenţie chirurgicală a fost nevoită să ia un credit de patru mii de lei de la bancă. Năpăstuită de inundaţii, cu grădina pârlogită, unicul său venit a rămas pensia lunară de 600 de lei. «Aştept iarna fără nimic şi fără nimeni», spune printre lacrimi femeia

Chiar dacă şi-ar dori mai mult sprijin din partea autorităţilor, preşedintele raionului Râşcani, Vladimir Tăbârţă, spune că toate daunele aduse de inundaţii au fost înlăturate. Acesta însă recunoaşte că doar familia Şalaru aşteaptă să i se mai procure o casă. «Noi perfectăm actele», a declarat preşedintele raionului. Familia Şalaru însă nu ştie cum se va descurca mâine, pentru că nimeni nu a venit să-i anunţe despre o locuinţă care le-a fost deja cumpărată. De fapt, pentru că nu sunt siguri când îşi vor respecta promisiunea autorităţile, cei trei membri ai familiei Şalaru merg regulat să îşi vadă casa demolată din valea satului.

Anastasia NANI