Sex sau tortură cu capul în WC. Ce urmează după asta?

Astăzi  la Chişinău îşi încheie lucrările o conferinţa internaţională, care întruneşte specialişti din mai multe state în problema asistenţei victimelor traficului de fiinţe umane. După trei zile de dezbateri, concluzia specialiştilor în asistenţă socială din Moldova, Ucraina, Rusia, Uzbekistan, Belarus, Azerbaijan şi Emiratele Arabe Unite şi alte câteva state care se confruntă cu fenomenul traficului de fiinţe umane este fermă:  e nevoie de servicii speciale care ar susţine victimele şi ar descuraja traficanţii.

“Doar în Emiratele Arabe Unite descoperim anual zeci de femei din Moldova care sunt închise în apartamente private pentru a presat forţat servicii sexuale. Cele care nu vor să îndeplinească ordinul “angajatorului” au de suferit foarte mult: sunt bătute, ţinute flămânde sau forţate cu capul în WC. Există o listă impunătoare cu tinere dispărute fără urmă”, a declarat pentru ZdG Jurgen Gasiecki, fondator al unui centru de criză din Emiratele Arabe Unite. Acest centru acordă asistenţă tinerelor din Rusia, Ucraina, Moldova Belarus, inclusiv ajutor pentru a reveni acasă. Doar în anul curent organizaţia lui Juergen a slavat 12 tinere din Moldova şi alte 106 fete din statele ex-sovietice. În ultimii 3 ani el a ajutat să revină în Moldova peste 60 de tinere.

Ce li se întâmplă însă tinerelor care au revenit, cu efortul centrului de criză din Emiratele Arabe Unite dar şi din alte state? În cadrul conferinţei, reprezentanţii Ministerului Muncii au oferit răspunsuri pe diverse aspecte legate de asistenţa socială. Lilia Pascal, şefa Departamentului de politici pentru prevenirea violenţei şi a asigurării egalităţii de gen din cadrul Ministerului Muncii, a prezentat audenţei o schemă complexă a serviciilor sociale integrate în Sistemul Naţional de Referire (SNR). Potrivit acestei scheme, o victimă a traficului de fiinţe umane beneficiază, la revenirea din ţara în care a fost exploatată, de asistenţă orientată, neîngrădită şi accesibilă. Deşi a fost organizată şi pregătirea profesională necesară, Lilia Pascal explică faptul că profesionalismul unor reprezentanţi ai structurilor de stat faţă de asemenea cazuri “mai rămâne o provocare”.

Lilia Gorceag, psihologă, confirmă că uneori, comportamentul poliţiştilor în cazul asistenţei femeilor abuzate nu este adecvat. “Aş spune că este nevoie de instruire, instruire şi iar instruire. Căci sunt cazuri când e jale cu J mare în comunicarea poliţiştilor cu victimele. Remarc şi faptul că ei trebuie să acorde şi mai multă atenţie comunicării cu agresorii. Se aud deseori explicaţii că victima s-a plâns poliţistului despre un abuzator anume, iar reprezentantul Internelor “îi cere explicaţii” la un pahar de vin. Despre ce fel de standarde profesionale vorbim aici?”, comentează retoric situaţia victimelor, dar şi a sistemului Lilia Gorceag.

Alţi experţi au sesizat audienţa şi despre problema justiţiei în cazul victimelor traficului. Deşi Lilia Pascal susţine că prevederile SNR arată clar că pe de o parte, victima trebuie să beneficieze de toată asistenţa socială bazată pe necesităţi individuale, la fel şi agresorul trebuie să fie supus tuturor acţiunilor indicate de lege care prevăd anchetarea şi judecarea cazurilor de trafic. Astfel doar victima şi-ar simţi drepturile refăcute. Datele cu privire la acest fenomen arată însă că o bună parte dintre plângerile victimelor nu ajung să fie obiectul unor dosare penale.

Omologii specialiştilor moldoveni din alte state susţin că se confruntă cu situaţii similare, deşi au depăşit unele dintre aceste probleme. “Nu putem spune că există plângeri ale victimelor care nu sunt anchetate. Toate dosarele deschise ajung în instanţă şi pe toate dosarele există persoane condamnate. Alta e problema că unele persoane primesc pedepse cu suspendare sau condiţionate”, a declarat pentru ZdG Nadir Mammadov, ministru de Interne din Azerbaijan.
Irina Todorov, coordonatoare a Programului de prevenire şi protecţie din cadrul OIM Moldova, a declarat de asemenea că e nevoie de o mai bună cooperare dintre instituţiile de stat şi sectorul neguvernamental, care ar monitoriza situaţia victimelor şi le-ar acorda asistenţa cuvenită. “Există ONG-uri care pot face cu adevărat parte din sistem, e nevoie ca serviciile lor să fie acreditate şi contractate de către autorităţi, căci efortul lor este necesar iar prestaţia lor este profesionistă”.

Alina RADU

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *